908 matches
-
translarea“ în literatură a unor fragmente de jurnalistică, în cazul lui Dostoievski, vrea să însemne adresarea către un public de masă și miza pe actualitate. Dacă nu pe o actualitate reală, cel puțin pe una jurnalistică. Problema e că, pentru jurnalistica rusă a momentului, dominată de Belinski și Dobroliubov, calul de bătaie era de fapt unul literar, „omul de prisos“. Acest tip al inadaptatului, provenind din literatura lui Pușkin și Lermontov, a fost abuziv utilizat în jurnalistică cu rolul de mediator
[Corola-publishinghouse/Science/2088_a_3413]
-
Problema e că, pentru jurnalistica rusă a momentului, dominată de Belinski și Dobroliubov, calul de bătaie era de fapt unul literar, „omul de prisos“. Acest tip al inadaptatului, provenind din literatura lui Pușkin și Lermontov, a fost abuziv utilizat în jurnalistică cu rolul de mediator între literatură și ideologie. „N‑ai unde trăi, așa că‑ți frămînți gîndurile în cap“, rezumă Andrei Platonov, în alt context, esența paradigmei sale artistice. În foileton, dînd vina pe „mediu“, Dostoievski se află în apropierea lui
[Corola-publishinghouse/Science/2088_a_3413]
-
Ioan. În același an se vede publicat și premiat, odată cu Mircea Eliade, de „Ziarul științelor populare și al călătoriilor”. Scrie o vreme la „Naționalismul” (Turnu Severin, 1923; aici a fost și redactor) și la „Cuvântul studențesc”. În fluxul abundent al jurnalisticii își fac loc, aici, ca și la „Conștiința națională” (1925-1926), cronici și recenzii literare, comentarii referitoare la raportul dintre național și valoare în artă, precum și o cronică a ideilor științifice, continuată în „Zorile Mehedințiului”, „Mișcarea literară”, „Societatea de mâine”. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
precum e cazul lui G.L. și al Încă câtorva amici sau foști amici ai subsemnatului! -, ci, mai știi, tentațiile pe care le aduce cu sine: lucrativitatea, adică Banul, care a irupt brutal printre valorile noastre, influența politică exprimată direct, prin jurnalistică și mass-media, sau acel vis, poate, al oricărui tânăr talentat și ambițios de a fi nu numai autor, dar și „actor” al vieții publice, de a fi recunoscut pe stradă, ca Birlic, sau de a putea da un telefon În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
s-au deplasat la domiciliul dispărutului spre a se reculege și prezenta condoleanțe soției sale, Hélène Gordon. Bachet, care era un om inteligent, nu avea la epoca cînd îl trimitea Lazareff să-i cumpere țigări, decît o situație modestă în jurnalistica de la Paris. Păcat că nu mai trăiește să vadă că nu este destul a fi numai inteligent ca să ajungi în viață. 49 Atitudinea guvernului Tătărăscu în afacerea "Skoda" este caracteristică. Denunțarea acestei afaceri de trafic de influență de mari proporții
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
scria: “Studentul Paul Ioan din anul V a studiat atât de temeinic la Laboratorul de Anatomie Patologică, Încât astăzi, când asistenții și profesorii sunt plecați În concediu, el poate Îndeplini singur toate lucrările cerute de clinică” (scuzați, vă rog, “umflarea” jurnalistică a realității). A fost o vară foarte fructuoasă pentru formarea mea. Mi se confirmau diagnosticele puse și căpătam Încredere În tot ce Întreprindeam. Eram recunoscut și apreciat de majoritatea cadrelor didactice. M-am pregătit și am promovat cele două examene
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Sibiu (până în 1992), muzeograf și șef de secție (1992-1994) la Muzeul Civilizației Populare din Dumbrava Sibiului, redactor-șef al săptămânalului „Opinia” din Sibiu (1994-1996) și, în același timp, cadru didactic asociat, iar din 1996, cadru didactic titular la Catedra de jurnalistică a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. Este doctor în filologie al Universității din București, cu teza Mit și religie în tradiția românească (1998). Principala preocupare a lui A. în lucrarea Liturghia cosmică. Constelația magicului. O viziune românească asupra misterului existențial
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285504_a_286833]
-
Colecția ACADEMICĂ 80 Seria Rela]îi publice Răzvan Enache este lector universitar doctor la Facultatea de Jurnalistică din Sibiu, doctor în sociologie al Universității "BabeșBolyai" din ClujNapoca, interesat de domeniul sociologiei (cu preocupări speciale pentru Relațiile Publice și analiza discursului) A publicat: Structura ficțiunilor comunitare, Introducere în sociologia comunicării precum și numeroase studii de sociologia culturii și a
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
secretar al Comitetului raional al Comsomolului din comuna Izvorani. De aici trece în redacția gazetei politice a Stațiunii de Mașini și Tractoare Kotovsk, unde în 1948 debutează cu câteva schițe și povestiri. Termină Școala Republicană de Partid și secția de jurnalistică de pe lângă Școala Superioară de Partid din Moscova (1957). Un timp lucrează, la Chișinău, la Comitetul Central al Partidului Comunist din RSS Moldovenească, din 1957 până în 1962 este președinte al Comitetului de Stat pentru Radiodifuziune și Televiziune al RSS Moldovenești, ulterior
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290551_a_291880]
-
e serioasăă Ziarele știu să facă o nonșalantă selecție între știri importante și știri vandabile. Orice informație e cântărită după eventualele ei conotații politice și după „rating“. Așa se face că, la un moment dat, suntem înștiințați (și nu în jurnalistica de cancan) că dnei Elena Udrea, la o conferință de presă, i s-au văzut chiloții. Sau că s-a împiedicat și era să cadă când a coborât de pe podiumul unei întruniri. Altă dată, ni se comunică isprăvi fenomenale ale
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Radu Florian. Urmează școala generală (1952-1959) și liceul (1959-1963) la Satu Mare, apoi Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1963- 1965), pe care o continuă la Iași (1965-1968); revine la Cluj, unde își trece licența în 1975. Intră în jurnalistică la „Cronica sătmăreană” în 1968 și concomitent în învățământ, ca profesor în județele Cluj și Satu Mare, iar din 1975 la o școală generală din orașul Satu Mare. După 1989 este director al Studioului de Radio și Televiziune Samtel din Satu Mare, director-fondator
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290330_a_291659]
-
Editura TIPOMOLDOVA,Iași 2004, 312 p. * Bucovina în presa vremii I (Cernăuți 1811 2004), Ed. Edict, Iași, 2004, 521 p. * Bucovina pământ românesc II - Presa din Rădăuți - 1893 - 2004., Ed. Edict, Iași, 2005, 205 p. * Cu capul pe umărul meu... Jurnalistică împreună cu cititorii, cuprinzând parte din publicistica autorului, Edit. TipoMoldova, Iași 2005, 319 p. * Mălin, vestitorul revoluției - antologie ziaristicoscriitoricească dedicată poetului Alexandru Mălin Tacu, obiectiv informativ al securității din România într-un fel de proces al postcomunismului, Ed. TipoMoldova, Iași, 2006
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
zodia Euterpei, Versuri, Editura PIM, Iași, 2012, prefață; Mircea Popescu, Album de pictură, “Călător în imaginar”, Editura CreArt, Iași, 2013, prezentare de autor, p. 6-9. d) În periodice Aurel Leon: „Monitorul de Iași, 25 februarie 1994; Lucian Vernescu, Două cărți: „Jurnalistică în revista „Elanul" nr.5 (p.19), ziarul „Monitorul" 27 septembrie 2005, revista „Vestea Bună" nr.63/2007; ing. Sergiu Brandea din Israel, în „Baaadul" nr.3, 2007, în „Minimum" Tell Aviv nr.256, ianuarie 2008,p.77-78; Lucian Vasiliu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
din Timișoara între 1984 și 1986, când demisionează din motive politice. Din 1995 este director al Institutului de Cercetări Socio-Umane „Titu Maiorescu” din Timișoara și coordonator al departamentului de istorie literară. Concomitent, lucrează ca profesor universitar asociat la Facultatea de Jurnalistică a Universității „Tibiscus” din același oraș. Debutează cu versuri în „Scrisul bănățean” (1959) și editorial, cu volumul Mânie și marmură, apărut în 1968. Colaborează la „România literară”, „Caiete critice”, „Contemporanul”, „Literatorul”, „Rostirea românească”, „Ramuri”, „Limbă și literatură” ș.a. Chiar de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286694_a_288023]
-
Mat) în „România” și „Scena” din Iași. Între 1919 și 1924 urmează Facultatea de Drept și Facultatea de Litere și Filosofie absolvite magna cum laude, dar nu va profesa nici în domeniul juridic, nici ca profesor de franceză. Se dedică jurnalisticii și literaturii, colaborează la „Adevărul literar”, „Universul literar”, „Țara de Jos”, „Sburătorul”, „Sinteza”, scrie frecvent în „Rampa”, „Săptămâna muncii intelectuale și artistice” și în „Cetatea literară”, unde semnează cu pseudonimele Lunettes Noires, Simeon Kiru, Mitică, Mouche, Don Rodrigue, Dimitrie Taiga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
Vacanță pan română Ciric 2001. Au participat elevi și profesori din Ținutul Herța, Boian (Bucovina), Transnistria, Basarabia (Edineț, Drochia, Niporeni, Vărzărești, Izmail, Chișinău) Voivodina, Timoc și filiale din țară. Elevii au fost antrenați În ateliere de creație cusături, pictură, dansuri, jurnalistică. A fost editat un Buletin al taberei. 29.VII Curs de Etică și Dentologie medicală inițiat de Colegiul medicilor din Iași. Sponsor și moderator, președintele Colegiului din Iași Prof. Dr. V. Astărăstoaie. Participanți 12 medici români de peste hotare. 30.VII
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
în epoca respectivă face apel la resorturile identitare ale unei națiuni, la apartenența la o cultură, la asumarea unui destin istoric comun. Studiul interviului se încadrează într-un curent frecventat de mai multe discipline socio-umane care folosesc tehnica intervievării: sociologia, jurnalistica (jurnalismul de investigație), dreptul, antropologia, etnografia, științele politice, etc. Astfel, pentru istoria culturală contemporană, aportul interviurilor cu personalități la reconstrucția unei epoci are un rol vital având, în acest context, o importantă dimensiune civică și oferind date complementare sub aspectul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
istoria lor penală de astăzi, ridicolă, de miliardari de carton, și istoria tragică a marilor persecutați politic de dinainte de ’89. Recompunerea atmosferei din comunism face parte tot din arsenalul diversiunii TV. KidChinoT ...hai să vorbim de bun-simț profesional și etică jurnalistică. Unde e etica asta jurnalistică la cei care îl apără pe Vântu? Unde e bunul-simț profesional? Nu există nici în presa „liberă“, condusă de diferite interese politice ale patronilor marilor trusturi, dar nu mai există nici în Guvern. De parlament
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
ridicolă, de miliardari de carton, și istoria tragică a marilor persecutați politic de dinainte de ’89. Recompunerea atmosferei din comunism face parte tot din arsenalul diversiunii TV. KidChinoT ...hai să vorbim de bun-simț profesional și etică jurnalistică. Unde e etica asta jurnalistică la cei care îl apără pe Vântu? Unde e bunul-simț profesional? Nu există nici în presa „liberă“, condusă de diferite interese politice ale patronilor marilor trusturi, dar nu mai există nici în Guvern. De parlament nu are rost să vorbim
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
treia pui ceva carne pe ele, nu excesiv de multă, ca tocilarii, suficientă Însă ca să ieși cu fața curată, măcar de un șapte, acolo. Singurul avantaj al facul- tății a fost acela că mi-a lăsat Îndeajuns timp liber pentru scris, jurnalistică, pictură și tot ceea ce mă interesa cu adevărat. Prima oară l-am remarcat pe Ducu În ultimul an de facultate, căutând cu disperare un curs care Îmi lipsea. Ducu era un tip tăcut, ușor supraponderal, cu pistrui, cu vârfurile urechilor
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
de Drept. Face și un stagiu de doctorat la Paris, nefinalizat. Practică avocatura și intră în ziaristică, mai întâi ca redactor la „L’Indépendance roumaine”, apoi la „Viitorul”. Scoate la București „Revista critică” (1918-1919), la care va fi și director. Jurnalistica lui P., cu vederi originale, noi - a scris cronici teatrale, literare, artistice, dar și articole politice - și fecunda activitate de autor dramatic, jucat și pe scenele particulare, fac să fie numit în 1927 inspector general al teatrelor. După un an
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289030_a_290359]
-
odată cu ruperea relațiilor diplomatice 73. Declarația a fost necesară, admite Eminescu, drept răspuns la atitudinea Angliei: "Drept că în realitate era altfel, căci România n-a fost niciodată vasală Turciei; dar în ochii diplomației engleze și a unei părți din jurnalistica austriacă România era ceea ce e și după opinia lui Savfet Pașa: parte integrantă a Imperiului Otoman."74 Aceeași presă ostilă insinuează că România va trece de sub vasalitatea Turciei în aceea a Austro-Ungariei. Eminescu consemnează fidel desfășurarea evenimentelor de pe front și
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
În perioada 1970-1976 a condus Sectorul de lingvistică al Filialei Timișoara a Academiei Române. După 1995 va funcționa la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad și la Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, la care a fost un timp și decan al Facultății de Jurnalistică. Debutează în 1949, la revista „Cum vorbim” și va colabora cu numeroase articole și studii la volume colective sau la reviste culturale, literare și de specialitate: „Limbă și literatură”, „România literară”, „Orizont”, „Studii și cercetări lingvistice”, „Limba română”, „Analele Universității
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290209_a_291538]
-
Cioarec) și al lui Vasile Coroiu, țăran. Urmează școala generală în comuna natală, apoi Liceul „Unirea” din Focșani, terminat în 1961. După absolvirea Facultății de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1967) și a unui curs postuniversitar de jurnalistică, s-a dedicat presei scrise și vorbite, devenind redactor la Studioul Iași al Radiodifuziunii Române; desfășoară totodată o susținută activitate publicistică, uneori sub pseudonimele C. Măgureanu, C. Vrânceanu, C. Constantin, în numeroase cotidiene și periodice literare din Iași și București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286429_a_287758]
-
caz, publicarea, împreună cu Stephan Roll și Victor Brauner, a revistei 75 H.P. - rămasă la unicul număr din octombrie 1924 - arată deja o opțiune decisă în favoarea programului avangardist, între coordonate trasate, în mare, de gruparea Contimporanul. De la primii pași în spațiul jurnalisticii, poetul se mișcă dezinvolt, dovedindu-se familiarizat cu fondul principal de idei al momentului (alimentat, în esență, de constructivism, încât 75 H.P. apare ca o mică filială a Contimporanului - însă și de futurism și de dadaism, acesta din urmă reînviat
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]