28,495 matches
-
de acord a legislației naționale cu cea comunitară în situația în care era iminentă declanșarea procedurii de infringement în fața Curții de Justiție este pe deplin constituțională. “ (Decizia nr. 802 din 19 mai 2009, cu titlu exemplificativ) ... ... B. Urgența reglementării - jurisprudența Curții Constituționale B. Considerentele Curții Constituționale cu privire la posibilitatea Guvernului de a emite ordonanțe de urgență B.1. „Pentru a fi pe deplin respectate exigențele art. 115 alin. (4) din Constituție, Guvernul trebuie să demonstreze și faptul că măsurile în
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și să nu vizeze măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică; ... – la elaborarea avizului de oportunitate sunt avute în vedere și invocate și aspectele cuprinse în jurisprudența Curții Constituționale a României în materia delegării legislative de ordin constituțional. ... 2. Guvernul - în situația în care avizul de oportunitate este negativ Dacă autoritatea care a elaborat proiectul de ordonanță de urgență susține necesitatea promovării lui în această formă, chiar
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
soluție de aviz favorabil fără observații, aviz favorabil cu observații sau aviz negativ. ... În privința proiectelor de ordonanță de urgență, analiza proiectului se desfășoară prin raportare la art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție, precum și prin raportare la jurisprudența Curții Constituționale în materie. Unul dintre scopurile revizuirii Constituției în anul 2003 a fost tocmai delimitarea mai clară a marjei de apreciere a Guvernului în privința ordonanțelor de urgență, controlul ex post realizându-se de o manieră efectivă de către
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
textul proiectului prin raportare la cadrul constituțional și legal (de drept intern sau european) incident față de obiectul de reglementare al proiectului. Se verifică ca preambulul proiectului să îndeplinească exigențele constituționale și legale și să includă elementele prevăzute și de jurisprudența Curții Constituționale în materie. De asemenea, se verifică în detaliu conținutul proiectului astfel încât acesta să nu cuprindă afectarea regimului instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și să nu vizeze măsuri de trecere
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
afectarea regimului instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și să nu vizeze măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică, prin raportare la art. 115 alin. (6) din Constituție și la jurisprudența Curții Constituționale. ... 5. Se verifică respectarea normelor de tehnică legislative în conformitate cu Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare. ... 5. Consiliul Legislativ Forma proiectului de ordonanță de urgență, rezultată după finalizarea procesului de avizare interministerială și obținerea
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
care poate apărea în exercitarea atribuțiilor legate de emiterea unui punct de vedere, existând posibilitatea să se retragă din procesul de deliberare aferent punctului de vedere respectiv. ... 3. Aspecte privind controlul de constituționalitate asupra instrumentelor de prezentare și motivare În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că nu are competența de a controla modul de redactare a instrumentelor de prezentare și motivare ale diverselor ordonanțe de urgență adoptate. În acest sens a arătat că nota de fundamentare și cu atât mai
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
de urgență adoptată într-un domeniu în care Guvernul nu putea să își exercite calitatea sa de legiuitor delegat prezintă un viciu de neconstituționalitate care nu poate fi acoperit de legiuitorul originar (Decizia nr. 240 din 3 iunie 2020). Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 761 din 17 decembrie 2014), neconstituționalitatea extrinsecă afectează ordonanța de urgență în ansamblul său. De asemenea, constatarea neconstituționalității unei legi de aprobare a unei ordonanțe a Guvernului include și ordonanța
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
desfășoară activitatea de executare silită. ... c) Instituirea criteriului „alte aspecte relevante“ prin art. 46^3 pct. 4 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 188/2000 încalcă cerințele de claritate și de previzibilitate a legii, impuse prin art. 1 din Constituție. În jurisprudența Curții Constituționale s-a reținut că „o dispoziție legală trebuie să fie precisă, neechivocă, să instituie norme clare, previzibile și accesibile a căror aplicare să nu permită arbitrarul sau abuzul. De asemenea, norma juridică trebuie să reglementeze în mod unitar
DECIZIA nr. 3.583 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259793]
-
Pe de altă parte, achiesând criticilor recurentei-reclamante, Înalta Curte de Casație și Justiție, analizând argumentele referitoare la lipsa de previzibilitate a dispozițiilor regulamentare a căror anulare se solicită, constată că acestea sunt întemeiate. Atât în practica judiciară, cât și în jurisprudența Curții Constituționale s-a arătat în mod constant că orice act normativ lato sensu trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea regăsindu-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a
DECIZIA nr. 3.583 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259793]
-
necesar a fi întreprinse pe durata stării de alertă pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, posibilitatea restrângerii unor drepturi și libertăți fiind prevăzută de Legea nr. 55/2020, și nu de actul contestat, în acord cu prevederile legale și jurisprudența instanței de contencios constituțional care a statuat faptul că restrângerea drepturilor și a libertăților nu se poate realiza decât prin lege, astfel cum rezultă din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 53 și ale art. 115 alin. (6) din Constituție. A
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
necesar a fi întreprinse pe durata stării de alertă pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, posibilitatea restrângerii unor drepturi și libertăți fiind prevăzută de Legea nr. 55/2020 și nu de actul contestat, în acord cu prevederile legale și jurisprudența instanței de contencios constituțional care a statuat faptul că restrângerea drepturilor și a libertăților nu se poate realiza decât prin lege, astfel cum rezultă din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 53 și ale art. 115 alin. (6) din Constituție. Așadar
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
în cadrul procedurii de suspendare nu este doar necesar într-o societate democratică, dar și obligatoriu și este consacrat de principiul constituțional al ierarhiei normative, precum și de Legea nr. 24/2000, lege cu valoare constituțională. A menționat reclamantul că, în jurisprudența sa constantă, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că exercitarea cu exces de putere nu reprezintă altceva decât o formă vădită de nelegalitate de natură să creeze o îndoială serioasă asupra prezumției de legalitate asupra actului administrativ. A
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
un act administrativ cu caracter normativ să fie valid și să producă în mod legal efecte juridice general obligatorii trebuie să fie publicat. Deși nu este prevăzută o sancțiune expressis verbis, nepublicarea actului administrativ normativ atrage sancțiunea inexistenței acestuia, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, Înaltei Curți de Casație și Justiție și Curții Constituționale a României. A concluzionat că, potrivit principiului actului subsecvent, nulitatea actului principal atrage și nulitatea actelor subsecvente. Întrucât hotărârea de Guvern a fost emisă în baza
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
anterior), nu întrunește cerințele de calitate a legii, ca noțiune privită în accepțiunea sa materială, iar nu formală, fiind act emis de autoritățile executive ce nu oferă garanțiile necesare în vederea apărării drepturilor omului și care, conform Constituției României și jurisprudenței CCR, nu poate intra în sfera noțiunii de „lege“ (accepțiunea sa formală). A subliniat reclamantul că măsurile de protecție a sănătății fizice și mentale a persoanei se stabilesc numai prin lege, nu și prin alte acte, iar această condiție nu
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
și în baza principiului priorității interesului public, însă fără a-l goli de conținut în materialitatea sa. Pentru toate aceste motive a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată, așa cum a fost formulată. În probațiune, a depus înscrisuri și jurisprudență. Prin nota de ședință depusă la dosarul cauzei la data de 4.05.2021, reclamantul a invocat excepția de neconstituționalitate prin care a solicitat să se constate a art. 4^1, 4^4, 4^5 și 4^6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
de incertitudine juridică, deoarece reglementarea primară, fiind neprevizibilă, lipsită de rigurozitate, oferă autorităților administrative o marjă extrem de largă de apreciere și, în același timp, discreționară în privința acțiunilor și măsurilor ce pot fi dispuse. A menționat reclamantul că, prin jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat de principiu că „prin nicio lege nu se poate stabili ori înlătura, prin extindere sau restrângere, o competență a unei autorități, dacă o asemenea acțiune este contrară dispozițiilor ori principiilor Constituției“. De asemenea, prin nota
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
care le emite, obligației de publicare în Monitorul Oficial, ca o condiție pentru intrarea în vigoare a actelor normative. Neîndeplinirea acestei condiții necesare pentru ca actul normativ să intre în circuitul juridic atrage sancțiunea inexistenței (În acest sens, Curtea reține jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 3.479, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 15 iunie 2021, prin care a fost anulată Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
14. În același sens este și Decizia nr. 669 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 62 din 25 ianuarie 2019. ... 15. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 440 alin. (1) din Codul de procedură penală, pronunțată de Curte prin deciziile mai sus menționate, precum și considerentele care au fundamentat această soluție își păstrează valabilitatea și
DECIZIA nr. 207 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259866]
-
din 13 iunie 2019, și Decizia nr. 498 din 13 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 3 ianuarie 2022. ... 21. Având în vedere că nu au apărut elemente noi, care să impună reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 22. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al
DECIZIA nr. 207 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259866]
-
din Directiva 2010/41/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 iulie 2010 privind aplicarea principiului egalității de tratament între bărbații și femeile care desfășoară o activitate independentă și de abrogare a Directivei 86/613/CEE a Consiliului. Totodată, amintește că, potrivit jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, persoanele care desfășoară o activitate salariată și cele care desfășoară o activitate independentă se află într-o situație de vulnerabilitate comparabilă atunci când sunt obligate să își înceteze activitatea. Or, femeile care rămân însărcinate
DECIZIA nr. 343 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259831]
-
practica judiciară este deja formată pentru întreaga problematică vizată de sesizarea adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție, astfel încât scopul urmărit prin declanșarea procedurii pronunțării unei hotărâri prealabile nu mai poate fi atins, funcția acestui mecanism de unificare a jurisprudenței nefiind aceea de a da o soluție unei practici formate, ci de prevenire a practicii judiciare neunitare, pentru evitarea paralelismului și suprapunerii cu mecanismul recursului în interesul legii. Prin urmare, nu este întrunită nici condiția noutății chestiunii de drept.“ ... 120
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
al supraviețuirii acțiunii ipotecare, creditorul ipotecar va putea urmări bunurile ipotecate, în limita valorii acestora, însă doar sub rezerva ca dreptul de a cere executarea silită să fie exercitat înăuntrul termenului de prescripție. ... 174. Se impune a semnala că, în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, conceptul de „autonomizare a ipotecii față de creanța garantată“, ce rezidă în construcția juridică a noului Cod civil și a noului Cod de procedură civilă, a fost
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
mai mult de 180 de zile. De asemenea, la 30 de zile se analizează dacă se mențin condițiile existente la data emiterii mandatului de arest provizoriu; modificarea acestor condiții poate determina revocarea măsurii astfel dispuse. ... 14. Se mai arată că jurisprudența națională a apreciat că trebuie să existe un echilibru între obligațiile statului solicitat și drepturile persoanei extrădabile. Se arată că legiuitorul a modificat la un moment dat dispozițiile legale criticate în sensul celor arătate de autorul excepției, dar că dispozițiile
DECIZIA nr. 332 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259912]
-
preventivă alternativă arestării preventive, în caz contrar existând riscul ca măsura arestării provizorii să fie vădit disproporționată în raport cu gravitatea faptei pentru care se solicită extrădarea sau cu pericolul pe care îl prezintă făptuitorul. ... 21. Se face trimitere la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, conform căreia arestul preventiv trebuie să fie impus doar ca măsură excepțională; spre exemplu, prin Hotărârea din 4 mai 2006, pronunțată în Cauza Ambruszkiewicz împotriva Poloniei, paragraful 31, instanța europeană a reținut că „privarea de
DECIZIA nr. 332 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259912]
-
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin Încheierea din 17 ianuarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.411/197/2017, Curtea de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională
DECIZIA nr. 170 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258405]