2,387 matches
-
frumoasă, o iapă bună de prăsilă. Ignatio bănuia ceva. N-o trimisese el, în toiul nopții, să împrumute gaz de la el? Femeia își pusese un șal la gît, era răcoare în noaptea aia, plouase toată ziua, în băltoace sclipea luna, lătra un cîine, cîrîiau găinile prin cotețe ... dar astea sînt doar imaginile, nu sentimentele, ce era în sufletul ei de femeie? Licurișca zîmbea. Vezi, la sufletul femeii nu se gîndește nimeni ... Ba era ceva din sufletul unei femei în acel jurnal
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN (ROMAN) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361106_a_362435]
-
ÎN CAFEAUA NEGUSTORULUI DE UMBRE Ies pe prispa unui gând: Umbră cumpăr, umbră vând! Ce te-ascunzi după copaci? Undă-a nopții ce mai faci? Ies din gând și-aud din tindă oleandru din oglindă. S-a prostit. Spre mine latră să nu mă ascund sub piatră. Citește mai mult SPECTRUL LUMINIIPoți tu să-mi dai verdelecu împrumut,dar întreg în culoare?Ochii tăi nu cumval-or fi-nvățat de la mare? Sau poate din cerneala ierbiicu care luna își scriechenarul oglinzii din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361135_a_362464]
-
puteau fi extrădatesfericgolul nu trebuia să iasă... XVIII. FANTEZIE ÎN SUBIECT MINOR, de Vasile Pin, publicat în Ediția nr. 1222 din 06 mai 2014. mi-e dor am spus de atâtea ori acest cuvânt încât nici câinii nu-l mai latră iarba unde s-a așezat s-a înnorat bisericile au albit începuse să se simtă ca o ploaie dezbrăcată de cămașă mirosea a femeie părțile lui de vorbire se răneau prin cioburile buzelor noastre sângerau și pieptul mâinile coapsele erau
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
spus o dorință ele se spun cu ochii deschiși ca să te scoată din tine și să te facă un flutur pe umărul celuilalt ... Citește mai mult mi-e doram spus de atâtea ori acest cuvântîncât nici câinii nu-l mai latră iarba unde s-a așezat s-a înnorat bisericileau albitîncepuse să se simtă ca o ploaie dezbrăcată de cămașămirosea a femeiepărțile lui de vorbire se răneau prin cioburile buzelor noastresângerauși pieptul mâinile coapsele erau transformate în paturi de campaniepână venea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
spus Marcel... „s-o fi însurat, oare?'' Gândul acesta o rușină și dintr-o dată se gândi că iar a făcut mămăliga prea mare,”dar stai că am uitat, o să dau restul la cei doi câini care, deja, au început să latre. Iar avem musafiri la masă!" „Natalița, vezi, tu, cine e, și spune-le că nu suntem acasă!"- porunci stâlpul casei, pe care cât pe ce a fost să-l fure somnul. Fata știa că iar trebuie să mintă și ar
ÎNTR-UN NU ŞTIU CARE SAT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360800_a_362129]
-
trase de trei sau patru perechi de boi, lucrează de zor și fac pârtie, ca să se poată circula. În șurile gospodarilor, plugurile de arat și grapele se odihnesc. În grajduri, vitele se întrec la mâncare. Câinele, adăpostit în cușca lui, latră din când în când. Oițele sunt și ele la adăposturi. Țăranul domnișan, așezat la gura vetrei, își sucește cu dichis o țigară, citind jurnalul. Vinul fiert sau țuica aburindă, șunca afumată, cu o ceapă roșie zdrobită cu pumnul pe masă
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
îndurerate este foarte asemănător celui din „Miorița”, amintind la rândul său de chinul Maicii Domnului pe toată durata patimilor lui Hristos: Mamă, sfântă mamă,/ Cum nu ți-a fost teamă/ Drumuri să străbați,/ La atâtea porți să bați./ Să te latre potăi,/ Să te înjure oameni răi,/ Să dai peste călăi,/ Peste hapsâni,/ Peste cruzii stăpâni,/ Peste câini!// Rugile tale/ Pe deal,/ Pe vale,/ Pe fiecare cale,/ Zări neclintite,/ Inimi împietrite./ Niciun strop de îndurare/ Pentru atâta zbucium și jale.// Și
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
o ședință, să hotărască toți: de-acum în haită doar, să umble, s-alerge după hoți, Căci vechiul lor stăpân lovește cu piciorul, doar vreun bătrân pribeag să le mai ducă dorul... Sunt blânzi cu toții, nu atacă și nici nu latră către om, îl recunosc și nu-l confundă-n drum cu trunchi uscat de pom... Ei legea lor o fac și-o apără cu vehemență, că-n lumea lor, câinoasă, nici nu primesc clemență... Ei lesă n-au, nici zgardă
SUPĂRAREA LUI BOSCHITO de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360905_a_362234]
-
amurgul mov, printre copaci, ca niște frunze de ceață și turle ce zboară ușor, prin aerul stins, până la ochiul orb al parbrizului. Mașina se oprește în fața casei mele, albe și solide, ca o insulă în imensitatea oceanului. Câinele începe să latre în timp ce eu descui, cu greu, poarta verde, de fier. Cupola viorie s-a transformat în nori repezi, fluizi, cu spinările cenușii. Urc scările, străbat coridorul lung, cu parchet de stejar și intru în baie. Deschid robinetul și mă privesc în
CĂLĂTORIE de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360913_a_362242]
-
vrei să ai slavă, disprețuiește-o. Sfântul Ioan Gură de Aur - Grija omului de Dumnezeu simplifică grija omului de om. Părintele Arsenie Boca. - Iubirea desăvârșită izgonește frica. Sfântul Evanghelist Ioan (Ioan 4, 18). - Diavolul este asemenea unui câine în lanț: latră, se agită, dar nu te poate mușca. Anonim - Smerita cugetare arată cel care, ocărât fiind de altul nu-și micșorează dragostea față de acesta Sf. Ioan Scărarul - Multe patimi sunt ascunse în sufletele noastre; ele ies la iveală de-abia când
CITATE MEMORABILE (5) de ION UNTARU în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360980_a_362309]
-
să se apropie, să vadă cine este. Dar ceva o oprea să facă acest pas. Poate e el. Are același păr grizonat. Era în cămașă și blugi. Dormea cu fața în pernă. Nu avea cum să fie altcineva. Ar fi lătrat câinele și ea s-ar fi trezit oricum. Nu știa ce să facă. Ar fi vrut să facă ceva pentru acest băiat. Dar pentru moment nu putea decât să-i pregătească o cafea. Merse în bucătărie și pregăti filtrul de
CÂND TE TRAGE AŢA ... ( 2 ) de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360900_a_362229]
-
demult foșnirile rotate,/ Pândarul Clipei suduie lavine,/ Înmărmurind tăcerea - ce rușine!/ Din ciutura iubirii curg păcate!// Nu mă privi cu ochii depărtării,/ Jăraticul mai pâlpâie în vatră:/ Salvează-mă, nu mă lăsa pierzării!// La zid sunt pus! Turbații câini mă latră/ Sub greaua cruce, Doamne, a trădării/ Și n-am curaj să pun mâna pe piatră!” (CLXXXIV). Drumul existențial al poeziei, reconstruit în funcție de rodul iluminărilor interioare, dobândește conotații singulare. Complexele structuri axiologice sunt mediate prin cele estetice și, e cazul, cei
FIIND 365 + 1 ICONOSONETE, DE THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364104_a_365433]
-
demult foșnirile rotate,/ Pândarul Clipei suduie lavine,/ Înmărmurind tăcerea - ce rușine!/ Din ciutura iubirii curg păcate!// Nu mă privi cu ochii depărtării,/ Jăraticul mai pâlpâie în vatră:/ Salvează-mă, nu mă lăsa pierzării!// La zid sunt pus! Turbații câini mă latră/ Sub greaua cruce, Doamne, a trădării/ Și n-am curaj să pun mâna pe piatră!” (CLXXXIV). Drumul existențial al poeziei, reconstruit în funcție de rodul iluminărilor interioare, dobândește conotații singulare. Complexele structuri axiologice sunt mediate prin cele estetice și, e cazul, cei
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
binecuvântează șoarecii. Picioarele priveau jalnic scările inaccesibile, inamovibile. Freamătă orhideele carnivore, orori, aurore. O, cara mia, cară-mi cărămida în casă. Bourbonii lucrau câte 18 ore pe an. De asta vinul este negru ca un catran. În depărtare un lup lătra la strămoși, îi răspundeau obraznic doi caltaboși. Se trezeau morții, ce-i gălăgia asta? Întreabă pe Popeasca. Valul ușor al unui discurs apatic, duios aspazia trecea prin anastasia. Vorbind cu nasul, riști să pierzi parastasul. Ce masă, ce rasă. Ochii
POPESCU de BORIS MEHR în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364139_a_365468]
-
din 10 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Dom” colonel. Mi s-a spus că trebuie să mă comport normal. Pensionat fiind, văduv, fără copii, să-mi iau un câine. L-am luat.Mare, roșcat, din spate seamănă cu un leu. Latră rar, dar îngrozitor. Mă urmărește peste tot, ca o slugă-deținut. Îmi aduce papucii la pat, eu îl mângâi uneori, el nici nu clipește , seamănă cu mine la fire. Nu am bătut pe nimeni în viața mea. Eu am fost cel
DOM” COLONEL. de BORIS MEHR în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363227_a_364556]
-
să văd, uscată-i frunza? că mă mănâncă rânza, să văd cum îți stă nudă. dar mă îmbăt cu apă, că prea o strânge blugii, și calcă, uite, șchioapă că s-a-ncurcat în rugii de castraveți bătrâni și-o latră niște câini. adio, pică frunza! la dracu, pice tot! că s-a depus osânza, putred sunt de copt. se hânțână un dinte și un molar de minte, mă doare un picior, un junghi mă taie-n spate și-mi arde
VAI, TOAMNĂ, TE OMOR! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363261_a_364590]
-
lumea vegetală și animală, muzica sferelor, dragostea, tăcerea, senzația de abisal și de altitudinal, de tragic și absurd, de grotesc și sublim, de lucid și afectiv, ne copleșesc sufletul unde tristețea umană “aude nenăscuții câini/ pe nenăscuții oameni cum îi latră.” Ar trebui să memorăm cu toții următoarea proorocie a marelui poet: Vor veni timpuri minunate când echilibrul rece al stelelor se va rupe, și când șirurile celor care au fost se vor uni cu cei care sunt. CRISTIAN PETRU BALAN (SUA
O AMINTIRE DIN LICEU DESPRE POETUL NICHITA STANESCU de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363242_a_364571]
-
fel și urmașii urmașilor săi, Îți vine să strigi la Dumnezei, Intră un varan, iese un pui, Portretul lui Stalin fixat e în cui. Cânt 2 Călina, calina, Mălina, mălini, Câți ai sfărmat între canini? Outsideri, buldogi de pe Vega mă latră, Ei sunt genialii din era de piatră, Mă simt depășit, sunt poate senil, Dar râd de prostanul trufaș, infantil, În artă, de-i artă, atuul nu-i scris În ani, sex, etnie. E doar Paradis. Dar ce înțelege bostanul citit
STALINIANA-2014 de BORIS MEHR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368292_a_369621]
-
Codiță”. Iar măgarul mereu încăpățânat, Înființă o Universitate: “Multe răgete prin sat”, Și tot zbierând aiurea “Iha! Iha!” , stivă, Făcu a doua specializare de “Salivă”. Catârul dorind s-arate că nu e prost, Întemeie o “Universitate fără rost”. Câinele care lătra la intrare, lângă scară, Începu să studieze la “Marea râgâială”. Și tot făcând la toți “Ham, ham”, S-a specializat apoi și în “Tam-tam”. Curcanul ca-ntotdeauna îngâmfat, Făcu specializarea de “Sărit-Bătut în cap”. Cocoșul imediat i s-a aliat
“FERMA ANIMALELOR CU CARTE” SAU ”OGRADA LICENŢIATĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368340_a_369669]
-
Ediția nr. 1442 din 12 decembrie 2014. O sticlă de vin roșu sec pe masa desfrâului proaspăt consumat... prin fereastră se-aude cum strigă surd copiii din flori ai vecinului; pe cealalată parte a străzii, în grădina secătuita de cărăbuși lătra neconvingător câinele; cireșul urzește capcane pentru paianjeni două case mai jos, iar departele lumii crește exponențial cu fiecare tril înăbușit al mierlelor. Toate, iubito, sunt dovezi ale tăcerii. Ah, ce răcoroasă odihnă aici, înăuntru... ce liniște, ce presentiment al somnului
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
ca pe o săniuță. Eu cred că mulți oameni pot învăța atâtea în privința hărniciei și ingeniozității de la ei! Dar, în goana mare se întoarce Negrici, îi sperie și ei fug în adâncul vizuinii, de unde zadarnic încearcă acesta să-i scoată, lătrând și scheunând de necaz că nu reușește nimic. Ce poate să însemne pădurea! Atât de multe lucruri necunoscute și minunate tăinuiește! O viață misterioasă pentru mulți dintre noi. Departe de lumea ascunsă, tainică a pădurii nici nu bănuim câte lucruri
TOAMNA BURSUCILOR de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368500_a_369829]
-
de ceartă, uzați de căldura zilei și cu nervii răsuciți, cei doi au depășit motivul inițial și și-au aruncat tot felul de epitete, au ridicat tonul și, la un moment dat, și-au complimentat nevestele și cățeii... - Javra dumitale latră la patru dimineața, a strigat Boris. Rușine! - Poate a dumitale, a replicat dentistul. Nu a mea... - Ha, ha, eu nici nu am câine! În calitate de președinte al comitetului de bloc voi propune o taxă specială pentru proprietarii de câini. Cine vrea
SCHIŢE UMORISTICE (56) – OAMENI ŞI ANIMALE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368527_a_369856]
-
o povară; Au plecat și ne-am ales cu Liniște și pace-n țară... UDREA nu mai e Găină, COCOȘ e-nchis prin „cotețe”, TURCESCU e o ruină - Una cu mai multe fețe, BULDOGUL și-a schimbat părul Și-acum latră ca potaia, BICA spune adevărul, C-altfel s-a dat... vorba aia! Și pe ALMA o luă dracu’..., Cică tremură ca varga, Pe când ADRIEAN, săracu (!), Cred că-l duc la zdup cu targa. TOCILĂ nu mai „tocește”, „PINALTI”-i la
MOTIVE DE BUCURIE... LA ROMÂNI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367841_a_369170]
-
cel nemuritor, apoi se urcă pe sanie, alături de curierul care se urcase deja și-l aștepta. După ce își mai luă o dată rămas-bun de la Moșul și de la tot ce era în jurul său cu privirea, curierul porni sania și căinii o întoarse lătrând spre drumul care ducea la casa lui Mitru. Câțiva lăutari se luaseră după ei și îi însoțiră până la ieșirea din acel loc minunat unde era Moșul, curierii lui și Sărbătoarea sfântă de Crăciun. Și așa se întoarse Mitru acasă, alături de
PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
-
Cățeluș cu păru’ creț Și-a lăsat al lui coteț, Puse coada pe spinare Și plecă în lumea mare, Cu o diplomă, măi frate ! (Că dormea la Facultate) Vreo trei fire de verdeață Și-o grămadă de mătreață, Limba o lătra la școală Fiind internațională, O valiză mititică, O boccea, o sacoșică, Agățată-i sta de toartă, Să nu uit, a lui consoartă Într-un mini-jup, parol, De scăpă și de control, Frate, la aeroport, Tocmai bun pentru export ; Cățeluș cu
VIS DE EMIGRANT de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1623 din 11 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367933_a_369262]