6,501 matches
-
2019, cât și de imperativul asigurării bunei funcționări a activității de legiferare, a securității și siguranței în incinta instituției și a securității juridice a obligațiilor pe care Camera Deputaților trebuie să le ducă la îndeplinire conform angajamentelor sale și actelor jurisdicționale care o obligă la plata, inclusiv retroactiv, a unor măsuri de asigurări și asistență socială, au fost reduse cheltuielile pe toate palierele de finanțare. ... 45. Problema dedusă soluționării Curții Constituționale, și anume dacă aceste aspecte, impuse de rațiuni de eficientizare
DECIZIA nr. 156 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299183]
-
verificare în concret a încadrării în posibilitățile oferite de lege a unei variante ipotetice de aplicare a acesteia, sesizarea nu poate primi o dezlegare pe fond, având caracter inadmisibil, câtă vreme se tinde, în realitate, la o „delegare“ a funcției jurisdicționale a instanței de trimitere către instanța supremă, îndrituită să dea doar dezlegări de principiu asupra unor veritabile chestiuni de drept, iar nu să indice rezolvări punctuale, a căror aplicare să fie realizată apoi de instanța de trimitere (a se vedea
DECIZIA nr. 138 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299408]
-
operațiune pe care nu o poate delega, pe calea întrebării prealabile, instanței supreme. Mecanismul hotărârii preliminare nu poate fi deturnat de la rațiunea reglementării lui, aceea a asigurării unor dezlegări în drept de principiu, iar nu a subrogării în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată. ... 44. Nu este posibil ca instanța supremă, învestită pe calea mecanismului de unificare a practicii judiciare, să anticipeze modalitatea în care se va aprecia cu privire la stabilirea situației de fapt în raport cu care întrebarea
DECIZIA nr. 164 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299411]
-
procedurale ale mecanismului hotărârii prealabile, care impun ca sesizarea să vizeze exclusiv chestiuni de interpretare a legii la nivel de principiu. Ca atare, sesizarea nu poate primi o dezlegare pe fond, câtă vreme se tinde la o „delegare“ a funcției jurisdicționale a instanței de trimitere (aceea de a aplica dreptul faptelor deduse judecății) către instanța supremă, îndrituită legal doar să dea dezlegări de principiu asupra unor veritabile chestiuni de drept, iar nu să confirme norma de drept incidentă raportului juridic litigios
DECIZIA nr. 164 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299411]
-
în condițiile expuse, neconformitatea sesizării în acord cu jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, conform căreia rațiunea reglementării mecanismului hotărârii preliminare este aceea a asigurării unor dezlegări în drept de principiu, iar nu a subrogării în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată, rolul instanței supreme neputând deveni astfel unul de soluționare directă a cauzei, se impune respingerea, ca inadmisibilă, a sesizării formulate de Tribunalul Hunedoara - Secția I civilă. ... 59. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1
DECIZIA nr. 164 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299411]
-
analiza interpretările date de instanțele judecătorești în situații concrete și de a constata neconstituționalitatea modului de aplicare concretă a dispozițiilor legale. Această verificare este posibilă în cadrul căilor de atac prevăzute de lege în fiecare caz în parte, prin controlul jurisdicțional de către instanțele superioare al legalității și temeiniciei soluțiilor atacate. ... 18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1- 3 , al art. 11 alin.
DECIZIA nr. 646 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299317]
-
au aptitudinea de a constitui izvor al jurisprudenței neunitare, prin caracterul neclar, incomplet sau echivoc al normelor în analiză. Nu este posibil însă ca în cadrul acestui mecanism, al unificării a priori a jurisprudenței, instanța supremă să se substituie funcției jurisdicționale a instanței de trimitere, învestită cu soluționarea, în concret, a raportului juridic dedus judecății. ... 63. De altfel, aceeași concluzie rezultă și din cuprinsul preambulului Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, autorul reglementării făcând trimitere expresă la dispozițiile art. 126
DECIZIA nr. 4 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299124]
-
operațiune pe care nu o poate delega, pe calea întrebării prealabile, instanței supreme. Mecanismul hotărârii preliminare nu poate fi deturnat de la rațiunea reglementării lui, aceea a asigurării unor dezlegări în drept de principiu, iar nu a subrogării în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată (a se vedea deciziile Înalte Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 64 din 27 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1099 din 18 noiembrie
DECIZIA nr. 162 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299335]
-
drept stabilite ca incidentă de instanța de trimitere, așa cum impune procedura trimiterii preliminare. ... 43. Din această perspectivă, sesizarea nu poate primi o dezlegare pe fond, având caracter inadmisibil, câtă vreme se tinde, în realitate, la o „delegare“ a funcției jurisdicționale a instanței de trimitere către instanța supremă, îndrituită să dea doar dezlegări de principiu asupra unor veritabile chestiuni de drept, iar nu să arate norma incidentă raportului litigios, a cărei aplicare să o realizeze apoi instanța de trimitere (paragraful 103
DECIZIA nr. 162 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299335]
-
celor expuse anterior, reținând neconformitatea sesizărilor și în acord cu jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit căreia rațiunea reglementării mecanismului hotărârii preliminare este aceea a asigurării unor dezlegări de principiu, iar nu a subrogării în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată, rolul instanței supreme neputând deveni astfel unul de soluționare directă a cauzei, se impune respingerea ca inadmisibile a sesizărilor. ... 88. În concluzie, nefiind îndeplinite toate condițiile de admisibilitate în privința celor două sesizări, mecanismul de unificare
DECIZIA nr. 33 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296468]
-
a obiecției de neconstituționalitate, Curtea a statuat că Parlamentul nu are competența constituțională să modifice nici prevederile legale care nu au fost contestate din perspectiva constituționalității și nici pe cele contestate, dar a căror constituționalitate a fost constatată prin actul jurisdicțional al Curții. Parlamentul are competența să legifereze doar în sensul punerii în acord a prevederilor constatate ca fiind neconstituționale cu decizia Curții Constituționale. Pe de altă parte, pentru a asigura caracterul unitar al reglementării, Curtea a statuat că legiuitorul poate
DECIZIA nr. 555 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296464]
-
Această operațiune îi incumbă și nu se poate deroba apelând la mecanismul hotărârii preliminare, întrucât acesta nu poate fi deturnat de la rațiunea reglementării lui, aceea a asigurării unor dezlegări în drept de principiu, iar nu a subrogării în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată (Decizia nr. 64 din 27 septembrie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1099 din 18 noiembrie 2021, paragraful
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295327]
-
pentru salariații aflați în subordinea sa directă; ... d) directorul Cancelariei președintelui Curții Constituționale, pentru compartimentele aflate în coordonarea sa; ... e) secretarul general, pentru personalul de conducere și de execuție aflat în subordinea sa, cu excepția Compartimentului grefă, arhivă și registratură jurisdicțională, precum și pentru personalul din cadrul Compartimentului resurse umane și salarizare, Compartimentului registratură și arhivă generală și Compartimentului juridic, contencios și relații publice; ... f) directorul Direcției economice și administrative, pentru personalul de conducere aflat în subordinea directă, precum și pentru
REGULAMENT din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294670]
-
au desfășurat atât activitate specifică funcției de execuție, cât și activitate specifică funcției de conducere, punctajul aferent criteriilor privind modul de îndeplinire a atribuțiilor manageriale se înjumătățește, diferența urmând a se redistribui, în mod egal, la criteriile privind eficiența activității jurisdicționale și integritatea și conduita în relațiile de muncă. (3) Calificativul se acordă în funcție de punctajul final, astfel: a) de la 90 de puncte (inclusiv) la 100 de puncte - calificativul „Foarte bine“; ... b) de la 70 de puncte (inclusiv) la
REGULAMENT din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294670]
-
actului de conducere. 5. Abilități de mediere, negociere și soluționare a conflictelor a) asigurarea unui climat optim de muncă; 5 puncte b) capacitatea de sesizare și soluționare a deficiențelor de orice fel; c) managementul situațiilor de criză. 6. Calitatea activității jurisdicționale a) calitatea redactării actelor Curții Constituționale: structură coerentă, argumentație clară, logică juridică, exprimare corectă și precisă, capacitate de interpretare și aplicare a legii, capacitate de sinteză, stil clar și concis, gândire independentă/critică; 30 puncte b) raportarea la soluțiile și considerentele
REGULAMENT din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294670]
-
caz; c) luarea măsurilor necesare pentru buna desfășurare a ședinței de judecată; d) conduita în timpul ședinței de judecată și în exercitarea altor îndatoriri profesionale; e) capacitatea de îndrumare și consiliere în activitățile pentru care este solicitat. 7. Eficiența activității jurisdicționale a) numărul de acte redactate (decizii, hotărâri, avize consultative) în raport cu media anuală a actelor redactate de magistrații-asistenți; 10 puncte b) respectarea termenelor legale de redactare a actelor Curții Constituționale; c) numărul de dosare soluționate; d) reunirea și
REGULAMENT din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294670]
-
că, după parcurgerea procedurii administrative descrise, solicitanții cu privire la care s-a emis un ordin prin care președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie a respins cererea de acordare a cetățeniei se pot adresa instanței de judecată. În cadrul acestei etape jurisdicționale, ordinul de respingere a cererii de acordare a cetățeniei române poate fi contestat, în termen de 15 zile de la data comunicării, la Secția de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului București, iar hotărârea tribunalului poate fi atacată cu recurs
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
al României, Partea I, nr. 74 din 27 ianuarie 2023, paragrafele 28-32, în care a reiterat considerente din jurisprudența sa constantă potrivit cărora procedura de soluționare a cererilor de recuzare nu îmbracă forma unui contencios care să reclame un tratament jurisdicțional, ci este vorba de o chestiune de administrare a actului de justiție. Cu alte cuvinte, procedura asupra cercetării și judecării cererii de recuzare este o procedură incidentală, al cărei obiect este cu totul distinct de obiectul propriu al procesului penal
DECIZIA nr. 509 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295945]
-
actului de justiție. Cu alte cuvinte, procedura asupra cercetării și judecării cererii de recuzare este o procedură incidentală, al cărei obiect este cu totul distinct de obiectul propriu al procesului penal la care se referă, această procedură nu are caracter jurisdicțional penal în sens material, ci caracter administrativ-judiciar, iar actele ce se îndeplinesc în această procedură, după ritualul procesului penal, îi dau un caracter jurisdicțional numai în sens formal (Decizia nr. 500 din 30 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 509 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295945]
-
distinct de obiectul propriu al procesului penal la care se referă, această procedură nu are caracter jurisdicțional penal în sens material, ci caracter administrativ-judiciar, iar actele ce se îndeplinesc în această procedură, după ritualul procesului penal, îi dau un caracter jurisdicțional numai în sens formal (Decizia nr. 500 din 30 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 743 din 23 septembrie 2016, paragraful 24). Proceduri similare se regăsesc și cu privire la alte instituții - cum ar fi
DECIZIA nr. 509 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295945]
-
permis aplicarea directă de către BEC a Constituției numai pentru acest proces electoral desfășurat în circumstanțele excepționale determinate de anularea procesului electoral din anul 2024. ... 121. În consecință, BEC, ținând seama de prevederile constituționale și legale referitoare la efectele actelor jurisdicționale ale Curții Constituționale, a dat eficiență caracterului general obligatoriu al hotărârii Curții, caracter care vizează nu numai soluția, ci și considerentele care sunt în legătură directă cu aceasta. ... 122. O altă critică se referă la faptul că BEC ar fi
HOTĂRÂREA nr. 7 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295597]
-
sale. (2) Din momentul constituirii, tribunalul arbitral este învestit cu judecarea cererii de arbitrare și a celorlalte cereri privind procedura arbitrală, cu excepția cererilor care, potrivit legii sau prezentelor reguli, sunt date în competența exclusivă a altor organe cu atribuții jurisdicționale. (3) Din momentul constituirii tribunalului arbitral, atribuțiile președintelui Curții în legătură cu cererile prevăzute la alin. (2) încetează. Articolul 21 Imparțialitatea și independența arbitrilor (1) Fiecare arbitru trebuie să fie imparțial și independent. (2) În termen de 5 zile de
REGULI DE PROCEDURĂ ARBITRALĂ din 20 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295708]
-
judecății și pronunțarea soluției asupra cererii de chemare în judecată, prin verificarea modului de interpretare și aplicare a legii la circumstanțele de fapt particulare ale cauzei, prerogative care sunt și rămân în puterea suverană a judecătorului cauzei, fiind înglobate funcției jurisdicționale pe care acesta o are de îndeplinit și la care nu îi este permis să renunțe sau să o delege. ... 62. Aceasta, față de împrejurarea că ceea ce se pune în discuție este obligația, în concret, raportat la datele speței
DECIZIA nr. 52 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296006]
-
este una aptă să demonstreze neclaritatea textului legal, având în vedere că, de regulă, într-un proces părțile se situează pe poziții contradictorii, construindu-și apărarea și prin abordări, interpretări diferite ale normelor aplicabile litigiului. Tocmai de aceea atributul funcției jurisdicționale este să tranșeze litigiul prin interpretarea și aplicarea corectă a normei incidente asupra raportului juridic concret dedus judecății. ... 72. Instanța de trimitere nu numai că nu indică o neclaritate sau imprecizie a normei, susceptibilă de mai multe interpretări, care ar
DECIZIA nr. 75 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296347]
-
înregistrării candidaturii independente a domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, precum și a semnului electoral. ... 2. Contestația a fost înregistrată la Curtea Constituțională - Registratura generală cu nr. 1.735 din 10 martie 2025, redirecționată la Registratura jurisdicțională cu nr. 3.047 din 13 martie 2025 și formează obiectul Dosarului nr. 1.001F/2025, la care au fost atașate documentele de candidatură a domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2025 și Decizia nr. 18D din 9 martie
HOTĂRÂREAnr. 15 din 16 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296481]