745 matches
-
poetul I. Nenițescu. Articolul-program, intitulat Lupta ce începem, nesemnat, îi aparține lui Delavrancea și la fel articolul-bilanț, Ultimul cuvânt, publicat în numărul din 11 martie 1890. Gazeta este redactată îngrijit. Viața politică, mai ales aceea parlamentară, dar și activitatea guvernării junimiste din 1888 a lui Theodor Rosetti și a celei conservatoare a lui Lascăr Catargiu, care i-a succedat, sunt urmărite cu atenție, fervoarea critică a tinerilor comentatori atingând adesea cotele polemicii înverșunate și ale pamfletului. Informații privind actualitatea culturală și
DEMOCRAŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286732_a_288061]
-
prozei artistice. Vise fericite, bunăoară, comentariu referitor la intențiile conservatorilor, este o adevărată schiță literară, în care ironia stă fericit alături de portretul caricatural. Aproape de caricatură, sprijinită însă mereu și pe modalitățile pamfletului, se situează și seria de comentarii dedicată liderilor junimiști. Câteodată, Delavrancea se lasă furat de jocul intereselor de partid, obiectivitatea cedând locul exagerării sau atacului necontrolat. Doar așa se poate explica de ce Maiorescu este numit „escrocul de cuvinte de la Instrucție”, P.P. Carp, „grandomanul de la Țibănești”, iar Th. Rosetti, „marele
DEMOCRAŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286732_a_288061]
-
cunoscător al literaturilor clasice, a practicat o critică doctă, profesorală, analitică, subminată însă de lipsa de gust. La 1868 și-a început în „Federațiunea” seria articolelor critice. Curând se angajează însă într-o polemică dură cu Titu Maiorescu și gruparea junimistă, dispută reluată peste două decenii și din care a ieșit categoric înfrânt. Principalele sale studii, adunate în volumul Cercetări literare (1887), sunt dedicate creației lui I. Budai-Deleanu ( D. a relevat, primul, valoarea Țiganiadei), lui Andrei Mureșanu, Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu
DENSUSIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286734_a_288063]
-
ridiculiza stilul bombastic al colaboratorilor „Revistei contimporane”, va răspunde cu o lungă pledoarie, în care încearcă zadarnic să-i reabiliteze pe cei vizați în studiul maiorescian. Răspunsul cuprinde o violentă contestare a poeziei lui Eminescu, ca și a întregii mișcări junimiste, acuzată de cosmopolitism și „admirațiune mutuală”. În „Revista contimporană” a publicat și un studiu (O cronică inedită) despre cronica versificată a lui Zilot Românul. SCRIERI: O noapte pe ruinele Târgoviștei sau Umbra lui Mihai Viteazul, București, 1857; „Convorbiri literare” și
GRADISTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287325_a_288654]
-
de sociologia modei, critica receptării etc., toate lăsându-se comunicate o dată mai mult într-un stil doar aparent didactic, percutant și delectabil. C. abordează dintr-un unghi inedit vechea teză a „formelor fără fond”, ajungând la altă concluzie decât cea junimistă. Referindu-se la epoca de tranziție 1830-1860, el observă că „dorul imitației” nu se află neapărat în relații de excludere cu „duhul național”. Eseistul convoacă și aici toate artele spre a demonstra că schimbările se produc în lanț, de la modă
CAZIMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286151_a_287480]
-
c.l. Epigonii lui Mihai Eminescu reprezintă un asemenea text care permite multiple interpretări: poemul a fost publicat, la vremea sa, pe prima pagină a „Convorbirilor literare”, pentru că releva, fără îndoială, un scriitor valoros, dar și pentru că nu contravenea ideologiei junimiste, ba dimpotrivă, reușea să o traducă cu fidelitate. Un c.l. se naște și sfârșește printr-o criză. Criza se instaurează odată cu deplina sa maturizare și impunere. Semnalul perfectei asimilări a valorilor pe care le-a girat, care își dovedesc
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
componență exclusiv masculină în etapa sa „ieșeană”, societatea Junimea se prezenta pe atunci ca o similiierarhie, în care erau adorate sfidarea uzanțelor, încălcarea regulilor și ieșirea în afara simțului comun. Savuroase pagini memorialistice consemnează comportamentul juvenil și umorul care caracterizau reuniunile junimiste, unde aneecdota prima și erau activate rituri, protocoale și „roluri” ironic conferite și asumate, porecle și tradiții ad-hoc instaurate. În faza aceasta, Junimea pare să corespundă unui moment de „copilărire” a literaturii române, în care spiritul ludic coabitează cu spiritul
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
tipografia, librăria și revista „Convorbiri literare”, apărută timp de 27 de ani sub redacția lui Iacob Negruzzi (de la 1 martie 1867 și până în 1885 la Iași, ca bilunar, iar apoi lunar, la București), au contribuit la răspândirea ideilor și valorilor junimiste, articulate într-un program coerent și consecvent. C.l. înființat de Alexandru Macedonski poartă amprenta insolitei personalități a mentorului său. Nutrit din același spirit de bellum contra omnes, din aceleași manifestări de frondă, narcisism și critică antijunimistă ale șefului de școală
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
rom. cont., I-VI, passim; Studii și documente literare, I-VI, publ. I. E. Torouțiu, Gh. Cardaș, București, 1931-1936; Titu Maiorescu, Însemnări zilnice, I-III, îngr. și introd. I. Rădulescu-Pogoneanu, București, 1937-1943; G. Călinescu, Ist. lit. (1941), 343-456, passim; Antologia ideologiei junimiste, îngr. E. Lovinescu, București, 1942; Panu, Junimea, I-II, passim; Cioculescu-Streinu-Vianu, Ist. lit., 149-336; Vianu, Studii, 136-203; Bote, Simbolismul, passim; Adrian Marino, Viața lui Alexandru Macedonski, București, 1966, passim; Ornea, Junimismul; Adriana Iliescu, Literatorul, București, 1968; Mănucă, Scriit. jun., passim
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
Mănucă, Scriit. jun., passim; Pompiliu Marcea, „Convorbirile literare” și spiritul critic, București, 1972, passim; Crohmălniceanu, Literatura, I-III, passim; Ist. lit., III, 31-78, 507-521, passim; Junimea și junimiștii, îngr. Ion Arhip și Dumitru Văcariu, Iași, 1973; Dan Mănucă, Critica literară junimistă (1864-1885), Iași, 1975; Al. Zub, Junimea. Implicații istoriografice. 1864-1886, Iași, 1976; Documente literare junimiste, îngr. și pref. Dan Mănucă, Iași, 1978; Paul Cornea, Regula jocului, București, 1980, 71-91; E. Lovinescu, Scrisori și documente, îngr. și pref. Nicolae Scurtu, București, 1981
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
Crohmălniceanu, Literatura, I-III, passim; Ist. lit., III, 31-78, 507-521, passim; Junimea și junimiștii, îngr. Ion Arhip și Dumitru Văcariu, Iași, 1973; Dan Mănucă, Critica literară junimistă (1864-1885), Iași, 1975; Al. Zub, Junimea. Implicații istoriografice. 1864-1886, Iași, 1976; Documente literare junimiste, îngr. și pref. Dan Mănucă, Iași, 1978; Paul Cornea, Regula jocului, București, 1980, 71-91; E. Lovinescu, Scrisori și documente, îngr. și pref. Nicolae Scurtu, București, 1981; Iliescu, Poezia, passim; George, Sfârșitul, IV, 142-147; Lovinescu, Sburătorul, I-VI, passim; Țeposu, Istoria
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
Capetele acestei Hidre ce se numește Sarsailism și care infectă și limbă, și inimă, și minte, și Religie, și Morală, și Politică"31. Să remarcăm totuși particularitatea acestei critici sociale. Comparând-o cu critica formelor fără fond pe care cercul junimist avea să o conceapă doar câțiva ani mai târziu, ea implică o definiție simetrică. Titu Maiorescu va denunța importul unor instituții și forme sociale fără aderență la situația și datele reale ale unei națiuni prea tinere. Societatea funcționează rău pentru că
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
suportul autonomizării câmpului literar în cultura română? Doar câțiva ani mai târziu aveau să apară pledoariile pentru autonomia esteticului, pentru separarea obiectelor frumoase de interesul egoist al cititorului și al creatorului, pentru desprinderea operei de circumstanțele vieții autorului. Prin școala junimistă, de la Maiorescu la Mihail Dragomirescu, aceste teorii vor pătrunde în societatea românească, vor determina percepția publică asupra operelor și vor asigura suportul dezvoltării culturii literare în România în următorii o sută de ani. De ce toate aceste idei nu s-au
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
valența economică a raționamentului său. N-am observat că vorbea de avere, de cifre, de câtime, de cantitate, de "capitalul întreprinderii de cultură". Abia acum văd că și Maiorescu gândea literatura prin "puteri", ca o funcție a realităților sociale. Criticul junimist nu vorbea despre "milioanele" de români ca Heliade Rădulescu, dar avea aceeași viziune a unei producții de opere care se corelează cu capacitățile societății românești. Unitatea lui de calcul mai modestă, "miile" de "poeți și prozatori", continuă să situeze poporul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
canon literar, ci și o gramatică a înțelegerii societății. De aici, utilitatea unei priviri asupra imaginarului ideologic și politic generat de această asociere de spirite. O asemenea examinare este cu atât mai necesară cu cât decenii dea rândul proiectul politic junimist, ca parte a proiectului conservator românesc și occidental, a fost supus unei logici procustiene și reducționiste a lecturii. Critica Junimii a fost explicată prin acțiunea forțelor de producție, iar evidențierea naturii „reacționare“ a politicii junimiste a fost axioma ordonatoare a
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
decenii dea rândul proiectul politic junimist, ca parte a proiectului conservator românesc și occidental, a fost supus unei logici procustiene și reducționiste a lecturii. Critica Junimii a fost explicată prin acțiunea forțelor de producție, iar evidențierea naturii „reacționare“ a politicii junimiste a fost axioma ordonatoare a exegezelor. Recuperarea dimensiunii literare a direcției maioresciene nu a fost dublată de un gest similar aplicabil legatului ideologic al cercului junimist. Din acest punct de vedere, paginile de față au avut ca obiectiv reconsiderarea imaginarului
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
a fost explicată prin acțiunea forțelor de producție, iar evidențierea naturii „reacționare“ a politicii junimiste a fost axioma ordonatoare a exegezelor. Recuperarea dimensiunii literare a direcției maioresciene nu a fost dublată de un gest similar aplicabil legatului ideologic al cercului junimist. Din acest punct de vedere, paginile de față au avut ca obiectiv reconsiderarea imaginarului politic junimist prin depășirea tradiționalei opoziții, de sorginte lovinesciană, dintre forțele „reacționare“ și cele „progresiste“. Istoria intelectuală a Junimii poate fi gândită excluzând recursul la stigmatul
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
fost axioma ordonatoare a exegezelor. Recuperarea dimensiunii literare a direcției maioresciene nu a fost dublată de un gest similar aplicabil legatului ideologic al cercului junimist. Din acest punct de vedere, paginile de față au avut ca obiectiv reconsiderarea imaginarului politic junimist prin depășirea tradiționalei opoziții, de sorginte lovinesciană, dintre forțele „reacționare“ și cele „progresiste“. Istoria intelectuală a Junimii poate fi gândită excluzând recursul la stigmatul aplicat gândirii conservatoare occidentale și autohtone. Conservatorismul nu poate fi redus la o ideologie destinată apărării
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Oakeshott. În cadrul acestei familii de spirite, junimismul își află locul natural, valorizabil nu ca forță a reacțiunii, ci ca etos al echilibrului și al prudenței. Simbolic, moderația este valoarea centrală în jurul căreia am ales să organizez această analiză a imaginarului junimist. Drumul de mijloc, căutat de la 1866, se plasează sub semnul delimitării de fanatism și de în chi stare, ca o terapie menită să încurajeze modernizarea organică a societății românești. Ca și în alte spații geografice (cum este cel francez, în
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
dar încluzândui în arhipelagul ei ideologic și pe Vasile Pogor, Theodor Rosetti și Mihai Eminescu, Junimea este actorul asociabil cu această filozofie liberal conservatoare a moderației și a gradualismului. Dincolo de numitorul comun explicabil prin poziția centrală a dualității Carp-Maiorescu, reflecția junimistă cunoaște, în interiorul ei, un grad de diversitate pe care studiul de față îl relevă. În cazul lui Theodor Rosetti și cu precădere al lui Mihai Eminescu, critica intelectuală este dublată de un filon tradiționalist și de o propensiune către stigmatizarea
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
istorie politică a Junimii, contribuția de față este scrisă de pe poziția intelectuală asumată a unui liberal conservator. Ultimul capitol al volumului poate fi citit, astfel, ca o tentativă de a recupera, pentru cei de astăzi, un nucleu fecund al moștenirii junimiste, privită ca o sursă privilegiată de la care se poate revendica o viziune contemporană a libertății. Liberalismul conservator al Junimii nu este doar un obiect muzeal, ci și punctul de plecare pentru un viitor posibil. Mulțumirile mele se îndreaptă către directorul
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
jumătate care ne separă de momentul înființării Junimii de către Titu Maiorescu, P.P. Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti și Iacob Negruzzi, datorăm acestui cerc intelectual, literar și ideologic maniera în care românii înțeleg săși imagineze modernitatea, în toate articulațiile ei. Campaniile junimiste, având în centru precizia chirurgical-polemică a lui Maiorescu, modelează, în decursul a câteva decenii, o limbă literară și un canon. „Direcția“ maioresciană este, în mare măsură, cea pe care o vor urma, până la cezura postbelică a comunismului, critica și istoria
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
mare măsură, cea pe care o vor urma, până la cezura postbelică a comunismului, critica și istoria literară românească. Descurajarea frazeologiei găunoase, înclinarea către distincția exprimării, cultul criticii ca instrument de asanare a mediului public sunt tot atâtea elemente ale legatului junimist. Există, indubitabil, o întreagă mitologie pe care literatura memorialistică a țesut-o în jurul acestei asocieri libere de spirite. În Gh. Panu și Iacob Negruzzi, Junimea își află, în mod strălucit, doi cronicari ce vor desăvârși imaginea în posteritate a cercului
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
lui 1918, ca apărători ai unor cauze pierdute. Reforma agrară și votul universal sunt semnele acestei mutații de adâncime față de care Carp sa arătat rezervat până la capăt. Peste numai câțiva ani, echilibrul pe care părea că-l impusese spiritul critic junimist era înlocuit, la rândul său, de o inflamare naționalistă. Antisemitismul stigmatizat de Maiorescu și de Carp era distilat în catehism al unei religii politice. Și, dacă se va vorbi despre „spirit critic“ în legătură cu Junimea, această categorie intelectuală este inseparabilă, cum
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
stigmatizat de Maiorescu și de Carp era distilat în catehism al unei religii politice. Și, dacă se va vorbi despre „spirit critic“ în legătură cu Junimea, această categorie intelectuală este inseparabilă, cum notează Tudor Vianu la 1944, de modestia pe care educația junimistă o imprimă acțiunii culturale. Junimea propune, odată cu criticismul care îi este definitoriu, o pedagogie a măsurii și a echili brului. Simțul proporțiilor, în artă, ca și în politică, este corolarul acestei opțiuni fondatoare. Realiști în politică, junimiștii vor ști să
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]