932 matches
-
faptul că Iliescu se află la sfârșitul carierei și puțini mai răspund apelului unui om sfârșit. Cu alte cuvinte degeaba voință, dacă n-ai putirință. Iată câte necunoscute doar în tabăra PSD. Puterea pare exterioară curții. Actuala guvernare e prea jună ca să fi numit judecători, iar cei câțiva care n-au fost „emanați“ de PSD au fost promovați de fostul președinte Constantinescu, care nu mai joacă nici un rol. În aceste condiții guvernul pare să încerce să câștige bunăvoința Curții, căreia i-
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
nu va exista comesean care să nu se simtă îndestulat. Asta a reușit Mariusicu: să pună la treabă 92 de oameni, de la A la V, cei mai mulți scriitori-scriitori, dar și critici literari, regizori, artiști, savanți, ziariști. Unii sunt tineri (cei mai juni, în frunte cu însuși MC, n-au nici 30 de aniă, alții - mai în vârstă (cred că decan am putea-o numi pe doamna Antoaneta Ralian, deși prezentarea zice că-i născută în 1942Ă, unii sunt mari vedete, alții abia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
invitat la serbările de la Hordou organizate de Uniunea Scriitorilor. Legendele de aceea sunt legende, ca mai adesea să se abată de la realitatea istorică: sora mai mare a mamei, Virginia (1889-1975) pretindea că ar fi fost curtată, pe când era copilă, de „junele“ bard... Chiar dacă memoria mă înșală și mătușa mea vorbea, de fapt, de Claudia, întâiul copil al bunicilor, frumoasa Claudia, gingașă, feciorelnică și nelumească făptură moartă de ftizie cu mulți ani înaintea nașterii mele, anacronismul mai stăruie - ținând cont de faptul
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
mi-a povestit mai târziu), nu însă din lipsă de temperament, ci dimpotrivă: îl găsea prea bătrân pentru dânsa și prea sobru. Temperament avea într-adevăr din belșug, încât a devenit „femeia fatală“ a familiei. S-a îndrăgostit de prea junele ei cumnat, Toader, pe care l-a sedus probabil fără greutate alta decât un pic morală, căci era vorba de femeia fratelui său; idila lor se consuma în odaia din spatele casei părintești, unde își avea cuibul puiul de ofițer, și
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
cocarde tricolore, de pe pereți, regal privite de membrii familiei domnitoare din țara-mumă, ale căror portrete erau unanim venerate. De fapt, maică mea era prietenă cu Miți, cealaltă soră a lui Rebreanu, măritată la Cluj cu originalul colonel Strat: acesta, ca june ofițer în armata română care, după înfrângerea Puterilor Centrale, a ocupat Transilvania, jurase - în vibrantul său patriotism - să ia de soție pe prima fată ardeleancă pe care o va cunoaște în înaintarea prin provincia eliberată. Într-o gară, din rândurile
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
caz dispus să-l devor de plăcere și, mai ales, doritor să împietrim așa, odată cu timpul. Aceleași manevre le-am întreprins, dar fără melancolie de îndrăgostit, fără strângeri de mână și furtive contacte epidermice, ci direct, brutal trupește, cu un june sas, un lungan subțire și cu nasul mare și coroiat, supus mie cu totală îngăduință, soldat în termen și ordonanță a părintelui meu, cu care, pe terasa casei protejată de un parmalâc ce ne-ar fi scutit de priviri indiscrete
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
intitulată Indiană a aterizat în redacția gazetei liberale locale Națiunea română și redactorul ei cultural, Horia Stanca, a publicat-o. Debutul meu ca scriitor. Peste vreun an, avea să mă debuteze, de asemeni, ca poet, în Tribuna părintelui Agârbiceanu, mai junele frate al redactorului de la Națiunea română, Radu Stanca, dar - spre iritarea mea - la rubrica „Primii pași“: îl cunoscusem deja pe viitorul meu mare prieten, care mă invitase să colaborez la ziarul unde se ocupa de pagina literară (deși era și
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
-i citesc lungile piese de teatru, mai mult sau mai puțin istorice, fastidioase și complet inutile, îngrijitele caiete cu versuri, și necoapte, și senile, ale celui care se grăbise să ne părăsească pentru tărâmul îngerilor, ca și cele fabricate de junele filosof și dramaturg, instigat de o clasicitate romantică paranoică; m-am străduit zadarnic să le combat în numele bunului simț care se închega pe îndelete în mine, ca să cuprindă în sânul său nebuniile cu adevărat estetice - dădeam cu capul numai de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
la apariția „dânsului“, care mi s-a părut deranjantă, m-a cuprins o strașnică gelozie, în stare să-mi strice tot cheful. Întâmplare cu atât mai absurdă, cu cât eu simțeam, de fapt, o oarecare atracție față de actuala „slugă“, un june țăran ce ar semăna, în ochii mei de azi, cu Faunul barberin de la „Glyptotheca“ din München. Ori poate deloc absurdă, dacă mă gândesc că, în inconștientul meu, îl așteptam și eu poate pe „cavaler“, cu personale speranțe. Cu cei doi
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
în vârstă de treizeci și trei de ani, născută la Melbourne, Australia, venită în Anglia la vârsta de cinci ani. Domeniul ei este romanul industrial al secolului XIX. E familiarizată cu Lacan și Derrida, ... a asistat în amfiteatrele facultății cu interes pe când junii turci ai catedrei distrugeau ideea de autor, ideea de personalitate, ideea de a găsi un sens unic și univoc al textului literar. Când a absolvit, era deja criză de slujbe în învățământul superior. In 1984, profesorul Philip Swallow, șeful catedrei
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
schimbe între dînșii făgăduinți solemne de bună purtare. Aceste ornamente sociale au, precum se știe, destinația să disipeze pe indivizii curenți de gîndire proprie, de inventivitate morală. Persiflînd programele bunăstării în dauna lucrurilor sfinte, apelează la limbajul caragialian în descrierea junei generații și a misiei ei, anume, să realizeze progresul măreț: tot omului să-i fie bine și omenirea să prospere. Curat Caragiale! Un adevăr care astăzi face legea, îl afirmă Paul Zarifopol la începutul secolului trecut: omul modern este avar
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ce mijloace retorice. Un poem care prin simbolurile lui îi anticipează pe Eminescu și Ion Barbu (din poema Riga Crypto și lapona Enigel este Domnul de rouă: "Cu tot coșmarul de convenții ("luna ca o sferă, dupe-o stîncă verde", "copila jună" cu părul bălăior ce trece "plaiul dalb" etc.), Bolintineanu figurează aici un mare mit poetic, acela din Strigoii și alte poeme plutonice. Lero-împărat iubește o scită "dulce ca un vis" și ursita rea i-a prezis că soarele dimineții, de
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
din Bruxelles 73. Din prudență, dar mai ales din experiența altor încercări de același fel, diplomatul se eschiva. Pe 24 iulie 1904 Eliza Grecianu, doamna de onoare a Principesei României, îi scria lui Eugen Mavrodi despre epistola "disperată" a unui june student de la Bruxelles, în care se solicită un ajutor bănesc de vreo 700 de franci. Eliza Grecianu avea impresia că avea în fața ochilor scrisoarea unui nebun, dar indiferent de această trebuia să verifice situația tânărului solicitant, de aceea îl ruga
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
și Pomârla, președinte al Asociației profesorilor secundari din Bucovina, redactor la Glasul Bucovinei, Progresul, membru al Societății pentru cultură și literatură română în Bucovina. 31. Nicu Dracinschi (1879-1923), poet, traducător, cu studii de medicină la Viena, membru al societății România jună, secția literară, medic în Câmpulung Moldovenesc, debutează cu nuvela Pe Rarău. Poet sămănătorist cu majoritatea lucrărilor în manuscris, Dracinschi este considerat cel mai reprezentativ poet de această factură din Bucovina. 32. Ion Dragoslav (1875-1928), poet, prozator, publicist, animator cultural al
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
izbucnit. În ibidem, pp. 407-408. 55 Hakki Pașa, Ibrahim (1863-1918). Jurist, diplomat și om de stat turc. A fost, între altele: consilier juridic la MAS al Turciei (1883-1894), apoi profesor universitar la Școala de Drept din Istambul (1886). După revoluția "Junilor turci" din anul 1908, a fost ministru al Instrucțiunii Publice și ministru de Interne. În intervalul 1909-1910, a fost ambasador la Roma, apoi Mare Vizir (1910-1911). În sfârșit, ambasador al Turciei la Berlin (1916-1918), ultima sa misiune. În ibidem, p.
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
fiind nevoit să-și accepte vârsta biologică, diferită de cea spirituală. Horațiu încearcă înflăcărarea juvenilă față de tânăra sclavă Getta fiind uluit de propriile porniri, pe care le socotea a fi rezervate etapei timpurii a existenței : Și fața-i luminoasă... și juna-i exaltare/ Să fie ?... l-a mea vârstă !... Să poate ?... Sunt uimit.../ Ce simt acum în mine de mult nu am simțit,/ De mult ! ... de când voioasa și falnica-mi junie/ Împlea tot universul de-amor și poezie. Măgulit de admirația
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
și, mai mult încă, pe câmpul mai liniștit dar mai roditor al dezvoltării noastre interne. (Aplauze.) De aceea am adânca încredere că nu va da faptei noastre de astăzi decât semnificațiunea ce o are în adevăr și că, recunoscând pe junele Rege, ea ne va da o nouă probă că ne încuragează în mersul nostru stăruitor pe calea progresului și a civilizațiunii. (Aplauze.) d. președinte al consiliului: D-lor, nu eu voi contesta ferma, nu numai dorință, ci voință a Națiunii
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
să nu amintesc aici de impetuozitatea cu care vine valul acesta mare, puternic, de o tinerețe care devansează totul cu o rapiditate de TGV o tinerețe prădalnică scotocind prin sertarele tuturor poeților lumii... Ne contaminează. Mă refer la "Poesis Internațional", juna revistă pe care i-o datorăm poetului Claudiu Komartin. Azi, "la aniversare", se cuvine însă, să-i urăm ctitorului George Vulturescu și minunatei sale lucrări "citius, altius, fortius". A.B.Au fost zile pline de evenimente culturale: premii, distincții, podium
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
revistei ,,Familia", am ținut un recital de poezie autori din mai multe generații, inclusiv Ana Blandiana și Ion Pop. Erau și colegi nu cu mult trecuți de 20 de ani. Și nu am putut să nu rețin un lucru: mai junii poeți nu s-au arătat (prea, foarte!) radicali, precum s-ar fi putut aștepta cineva și se mai crede în virtutea unor parti pris-uri. Dânșii nu au fost din partea... literaturii pe care n-o mai chinuie problemele artei (... ca artă!) și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
servească și altora ca întâmplări ale vieții. La „Pro domo” i-au răspuns N.D. Cocea și Mircea Eliade în Facla, iar Tudor TeodorescuBraniște chiar în Hiena. Braniște îi cerea lui Pamfil Șeicaru să fie „indulgent căci, vai! madame democrația e jună - jună de tot - o minoră; mica democrație are încă mult timp voie să-și vâre degetele mărunte în năsuciorul impertinent și din când în când, să-și ridice rochița mai sus de buric. E micuță, „săraca...” N.D. Cocea găsea dimpotrivă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și altora ca întâmplări ale vieții. La „Pro domo” i-au răspuns N.D. Cocea și Mircea Eliade în Facla, iar Tudor TeodorescuBraniște chiar în Hiena. Braniște îi cerea lui Pamfil Șeicaru să fie „indulgent căci, vai! madame democrația e jună - jună de tot - o minoră; mica democrație are încă mult timp voie să-și vâre degetele mărunte în năsuciorul impertinent și din când în când, să-și ridice rochița mai sus de buric. E micuță, „săraca...” N.D. Cocea găsea dimpotrivă, că
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
reevaluarea și reconsiderarea unui trecut ce destituie semnificația prezentului, pentru amploarea și semnificația istorico-religioasă a acestor gesturi inaugurale. Odobescu înregistrează precis biografia evenimentului european despre care am vorbit în paragrafele anterioare - „...în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, junele călător Anquetil Duperron aduse în Europa parte din cărțile lui Zoroastru, păstrate sub denumirea de Zend-Avesta în limbile pehlevi și zendă șsic!ț, de către secta ghebrilor 1, ultimii închinători ai focului. Deatunci încoace, ideile s-au schimbat cu totul asupra
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
care, după câțiva ani de servitute la „măreața literatură sovietică” și după ce l-a „convins” pe Călinescu și pe alții să „colaboreze”, alături de un critic dogmatic ca Eugen Luca et j’en passe, l-a selectat și sprijinit pe Manolescu, june asistent universitar pe vremea aceea, locuind cu familia la Câmpina -, R.L. nu avea, spuneam, un cronicar unic care să „asume” nu numai cărțile bune, ale unor amici literari, dar să aibe forța de a „doborî în flăcări” nenumăratele cărți-maculatură, semnate
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
și inteligent. Și pe când vorbeam, deodată sublocotenentul L..., oaspetele lui Ronetti Roman zice cu mare uimire: Dar bine, frate, eu nu înțeleg un lucru. Cum mai pot trăi oamenii din Hârlău cu atâția Jidani? Am tresărit; m-am întors spre junele camarad. Fața lui bucălae, cu obraji roși, era plină de mirare. Am pândit prilejul să-l trag deoparte și l-am întrebat grabnic: Știi unde ai găzduit astă noapte? Da, îmi răspunde camaradul cu nevinovăție, la Ronetti Roman proprietarul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
prezintă întoarcerea flăcăului ca erou solar: „Cam pe după codru verde,/ Darvunel cu frunza lată,/ Pare sfânt soare răsare”. În colinda tip III 55A Leul, spațiul silvestru se dilată pentru a acționa ca un labirint ce ascunde leul, nu Minotaurul: „Pleacă june-ntr-o vânatu/ Junelui junel bun!/ În codri ce n-au d-umblat./ Codrii-s mari/ și codrii-s rari./ Tăt umblară cât umblară/ O ziuă mare di vară./ Când fu colea lângă sară/ Dedi-n urma leului”. Eroul reface traseul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]