754 matches
-
rău impresionat de francizarea și superficialitatea saloanelor aristocratice, a căror utilitate, în alte condiții, o recunoaște. Romanul e naiv. N. Petrașcu a scris și critică, utilă numai în măsura în care documentează. El mai era și un admirator al lui Eminescu și un junimist, cum nu era Duiliu Zamfirescu. Alții vor ataca valorile junimiste pe față. Anghel Demetriescu (1847-1903) adulă pe Titu Maiorescu într-o compoziție savantă cu mare aparat critic (imitație după Lessing) și mari figuri clasice ("Ca Hector ce respingea pe Achei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de cultural, tranșant. El nu introduce un autor, indiferent de meritele lui pe alte tărâmuri, în Istoria literaturii, decât dacă a scris și literatură de imaginație sau dacă, după aprecierea sa, scrierile de altă natură posedă însușiri literare. "Culturalii" (cu excepția junimiștilor) sunt cel mult menționați.ă...î Lui Călinescu îi datorăm, mai mult decât oricărui alt critic, aprecierea la dreapta valoare (artistică) a cronicarilor munteni, a Istoriei ieroglifice, a Țiganiadei, a Însemnării lui Dinicu Golescu, a poeziilor lui Conachi, Iancu Văcărescu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
care spiritul critic apare în Moldova ......................................................... 27 IV. Amestec de curente contradictorii: G. Asachi .................................... 45 V. Evoluția spiritului critic. - Locul "Junimii" în această evoluție ............................................................................................. 57 VI. Evoluția spiritului critic. - Deosebirile dintre vechea școală critică moldovenească și "Junimea" ....................................... 67 VII. Primul junimist: Costache Negruzii .................................................. 87 VIII. Un junimist patruzecioptist: Vasile Alecsandri ................................ 102 IX. Evoluția spiritului critic. - Critica socială extremă: Eminescu ......................................................................................... 130 X. Evoluția spiritului critic. - Critica socială extremă: Socialiștii ......................................................................................... 161 XI. Spiritul critic în Muntenia. - Sinteza de criticism și patruzecioptism: A. Odobescu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
27 IV. Amestec de curente contradictorii: G. Asachi .................................... 45 V. Evoluția spiritului critic. - Locul "Junimii" în această evoluție ............................................................................................. 57 VI. Evoluția spiritului critic. - Deosebirile dintre vechea școală critică moldovenească și "Junimea" ....................................... 67 VII. Primul junimist: Costache Negruzii .................................................. 87 VIII. Un junimist patruzecioptist: Vasile Alecsandri ................................ 102 IX. Evoluția spiritului critic. - Critica socială extremă: Eminescu ......................................................................................... 130 X. Evoluția spiritului critic. - Critica socială extremă: Socialiștii ......................................................................................... 161 XI. Spiritul critic în Muntenia. - Sinteza de criticism și patruzecioptism: A. Odobescu ..................................................... 173 XII. Spiritul critic în Muntenia
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
articol, vorbise ca Russo. Dar Asachi face propuneri care îl fac și un predecesor al lui Arune Pumnul. Tot în acest articol din 1847 (ca și 1 Ibidem, 59. 2 Ibidem, 1847, 3. 3 Vezi mai departe în capitolul Primul junimist, cum clasifică Negruzzi curentele lingvistice ca și Asachi. în unul din 1842, 16), el recomandă, pe lângă alte izvoare de formare a cuvintelor necesare limbii, și compunerea de cuvinte noi din rădăcini românești, pe baza principiului analogiei, ridicîndu-se, ca și Pumnul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cu neputință ca "Junimea", care a făcut procesul literaturii și culturii române, care a vorbit, cu tonul cunoștinței de cauză, de vechea direcție, să nu fi cunoscut literatura și direcția "veche". Stăruința cu care Alecsandri vorbea în scrisorile sale către junimiști de România literară trebuie să-i fi făcut să citească acea revistă, dacă nu vor fi citit-o chiar când ea apărea, căci întemeietorii "Junimii" erau adolescenți cultivați când apărea România literară, iar această revistă, la care colaborau scriitorii români
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
neștiința limbii române, pronunțau: "mozicule", "nu stiu", "zos"...2 A. Russo ne spune că clasa înaltă din Iași ducea o viață turcească, orientală, ura ce e românesc și era ignorantă...3 Chiar C. Negruzzi, care a fost un conservator, primul junimist, cum vom vedea, și deci nu un antiboier "revoluționar", ne spune că sub fanarioți boierii vorbeau grecește, n-aveau demnitate și erau unealtă străinilor...4 Iar G. Sion ne arată cum, după 1800, boierii își vindeau țara agenților ruși5. Și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
pentru schimbare, a intereselor celorlalte clase apăsate. La Alecsandri mai surprindem o cauză de nemulțumire, deci încă o cauză a atitudinii sale. Alecsandri, cum vom vedea aiurea, a fost un patruzecioptist junimistizant. (Am spus că C. Negruzzi a fost un junimist, primul, mai bine, a fost un "junimist" care a luat parte la mișcarea de la 1848.) Într-o scrisoare din 184...1 zice corespondentul său: "Crescuți amândoi în Franța din copilăria noastră, ne-am despărțit de un an, lung cât un
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
La Alecsandri mai surprindem o cauză de nemulțumire, deci încă o cauză a atitudinii sale. Alecsandri, cum vom vedea aiurea, a fost un patruzecioptist junimistizant. (Am spus că C. Negruzzi a fost un junimist, primul, mai bine, a fost un "junimist" care a luat parte la mișcarea de la 1848.) Într-o scrisoare din 184...1 zice corespondentul său: "Crescuți amândoi în Franța din copilăria noastră, ne-am despărțit de un an, lung cât un secol; tu ai mai rămas 1 Opere
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
386. Aforisme.) În "Convorbiri", zice Alecsandri (Scrisori, p. 64), e numai "critică și iar critică, și tot critică". Vezi și dl Panu ("Săptămîna", anul 1901, 6, și anul 1903, 49). VII Primul junimist: Costache Negruzii Costache Negruzzi a fost primul junimist. Mă voi încerca să dovedesc acest lucru. Junimismul a avut pretenția, cum am arătat aiurea 1 , că asistă, ca conștiință, la fenomenele politice, sociale și culturale și că le definește din punct de vedere obiectiv, al adevărului pur. Am arătat
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a avut pretenția, cum am arătat aiurea 1 , că asistă, ca conștiință, la fenomenele politice, sociale și culturale și că le definește din punct de vedere obiectiv, al adevărului pur. Am arătat atunci că pretenția de conștiin-ță-oglindă este nefundată fiindcă junimiștii au reprezentat și ei un ideal, au fost luptători, au fost un fenomen, că atitudinea lor a fost dictată de subiectivitatea lor, că n-au fost, cu un cuvânt, conștiințe-oglinde. Am arătat că în chestii de ideal, cum sunt chestiile
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
condiționată de scopul pe care-l urmărește, mintea sa este "advocatus diaboli". Și am arătat că, dacă în ideologia patruzecioptistă vorbește instinctul revoluționar, dorința de renovare, în ideologia junimistă vorbește instinctul reacționar, tendința de rezistență la inovațiuni. Și, în adevăr, junimistul este mai mult o stare sufletească vagă, un sentiment, decât o teorie bine definită. "Junimiștii" nu sunt toți acei care au făcut patre din societatea literară din Iași sau din partidul politic cu acest nume; și, dimpotrivă, mulți care n-
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
că, dacă în ideologia patruzecioptistă vorbește instinctul revoluționar, dorința de renovare, în ideologia junimistă vorbește instinctul reacționar, tendința de rezistență la inovațiuni. Și, în adevăr, junimistul este mai mult o stare sufletească vagă, un sentiment, decât o teorie bine definită. "Junimiștii" nu sunt toți acei care au făcut patre din societatea literară din Iași sau din partidul politic cu acest nume; și, dimpotrivă, mulți care n-au făcut parte din gruparea literară sau cea politică sunt în realitate "junimiști". Junimismul este
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
bine definită. "Junimiștii" nu sunt toți acei care au făcut patre din societatea literară din Iași sau din partidul politic cu acest nume; și, dimpotrivă, mulți care n-au făcut parte din gruparea literară sau cea politică sunt în realitate "junimiști". Junimismul este, mai înainte de toate, recomandarea de a ne feri de importarea civilizației sau, mai degrabă, recomandarea unei precauțiuni exagerate când e vorba de 1 Note și impresii, Foiletoanele lui Caragiale. a importa această civilizație. Este nerecunoașterea utilității de a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cu caracter curat european, după asemănarea celor din Apus și mai ales după asemănarea Franței, care a zguduit din temelie toate așezările politice și sociale din Europa - atitudine hrănită la primii corifei ai junimismului și de cultura lor germană ("germanismul" junimist). Dar junimiștii n-au fost cu totul împotriva introducerii formelor noi de viață în țara noastră. Ce să ne introducă, cum, în ce măsură - aceste lucruri n-au fost lămurite de junimiști niciodată. Dl Maiorescu a vorbit, în general, împotriva formelor goale
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
curat european, după asemănarea celor din Apus și mai ales după asemănarea Franței, care a zguduit din temelie toate așezările politice și sociale din Europa - atitudine hrănită la primii corifei ai junimismului și de cultura lor germană ("germanismul" junimist). Dar junimiștii n-au fost cu totul împotriva introducerii formelor noi de viață în țara noastră. Ce să ne introducă, cum, în ce măsură - aceste lucruri n-au fost lămurite de junimiști niciodată. Dl Maiorescu a vorbit, în general, împotriva formelor goale, a formei
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
primii corifei ai junimismului și de cultura lor germană ("germanismul" junimist). Dar junimiștii n-au fost cu totul împotriva introducerii formelor noi de viață în țara noastră. Ce să ne introducă, cum, în ce măsură - aceste lucruri n-au fost lămurite de junimiști niciodată. Dl Maiorescu a vorbit, în general, împotriva formelor goale, a formei fără fond, adică a civilizației, cum se putea transplanta, dar acest spirit eminamente negativ n-a spus, pe cât știm, nicăierea, ce, cât și cum trebuia de importat. N-
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
negativ n-a spus, pe cât știm, nicăierea, ce, cât și cum trebuia de importat. N-a spus-o nici dl Rădu-lescu-Motru, care (în Cultura română și politicianismul 1) are pretenția de a fi un spirit critico-creator. Un lucru este sigur: junimiștii n-au fost împotriva transplantării civilizației apusene pentru toată lumea. Ei, pentru dânșii, au fost pentru transplantarea în mare; au fost împotriva acestei transplantări pentru majoritatea țării. Junimiștii n-au fost niște "ruginiți". În viața lor personală au adus pe malurile
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
1) are pretenția de a fi un spirit critico-creator. Un lucru este sigur: junimiștii n-au fost împotriva transplantării civilizației apusene pentru toată lumea. Ei, pentru dânșii, au fost pentru transplantarea în mare; au fost împotriva acestei transplantări pentru majoritatea țării. Junimiștii n-au fost niște "ruginiți". În viața lor personală au adus pe malurile Bahluiului și ale Dâmboviței felul de trai din marile capitale ale Europei și chiar limba acelor capitale. N-au renunțat, pentru dânșii, la nici una din achizițiile civilizației
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
României literare, C. Negruzzi să fie singurul care s-a împotrivit mișcării revoluționare de la 1848. În această abstențiune a lui C. Negruzzi față cu marile frământări, la care iau parte toți prietenii și tovarășii săi, ni se lămurește nouă primul junimist român. Despre această revoluție, pe care nu îndrăznește s-o atace de-a dreptul, nu amintește decât de două ori, pe cât știm1 , când spune că... "anul 1848 a fost fatal literaturii"... Nicăieri vreo notă mai generoasă, ceva spontan și necalculat
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Ibidem, I, p. 335, 339 ăScrisorile XXXI și XXXIIÎ. 2 Bucovina, 1849, nr. 23. C. Negruzzi fiind un "critic" și, pe de altă parte, potrivnic liberalismului de la 1848, ar fi de ajuns atât pentru a justifica caracterizarea lui ca "primul junimist". Dar ne vom încerca să arătăm că, și în privința limbii și a literaturii, între el și A. Russo sunt deosebiri, și anume, deosebiri de acele care formează tocmai asemănări cu dl Maiorescu, deosebiri care se explică prin tendințele sale sociale
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
trecutul rușinos!...", "Moderații", ca C. Negruzzi, au fost cumpăniți în toate, au fost deci împotriva "liberalilor": a latiniștilor, a franțuziților. (Mai târziu, după ce "liberalii" au triumfat, "moderații" de ieri, fără să-și schimbe ideile, se pomenesc în situație de "conservatori": junimiști...). Iar socialiștii, ca să mai dăm un exemplu de cum omul e dintr-o bucată, au fost realiști, ateiști, fonetiști - în sfârșit, împotriva tuturor atitudinilor și doctrine-lor burgheze. Numai oamenii bine echilibrați, sufletele bogate, comprehensive și, în adevăr, cumpănite, spiritele cu adevărat
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
gura poporului cuvinte ca: intrigi, caracter etc.), dar aceasta la dânsul e întîmplător și el n-a fost conștient de marea importanță a curentului poporan, cum n-a fost nici maestrul său Eliade, pentru că n-a fost poporanist, el, primul junimist. Românismul său se reduce mai mult la cărțile bicericești și la "trecut", decât la literatura populară, decât la țăranul român viu, cu sufletul și nevoile lui. Și astăzi românismul, când e expresia reacționarismului, se sprijină mai mult pe "trecut", iar
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
arăt în acest capitol că C. Negruzzi, pe lângă atitudinea critică față de limbă și literatură, care-l pune în rândul vechilor critici moldoveni, a avut, față de transplantarea civilizației apusene la noi, o atitudine deosebită de a tovarășilor săi, asemănătoare cu a junimiștilor de mai târziu, atitudine care explică și deosebirile dintre el și tovarășii săi în privința problemei lingvistice, deosebiri care formează asemănări cu dl Maiorescu. În cursul acestui studiu se vor lămuri mai bine cele spuse aici cu anticipație, care trebuiau spuse
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cele spuse aici cu anticipație, care trebuiau spuse acum, pentru a fixa locul lui C. Negruzzi în evoluția spiritului critic român. 1 Scrieri, I, p. 349 ăScrisoarea XXXIIÎ. 2 Critice, III, p. 324-325 etc. ăDespre scrierea limbei romîneî. VIII Un junimist patruzecioptist: Vasile Alecsandri Am spus altădată, ținîndu-mă de clasificația curentă, că Alecsandri a fost un patruzecioptist rătăcit la "Junimea". Nu este tocmai așa. Vom vedea în cursul acestui capitol că Alecsandri n-a avut o concepție unitară asupra vieții. Studiind
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]