883 matches
-
de adevăr, dreptate și progres, ale revoluției. Cine ar reciti cronicile și studiile lui din acea perioadă (ca, de altfel, din întreaga lui activitate) ar putea fi tulburat, nu numai de consecvența, demnitatea, rigoarea morală și profesională, dar și de justețea, clarviziunea și patosul implicit al unui nedezmințit cult al valorii, al adevărului, în slujba culturii naționale. Regman este și astăzi aceeași „pasăre rară” a criticii literare, neafiliat niciunei coterii, niciunui grup, ignorând cu aceeași tărie și seninătate, cu aceeași severă
Cornel Regman în documente semnate de Geo Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/2409_a_3734]
-
conceptul de “autoritate” în critică. Ce să însemne pentru noi “autoritate” în planul, delicat totuși, al comentariului închinat literaturii, acum, la ieșirea din tunelul plin de zgură înecăcioasă al autoritarismului și al dirijismului? Nu cumva vocația, competența sensibilă și intelectuală, justețea propozițiilor, rectitudinea morală, urbanitatea ținutei? Nu cumva un corolar al acestor însușiri, disponibilitatea, deschiderea democratică la pluralitatea opiniilor? Nu cumva atari calități se impun de la sine creînd o autoritate inefabilă? A nu recunoaște, în cadrul criticii noastre de azi, cîteva personalități
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
al artistului la curent cu lirica modernă de la noi și din Europa, cunoscând în original inovațiile secolului trecut, ca și contribuțiile fundamentale ale clasicilor din antichitatea greco-latină, până la romanticii și parnasienii din veacul al XIX-lea." Dar, cum subliniază cu justețe autorul monografiei, "punctul central, obsesia poeziei lui Emil Giurgiuca se numește Transilvania, subiect disecat în totalitatea complexității sale." încă din primul volum, în poezia inițială îndemn năzuia "să-ți ridici lumina pe cerul ardelean". Din acest îndemn au izvodit și
Destinul unui poet by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9820_a_11145]
-
cineva abilitat legal, cu acordul lui) va face o cerere de grațiere (ceea ce, până acum, n-a anunțat că ar avea intenția), iar demersul ăsta e posibil numai după redactarea motivării sentinței judecătorești, înseamnă că-și recunoaște vinovăția și acceptă justețea pedepsei. Dacă decide să se adreseze CEDO, o va putea face doar pentru eventuale nerespectări ale drepurilor omului în timpul anchetei/procesului/detenției, nu invocând necesitatea îndreptării vreunei erori judiciare. Restu-i un amalgam de PR politic prost, băgare-n seamă, frustrare
Ciutacu: Rezervație cu imbecili, ia de citește aici! () [Corola-journal/Journalistic/42724_a_44049]
-
Ion Cocora Asumarea riscului Nominalizările la categoria "Cel mai bun spectacol" consider și acum, după ce evenimentul s-a consumat și a beneficiat de nu puține comentarii, că rămân în afara oricăror altor alternative. Justețea lor ilustrează, poate, în modul cel mai complet maniera de "lucru" a juriului, constituind punctul forte în care criteriile au operat perfect, cu argumente estetice ce nu au lăsat loc pentru nicio ezitare. Ceea ce demonstrează că sunt cazuri când unanimitatea
CÂTEVA CONOTAȚII SUBIECTIVE by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8540_a_9865]
-
sub obroc (de obicei cu alibiul „interesului național”) ori au fost distruse. Monstrul instituțional al Securității năvălea haotic și uneori cu rezultate contradictorii datorate îndeosebi suprapunerii serviciilor prestate de puzderia sa de divizii, direcții, departamente etc. Nicolae Manolescu constată cu justețe în postfața volumului: „Securitatea avea numeroase departamente și secții (numerotate!). Deseori nu știau unele de umbletele celorlalte, cînd nu se călcau de-a binelea pe picioare” (în Securitatea noastră cea de toate zilele, p. 512). Angajații Securității redactau rapoarte ce
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
cu capul în nori", le dădea în vileag "umbră și beznă viciilor". Și cîtuși de puțin "limpezimea și strălucirea acelor vîrtuți care îi fac pe oameni nemuritori". Așadar, Văsari asociază talentul (geniul) cu virtuțile morale, teza de care, după cum cu justețe consemnează Cristian Livescu, modernii n-au prea vrut să țină cont... Ca o încununare a teoriilor atît de numeroase și nuanțate asupra geniului, ar putea fi socotita cea a lui Marsilio Ficino, la care ne-am referit de mai multe
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
flexibil la impresiile poeților, esența poetului este de a fi inflexibil la propria sa impresie. De aceea criticul trebuie să fie mai ales nepărtinitor, artistul nu poate fi decît părtinitor". Cuvinte remarcabile mai mult pentru coerența unei demonstrații decît pentru justețea lor în sine, extrem de relativă din unghiul de vedere modern. Artistul poate fi și el judecător de artă, glosator al aspectelor creației, adică "transparent", "flexibil", "nepărtinitor". Dovezile abundă, atît pe palierele înalte, cît și pe cele mai modeste, atît la
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
împărtășească tuturor știrile aflate de la Europa Liberă, de la telefon sau din cele văzute. Alții, în sfârșit, din prea-plinul inimii, au lăsat versurile să curgă, într-un avânt ce nu s-a mai repetat de atunci. Solidaritatea Credința în izbândă, în justețea protestului-fluviu, în tăria Timișoarei a ținut Piața Operei plină, zi și noapte, din 20 decembrie și până după căderea dictatorului. Dacă lipsea cineva „la apel“, apărea îngrijorarea: unde sunt fabricile? Ce fac? Mai ales că, în piață, se stătea pe
Agenda2004-51-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283166_a_284495]
-
literare, cu exegeza deschisă și lejeră, fără mari ambiții critice. Pe de altă parte, e de pus în balanță obiectivitatea atât de greu de îndeplinit, care înseamnă neutralitate față de diversele orientări estetice și politice ale scriitorilor și publicațiilor, dar și justețe a aprecierii axiologice, atât într-o formă explicită, cât și într-una indirectă, prin spațiul tipografic acordat. DGLR nu mi s-a părut afectat de excese subiective (o excepție ar fi articolul despre Gheorghe Grigurcu). Ba chiar pot spune că
O victorie filologică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8577_a_9902]
-
scrierile lui I.L. Caragiale. Trecînd la celălalt Caragiale, Mateiu, Dan Ciachir face o foarte subtilă analiză unui personaj despre care, îndeobște, se crede că se știe totul: Gore Pirgu. Și aici, finețea observației eclipsează locurile comune ale exegezei. Observă cu justețe autorul: ,Ni se spune, în finalul cărții, că va deveni deputat, ministru, om bogat etc. Însă, cum bine s-a remarcat, Gore Pirgu nu este un parvenit. Căci dacă ar fi fost, s-ar fi îngrijit mai atent de Ťascensiuneať
Întîlniri esențiale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10716_a_12041]
-
din capul locului prin instalarea lui Ťîn certitudinile comode ale acreliiť, el denunță relele imanente indiferent oricărui fel de societate, el exprimă și atacă vremea lui, totodată depășind-o: cu alte cuvinte, veninul lui poartă o dată istorică anume." Cu deplină justețe, Constantin Cubleșan deduce profilul uman al lui Emil Cioran din corespondența sa, epistolierul fiind "lipsit de vanități sau orgolii". Edificator este volumul Scrisori către cei de-acasă, apărut la Editura Humanitas la 1995, scrisorile fiind adresate, de-a lungul timpului
Mărturiile lui Emil Cioran by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8584_a_9909]
-
punct, dar greu de descifrat. Erorile lui Klaus Johannis. "Au existat trei erori ieri din partea președintelui Klaus Johannis. Cel puțin, erori din punctul meu de vedere. Dar poate că eu greșesc și nu sunt erori, ci mișcări politice a căror justețe eu nu am reușit să o sesizez. 1. Chemarea fiilor rătăcitori. În ultima perioadă, câțiva membrii ai PNL, unii cu notorietate publică precum Chiliman, Tăriceanu, Tușa, Diaconu, Stroe, etc. au plecat sau au fost excluși din partid. Johannis a chemat
Klaus Iohannis, greșeli majore făcute la Congresul PNL by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/28855_a_30180]
-
racilele ei, hamletizează imoral și cu nerușinare. Nu este iresponsabilă în sens morbid, căci are conștiința reperelor morale și justițiare, numai că le nesocotește cu cinism și obrăznicie”. Cum se poate simți un creator într-un asemenea mediu? Legitimîndu-se prin justețea afirmațiilor d-sale, analistul se angajează în numele creatorului. Din păcate, elita căreia un scriitor îi aparține de drept e, la ora de față, „risipită în toată structura societății”, incapabilă a compune „o rezervație”. Ea se confruntă cu așa-zisa „clasă
Sub scutul moralistului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4714_a_6039]
-
pozitiv n-ar fi fost cu putință fără reversul negativ... Atît poetul, cît și criticul Ilie Constantin se manifestă în paginile de comentariu nu în concurență, ci într-o simbioza din care s-ar cădea a extrage, întîi de toate, justețea considerațiilor (care au curs mai cu seamă de la Baudelaire încoace) conform cărora un critic se cuvine a avea el însuși dotarea unui producător în zona spetelor asupra cărora se pronunță. De altminteri, resemnîndu-se parcă a accepta grila disjuncției dintre "poeți
Critica lui Ilie Constantin (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17657_a_18982]
-
dimpotrivă, sensuri cuibărite în "imaginația auditiv-verbală") și că factorii favorizanți ai creației pot fi simplul creion, o hârtie potrivită etc., Paul Valéry sesizează fericita consonanță cu acestea a unui vid ce atrage poezia ca realizare efectivă. Marius Ghica stabilește cu justețe conexiuni între acest vid ce captează, de fapt, plinul, adică forma poetică emergentă, și gândirea chineză ori versurile uimitoare ale poetului medieval Wilhelm IX de Aquitania. Invenția, alt concept operațional, ia în stăpânire, prin cuprindere, lumea, utilizând orice material, inclusiv
Ultima Thule a poeticului by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9059_a_10384]
-
frânți dureros din codrul Neamului,/ Ce meșter vă sculptează-n amintire?/ De voi se înfioară frunza-n codri/ Și fermecate curg a noastre râuri./ Tresari tu, Transilvanie, l-al lor nume/ Și-ntinerește inima-ntr-al nostru neam." Cu deplină justețe, Iordan Datcu argumentează că Ioan Șerb, trăgându-și seva sensibilității sale din creația populară, i-a consacrat acesteia o preocupare constantă, valorifi-- când-o prin admirabile culegeri de texte inedite și remarcabile ediții din tezaurul nostru folcloric. încă din 1962
Ultimul memorandist by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9129_a_10454]
-
condeiele demne de a fi luate în considerare, ținta vreunei "demolări", de altminteri, în fond, imposibile chiar sub regimul inchiziției totalitare care opera cu convenții perisabile. În schimb observațiile lui Nicolae Florescu asupra noțiunii de compromis sunt de-o deplină justețe amară. Aceasta n-ar trebui cantonată exclusiv în zona antedecembristă, dramatic accidentată, întrucît nu "și-a modificat prin ceva sau cumva sensul și înțelesurile ei împămîntenite". De ce-am fi azi mai puțin exigenți decît am fost ieri față de cedările
Eternul Aristarc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7315_a_8640]
-
idei nu-i atrage. Interogarea unor concepte, nici atât. Ce n-a băgat nimeni de seamă e faptul că pentru Nicolae Manolescu, cronicarul, câștigarea unei poziții autoritare n-a constituit nicidecum un scop. Competența, da. Inteligența argumentației, da. Farmecul interpretării, da. Justețea diagnosticului, da. Autoritatea a venit fără sforțări. I-au conferit-o alții. Obișnuința a făcut însă ca tocmai această ultimă trăsătură, de natură mai degrabă socială, să devină dominantă, după 1990, în definiția genului. Situația Ioanei Pârvulescu e cât se
Anii nouăzeci by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5614_a_6939]
-
această combatere a iconodulilor, în sine utilă, îmbrăcînd, din loc în loc, haina absurdului aprobator din Titanic Vals. Lovinescu schimbă o idee cu Camil Petrescu, apoi ideea acestuia pe una de-a lui Aderca, în fine, convinge pe un anonim de justețea tezei pe care el însuși o contrazisese. Într-un sfîrșit, ajunge Ionescu și la analiza pe text. Piesa de rezistență, clintită de pe soclu, e Duhovnicească. Limbajul - numeroși sînt cei cărora, la urma urmei, Arghezi nu le-a spus mare lucru
Statui? by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7256_a_8581]
-
multă vreme: separând forma prognostic (cu accentul pe silaba penultimă sau pe finală: prognóstic și prognostíc), cu sensul „prognoză medicală”, de pronostic (cu accent pe finală) - „previziune”. Investigația cea mai la îndemână (cu ajutorul motorului de căutare Google) pare să confirme justețea acestei opțiuni lexicografice: pronostic are cel mai mare număr de apariții, mai ales în legătură cu pariurile, cu previziunile asupra unor competiții sportive sau electorale, în vreme ce prognostic apare aproape exclusiv în context medical. Pronostic și prognostic au origine comună, în limba greacă
Pronostíc și prognóstic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5522_a_6847]
-
despre nimeni nimic. Cioran crede și nu crede în ideile lui. („Il m’est impossible de savoir si je me prends ou non au sérieux.”) Le exagerează conștient. Îl interesează mai mult expresivitatea - printr-asta înțeleg expresia de sine - decât justețea lor. De aceea, e impropriu să-l tratezi, cum se întâmplă la noi, ca pe un Învățător. Singurul adversar de temut al părerii mele despre umorul quasi permanent al lui Cioran este chipul lui devastat. Reproșurile adresate de el - și
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4862_a_6187]
-
o bună stăpînire a limbii române culte. Optînd pentru modul lexicografic de prezentare - care are avantajul de a permite o consultare punctuală rapidă ori de cîte ori apare o nedumerire sau o ezitare, cînd vorbitorul - avizat - nu e sigur de justețea opțiunilor și a deprinderilor sale lingvistice - A. Crijanovschi a înregistrat în ordine alfabetică un număr destul de mare de cuvinte (17.000), selectate ca fiind susceptibile de utilizări contravenind normelor literare lexicale, dar și ortoepice, ortografice sau morfologice. Cum era previzibil
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
l-a trăit Goga la București.) I se părea că e trimis anume într-un oraș din care intelectualii autentici pleacă și nu vin, chiar dacă nu era așa cum spunea Caragiale". De fapt, I.D. Sîrbu a avut ocazia de-a verifica justețea vorbei lui Caragiale... Ca o reacție împotriva exilului alutan (oltenesc) ce i-a fost sortit, I.D. Sîrbu se exprimă într-un amplu Jurnal, operă incomodă nu doar pentru trecut, ci și pentru prezentul amnezic ori excesiv de tolerant cu injustiția, circumscrisă
Un spirit captiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16945_a_18270]
-
declara: "eu deplîng fără să absolv, înțeleg fără să iert". Deoarece pripita absolvire ar fi însemnat o concesie făcută Răului celui mai primejdios, de natură spirituală, care e concesia axiologică. Nu ne putem, în unele momente, desprinde de gîndul că justețea acută a analizelor practicate de Virgil Ierunca devansează momentul în care au fost scrise, păstrîndu-și semnificația într-o durată indeterminată. Unele din ele dobîndesc un ton vaticinar. Într-o Românie ce se vrea democratică, nu bîntuie oare fantoma naționalismului deșănțat
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]