758 matches
-
de vase comunicante. Toate acestea sînt, desigur, locuri comune ale istoriografiei noastre cultural-politice. Important de subliniat rămîne faptul că generația creatoare a Contimporanului și a Gîndirii va fi, în anii ’20, un fel de placă turnantă dinspre generația „pozitivistă” a junimiștilor și postjunimiștilor înspre „tînăra generație a anilor ’30“. Cazul Nae Ionescu este, în acest sens, simptomatic: debutant în mediile cafenelei simboliste, simpatizant al futurismului și al sindicalismului „sorelian” pînă prin 1919, devine - după o lungă perioadă de studii în Germania
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
modern) par a avea o problemă oedipiană a transmiterii. Generalizînd poate excesiv, dar nu fără rost, am putea spune că, odată cu modernitatea noastră națională, reiterăm un același model de psihologie colectivă : ne omorîm părinții, dar ne venerăm (stră)bunicii. De la junimiști la actuala Piață a Universității, societatea, lumea noastră întreagă se strică periodic (și se strică...), de vină fiind stearpa (sau criminala) generație a predecesorilor. Nimic nu mai este ca pe vremea strămoșilor (mitul voievodal la Eminescu, mitul generației interbelice la
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
ziarul lui cu tot. Unii îl numeau „vândut francezilor“, alții rușilor - de unde până unde? -, alții ziceau că Regele l-a cumpărat cu tot cu ziar ca să facă despotism în România, alții îl numeau „un caz patologic“. Cred că numai noi și Constituționalul junimist n-am atacat. Își băteau joc de el, dar de oprit nu l-au oprit. Și știi ce-a făcut Lahovary? Domnul Mirto strivi țigara în scrumieră, lângă a lui Dan. — Și-a publicat imediat seria de articole într-o
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Ralf.” Onorându-și promisiunea, la 14 noiembrie, publica profilul Doamnei Clemența Lupu Kostaki, pentru care „literatura românească... se încheia în numele lui Eminescu, Creangă, Maiorescu și Gherea.” Fără să facă politică, Doamna aprecia că „cei mai deștepți oameni ai timpului erau junimiștii: cel mai mare om politic al României era socot it P.P.Carp; cel mai mare critic și orator - Titu Maiorescu; cel mai mare financiar - Menelas Gherman; cel mai bun poet Jak Negruzzi; cel mai bun prefect - Lupu Kostaki.” În aceeași
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
unui cofăel de vin vorbit” - vorba „boltagiilor”. Aha! Ți-a și zburat gândul la Bolta Rece. Mai bine ascultă câteva vorbe care ne vor lămuri cum arăta Bolta Rece în vremea Junimii... În fundul crâșmei se afla așa numitul „bârlog al junimiștilor”, cu „două mese lungi făcute dintr-un stejar bătrân, crescut în vestita cetate a Neamțului, lucrate de Torcălău, un prieten de copilărie al lui Creangă. Scaunele erau făcute dintr-un nuc dăruit de Rivalet, din grădina lui,... Două cofăiele au
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
surpriză pentru banchetul Junimii”. Îl urmăresc pe ieșean, care vorbește cu însuflețire. Si parcă prin farmec a uitat și de foame și de oboseală. Nu-l întrerup, pentru a nu risipi vraja vremurilor de demult reînviate de ieșean. Și printre junimiști îl văd pe Creangă, plin de vervă, mai ales că golise câteva ulcele cu vin și tocmai povestea pățania popii de la Neamț în noaptea Sfântului Toma... Lângă el, Eminescu, gânditor, cu o lumină stranie în priviri, gustă din când în
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
spune că: „el be vin mai mult din oală roșie decât din păhar de cristal, dzicând că-i mai dulce vinul din oală decât din păhar”. Alături urmau: Iacob Negruzzi - secretarul perpetuu al Junimii - Vasile Pogor, Titu Maiorescu și ceilalți junimiști... Când s-a oprit din vorbit, nu m-am putut împotrivi curiozității și l-am întrebat: Și care era pățania popii de la Neamț? Păi... „Era în noaptea Sfântului Toma. Popa de la Neamț cetea la o lumânărică din biserică, din viața
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
orele petrecute o dată pe săptămână la Junimea stăteau în cel mai mare contrast cu viața de toate zilele, erau o lume aparte, un vis al inteligenței libere”. Păi la Junimea era o regulă care spunea că „anecdota primează”. Dacă un junimist începea să spună o anecdotă, se întrerupea orice activitate. Dar... ferească-l Sfântul pe cel care povestea o anecdotă fără haz! Era luat în răspăr și „rușinat”... Erau doar câțiva junimiști neîntrecuți în a spune anecdote, în frunte cu Ion
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
o regulă care spunea că „anecdota primează”. Dacă un junimist începea să spună o anecdotă, se întrerupea orice activitate. Dar... ferească-l Sfântul pe cel care povestea o anecdotă fără haz! Era luat în răspăr și „rușinat”... Erau doar câțiva junimiști neîntrecuți în a spune anecdote, în frunte cu Ion Creangă, urmat de Carageani și Iacob Negruzzi. Cel care dădea tonul la râs era amfitrionul - Vasile Pogor - care se tăvălea râzând... Îndată ajungem acasă, vere. Până atunci, însă, să-ți mai
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
canea care închidea sau deschidea conducta după nevoi. Poate! Da’ ia spune ce-i cu inaniția, fiindcă, după cum văd eu, nu prea arăți a om subalimentat? Nu arăți nici precum „Binele hrănit Caragiani” , după cum îl alinta Vasile Pogor pe acest junimist, dar nici ca un țânțar gata să-l ia vântul. Numai să nu auzi ce muzică îmi cântă stomacul, că te sperii! Ca să nu am nevoie de vreun descântec de sperietură, hai s-o pornim spre casă, până nu-i
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
albaștri (2003). Primează în aceste cărți sinceritatea și autenticitatea rememorării unor întâmplări de zi cu zi: coșmarul anchetelor, munca istovitoare din Balta Brăilei, lagărul de la Stoenești, boala contractată în celulă se întrețes cu imagini venite din copilărie. Volumele Junimea și junimiștii (1973) și Din cronica unui veac (1978), editate în colaborare cu Ion Arhip, reunesc manuscrise și documente literare. Primul conține un număr mare de scrisori transcrise după originalele aflate la Muzeul Literaturii Române din Iași, relevante și pentru alcătuirea unui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290403_a_291732]
-
Iași, 1995; Cronica regatului blestemat, Iași, 1996; Planeta lui Orim, Iași, 1999; Casa cu iederă, pref. Ioan Holban, Iași, 2000; Templul amăgirii, Iași, 2000; Cerbul de lumină, Iași, 2001; Praznicul orbilor, Iași, 2001; Porumbeii albaștri, Iași, 2003. Ediții: Junimea și junimiștii. Scrisori și documente inedite, introd. edit., Iași, 1973 (în colaborare cu Ion Arhip); Din cronica unui veac. Documente inedite (1850-1950), Iași, 1978 (în colaborare cu Ion Arhip); Alexandru Vasiliu-Tătăruși, Focul cel mare. Amintiri din primul război mondial (1916-1918), pref. Petru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290403_a_291732]
-
ai marilor iubiri. Lirică universală închinată femeii, pref. Ioan Holban, Iași, 1999 (în colaborare cu Gheorghe T. Zaharia și Liviu Moscovici). Repere bibliografice: Marius Robescu, Teatrul ieșean pentru copii și tineret la București, RL, 1973, 43; Dan Mănucă, „Junimea și junimiștii”, CRC, 1973, 51; Virgil Vintilescu, „Junimea și junimiștii”, O, 1974, 14; Constantin Radu Maria, „Bing - bang - bing”, TTR, 1975, 7; Ioana Angelescu, „Junimea și junimiștii”, AIX, t. XIII, 1976; Viorel Horj, „Cele trei domnițe”, F, 1978, 2; Ioan Holban, Un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290403_a_291732]
-
Ioan Holban, Iași, 1999 (în colaborare cu Gheorghe T. Zaharia și Liviu Moscovici). Repere bibliografice: Marius Robescu, Teatrul ieșean pentru copii și tineret la București, RL, 1973, 43; Dan Mănucă, „Junimea și junimiștii”, CRC, 1973, 51; Virgil Vintilescu, „Junimea și junimiștii”, O, 1974, 14; Constantin Radu Maria, „Bing - bang - bing”, TTR, 1975, 7; Ioana Angelescu, „Junimea și junimiștii”, AIX, t. XIII, 1976; Viorel Horj, „Cele trei domnițe”, F, 1978, 2; Ioan Holban, Un roman istoric, „Flacăra Iașului”, 1984, 11 752; Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290403_a_291732]
-
Teatrul ieșean pentru copii și tineret la București, RL, 1973, 43; Dan Mănucă, „Junimea și junimiștii”, CRC, 1973, 51; Virgil Vintilescu, „Junimea și junimiștii”, O, 1974, 14; Constantin Radu Maria, „Bing - bang - bing”, TTR, 1975, 7; Ioana Angelescu, „Junimea și junimiștii”, AIX, t. XIII, 1976; Viorel Horj, „Cele trei domnițe”, F, 1978, 2; Ioan Holban, Un roman istoric, „Flacăra Iașului”, 1984, 11 752; Ion Apetroaie, „Vornicul Țării de Sus”, CRC, 1984, 27; Tudorel Urian, „Vornicul Țării de Sus”, O, 1984, 48
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290403_a_291732]
-
principalul responsabil pentru aducerea lui Carol pe tron și va rămîne cel mai important om de stat român pînă în 1888, cînd este înlocuit. În perioada aceasta, conservatorii au rămas tot timpul în opoziție. O facțiune cunoscută sub numele de Junimiști, după mișcarea literară Junimea, s-a desprins din acest partid. Din acest grup făceau parte lideri politici influenți ca Petre Carp, Titu Maiorescu, Teodor Rosetti și Alexandru Marghiloman, care vor juca cu toții roluri importante în politica României. În 1884, la
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
faptului că țărănimea nu avea nici un rol politic direct, nemulțumirea și agitația din mediul sătesc erau cunoscute. Majoritatea liderilor români dețineau o serie de proprietăți rurale și aveau legături strînse cu problemele din agricultură. Anumite grupuri, cum era cel al junimiștilor, erau aparent preocupate de starea țărănimii. Guvernul a luat în acest sens unele măsuri referitoare la reglementarea contractelor agricole și au fost vîndute o serie de terenuri aflate în posesia statului, dar nu a fost făcut nici un efort hotărît în
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
al burgheziei române, dar - și acesta este un element esențial - al unei burghezii în formare și ascensiune, mai precis, al aripii sale înaintate, ce-și avea rădăcinile în pașoptism. Gh. Panu pretindea că A. D. Xenopol „a fost mulți ani și junimist politic, de la o vreme a încetat de a fi, nu știu anume când”, iar Iacob Negruzzi ne-a transmis propria mărturisire a istoricului, la tribuna Adunării deputaților, și anume: „eu, junimist în politică, mă ferească Dumnezeu să fiu or să
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pretindea că A. D. Xenopol „a fost mulți ani și junimist politic, de la o vreme a încetat de a fi, nu știu anume când”, iar Iacob Negruzzi ne-a transmis propria mărturisire a istoricului, la tribuna Adunării deputaților, și anume: „eu, junimist în politică, mă ferească Dumnezeu să fiu or să fi fost vreodată”. În realitate, cum bine a observat Z. Ornea, A. D. Xenopol a fost la Junimea fără să fie junimist, a fost „înscris la liberali” fără să fie un „liberal
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
școli patriotice, latiniste și pașoptiste este profesorul Bărnuțiu care vine din Transilvania, fiind aureolat de trecutul său pașoptist. El predă filosofia și este un profet pentru studenții săi discipoli care îl urmează și îl imită cu fanatism așa cum vor afirma junimiștii. Demersul inițial al grupului junimist nu este politic, ci filosofic și grupează intelectuali formați în străinătate, în Germania, iar unii în Franța. Este cazul lui Pogor, al lui Maiorescu, care în curînd va face figură de maestru al gîndirii, fiind
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Ambiția lor este de a refonda, pornind de la o critică radicală a angajamentelor eronate ale generației de la 1848, o cultură și un proiect politic, fără concesii patriotice. Angajamentele Junimii privesc estetica, politica și istoria; îi preocupă, de asemenea, problemele educației. Junimiștii elaborează un contra-program pornind de la o ruptură cu liberalii. Radicalismul tabulei rasa provoacă adesea crize în cadrul echipei care se insultă în dezbateri aprinse, după cum o dovedește desfășurarea unei discuții relatate de Panu, în "Amintirile" sale, reeditate în 1971: Are loc
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
unui popor care se dezvoltă conform geniului său propriu, ferindu-se de a se amesteca cu străinii". Junimea nu se desprinde de obsesiile epocii, de revoluție și independență, obsesii identitare care privesc nivelul, caracterul civilizat sau barbar al romanității. Dar junimiștii pretind că abordează aceste probleme într-un fel nou, care descalifică opera generației de la 1848. Poziția adoptată îi transformă pe junimiști în ținta atacului membrilor Școlii Ardelene, dar și a liberalilor. Revista lor, fondată în 1867, Convorbiri literare, polemizează cu
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de obsesiile epocii, de revoluție și independență, obsesii identitare care privesc nivelul, caracterul civilizat sau barbar al romanității. Dar junimiștii pretind că abordează aceste probleme într-un fel nou, care descalifică opera generației de la 1848. Poziția adoptată îi transformă pe junimiști în ținta atacului membrilor Școlii Ardelene, dar și a liberalilor. Revista lor, fondată în 1867, Convorbiri literare, polemizează cu Revista Contimporană din București. Confruntarea are loc în 1866 pe terenul politic: junimiștii se declară în favoarea candidaturii unui prinț străin, în timp ce
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
generației de la 1848. Poziția adoptată îi transformă pe junimiști în ținta atacului membrilor Școlii Ardelene, dar și a liberalilor. Revista lor, fondată în 1867, Convorbiri literare, polemizează cu Revista Contimporană din București. Confruntarea are loc în 1866 pe terenul politic: junimiștii se declară în favoarea candidaturii unui prinț străin, în timp ce o facțiune liberală din Iași din jurul lui Bărnuțiu și Holban este pentru un prinț român. Junimiștii se văd acuzați de a fi atei, cosmopoliți și vînduți străinătății. Influența Junimii și a Convorbirilor
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Convorbiri literare, polemizează cu Revista Contimporană din București. Confruntarea are loc în 1866 pe terenul politic: junimiștii se declară în favoarea candidaturii unui prinț străin, în timp ce o facțiune liberală din Iași din jurul lui Bărnuțiu și Holban este pentru un prinț român. Junimiștii se văd acuzați de a fi atei, cosmopoliți și vînduți străinătății. Influența Junimii și a Convorbirilor literare se impune, între liberalii reduși la o practică politicianistă și junimiștii care tind să controleze știința și cultura deschizîndu-se o prăpastie. Istoricii Lambrior
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]