925 matches
-
prin puterea cuvântului: "Apă albă pomiroasă, / Mă spală, mă fă frumoasă, / Să le plac eu junilor / Ca laptele pruncilor, / Ca vinul boierilor; / Să fiu ca sfântu Soare / Când răsare / Ca mărul plin de floare, / Ca o capră bourată, / De toată lumea lăudată."59 "Apa curgătoare", din zorii zilei, poate ostoi dragostea unei fete, dacă a luat chip și asemănare umană: "Bună dimineața, tiniță. Mulțumesc (...) / Eu am venit la dumneata, cum mergi lină și haină, așa să-mi faci și mie o voie
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sunat în ultimul moment să-i spună că intervenise ceva urgent și nu mai are cum. Spera că fiul înțelege și nu se supără. Fiul a înțeles. Nu că ar fi contat, dar n-a menționat nici banii de buzunar lăudați. I-a dat mama mai mult, deși el n-a vrut să accepte. Și tot mama a fost cea care l-a condus la locul de întîlnire cu clasa. 3 În dimineața plecării, Alin dîrdîia de frig. Ca să fie băgat
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
sperat Și ce-au sperat n-au aflat. Zbuciumați În sus și-n jos Dar fără nici un folos. ” III. ,, Singuri izolați de lume Nu au gîndurile cui spune Nuna-n sufletele lor Apasă venin cu spor. ” IV. ,, Pentru o viață lăudată Și cu minciuni brodată Au lăsat masă și casă Și o casă prea frumoasă. ” Dispariția mînăstirii și acoperirea ruinelor ei cu pămîntul tăcerii, iar amintirea cu timpul uitării, arată că toate În viață sunt trecătoare. Vremea, jaful, sărăcia sau duhul
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
2. Cîteodată simt că nu sunt bun(ă) de nimic 3. Simt că am un număr mare de calități 4. Sunt capabil(ă) să fac lucruri la fel de bune ca și alți oameni 5. Simt că nu fac multe ca să fiu lăudat(ă) 6. Am certitudinea că sunt inutil(ă) 7. Simt că sunt o persoană importantă, cel puțin la fel ca alții. 8. Mi-aș dori să fiu mai respectat(ă) 9. După tot ce mi se întâmplă, sunt înclinat(ă
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
mai cunoscuți autori din epoca Romantismului: Leopardi, Foscolo și Manzoni.12 Reverberațiile operei leopardiene au ajuns, direct sau indirect, la cunoștința sicilianului, care și-a format personalitatea artistică în medii unde opera recanatezului continuă să fie dezbătută, analizată, criticată sau lăudată. Prima parte a prezentei cercetări este dedicată impactului pe care proza și mai ales versurile compuse de autorul Infinitului, l-au avut asupra lui Quasimodo, prin intermediul spațiilor culturale traversate de sicilian de-a lungul deselor mutări dintr-un oraș în
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
niciodată rigid încorsetată în datele epocilor revolute. Întotdeauna am făcut trimiteri, deschideri spre viitor, subliniind devenirea internă a fenomenului literar românesc. E.M.: Vă rog să îmi mai permiteți o mică evocare. Cursul de literatură veche îl făceam cu profesorul I.D. Lăudat, "șeful" d-voastră la începuturile carierei. Acesta era un om foarte generos și entuziast, dar destul de cantonat, ca să zicem așa, în ceea ce se cheamă o istorie factuală a literaturii. E.S.: Vă spun eu care era exact profilul profesorului Lăudat. El
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
I.D. Lăudat, "șeful" d-voastră la începuturile carierei. Acesta era un om foarte generos și entuziast, dar destul de cantonat, ca să zicem așa, în ceea ce se cheamă o istorie factuală a literaturii. E.S.: Vă spun eu care era exact profilul profesorului Lăudat. El era și absolvent de teologie. În momentul în care a venit la Iași, după ce fusese profesor la Craiova, s-a întâmplat ca de la Iași să plece la București profesorul Dan Simonescu, așa încât lui I.D. Lăudat i s-a dat
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
era exact profilul profesorului Lăudat. El era și absolvent de teologie. În momentul în care a venit la Iași, după ce fusese profesor la Craiova, s-a întâmplat ca de la Iași să plece la București profesorul Dan Simonescu, așa încât lui I.D. Lăudat i s-a dat cursul de literatură română veche și un curs de folclor. Având deci profilul deja format de teolog, a filtrat prin această formație a sa exact ce i s-a părut potrivit pentru a fi comunicat studenților
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
veche și un curs de folclor. Având deci profilul deja format de teolog, a filtrat prin această formație a sa exact ce i s-a părut potrivit pentru a fi comunicat studenților. E.M.: Exact acest lucru era atrăgător la profesorul Lăudat. Manifesta cu mare sinceritate un entuziasm cu totul special față de cultura veche românească. E.S.: Era, poate, entuziasmul teologului. Rațional, eu încercam să deplasez accentul pe narațiunea originală, în limba română. E.M.: Acest entuziasm era cumva molipsitor! Mai târziu ne-am
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
aproape "popește": "Acești călugări anonimi stăteau ei la lumina slabă a unui opaiț și copiau umilele lor texte, ca să ne ... lase nouă un tezaur!" E.S.: Se pare că ați gustat, în anul I, ceea ce spunea el... Din colaborarea cu profesorul Lăudat, eu am rămas cu mari câștiguri de ordin didactic și de atitudine față de studenți. E.M.: Da... Desigur, prea multe nu rămâneau din ceea ce spunea el de la catedră, trebuia să citești singur cursul lui litografiat sau monografia despre Cantemir... Ce vreau
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
eram forțată să ascult pe studenți reproducând ceea ce se spunea la curs, îmi venea extraordinar de greu. Cu toate acestea, am depășit acest sentiment, încercând ca măcar o parte din seminarii să completeze cursul. După plecarea la pensie a profesorului Lăudat, am reprofilat complet viziunea asupra literaturii române vechi. M-am ocupat în primul rând de narațiune, mai ales de ceea ce narațiunea a realizat în domeniul epicii moralizatoare. Nota fundamentală a vechilor texte cărturărești este morala. Le și spuneam studenților că
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
nu distona, dimpotrivă prindea și ajungea la țintă. Se întâmpla una ca asta, cum mi-am dat mai bine seama ceva mai târziu, pentru că adresarea era sinceră și exprima trăiri și convingeri veritabile. Peste timp am aflat că lectorul I.D. Lăudat, căruia îi spuneam dintr-un respect spontan domnule profesor, studiase teologia și dintr-o astfel de pricină legăturile lui cu lumea veacurilor bătrâne erau vii și îmbrăcau veșmântul unei afecțiuni aparte și de înțeles. Acest element biografic, târzielnic cunoscut, ce
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
meu, preotul Ilie, mi l-a făcut și mai simpatic pe iubitul nostru profesor, omul cu voce și chip de cantor vocațional. Mai de fiecare dată, cum era legea pământului în vremea aceea, în rândul unu lua loc asistenta domnului Lăudat. Era o figură parcă desprinsă de pe litografiile pașoptiste. Brunetă, cu ochi scânteietori și un semn distinctiv, o pată de moar în obraz, amintind de Ionuț Jder, eroul sadovenian. Acest "talisman" i-a adus repede supranumele de "jderoaica", ceea ce nu era
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
utilizat de exegeza occidentală al termenului) înainte de 1760-1765. Scriitura recuperabilă pe coordonatele goticului și anterioară nașterii sale glisează numai parțial pe direcția acestui model. Primul autor tentat să traseze o genealogie a ideii de "teroare" în literatura universală este îndelung lăudatul H.P. Lovecraft, însă acestuia îi lipsesc criteriile exegetice ferme și clare cu care este obișnuit un filolog profesionist. În deja citata sa lucrare, autorul american plasează, absolut arbitrar, începuturile temei în Biblie (Întâia Carte a lui Enoh) și într-o
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
personajelor, a orașului, a întâmplărilor. Ion Vianu observă acest fapt, vorbind despre „Balcania“ românească aflată în dispariție continuă, infinită, decadența bizantină intrată deja „în al treilea mileniu““. Istoria este, în roman, prilej de nostalgie. Ea este vârsta de aur, veacul lăudat la care visează prezentul îndreptat aproape exclusiv spre trecut. Viitorul este marcat doar de sugestia parastaselor și de plecarea, evadarea personajelor; în cazul lui Pașadia, de legământul incendierii operei. În același timp însă, istoria nu este cu precizie fixată temporal
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
în a suscita interesul cetățenilor pentru acest scrutin. Cum poate fi stimulată formarea unui spațiu public european? Din punct de vedere normativ, soluțiile vizează în principal rolul media în formarea unei culturi comune și participării la dezbaterile politice. Criticat sau lăudat, spațiul mediatic a contribuit în mod decisiv la difuzarea viziunilor normative despre democrație 5 și la politizarea cetățenilor. Plecând de la acest rol atribuit media, întrebarea la care o serie de cercetători au încercat să răspundă este: în ce măsură presa scrisă (și
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
pot fi grupate sub auspiciile unor manierisme sau invariante de reprezentare 117. În acest caz, trebuie admisă existența unui continuum vizual-verbal și deci apariția unui produs estetic parțial autografic, partial alografic 118. Orice ediție critică a operelor lui Blake (inclusiv lăudată ediție Erdman, din care am extras citatele pe parcursul studiului meu) face concesii serioase dimensiunii lor alografice și subminează, în chip inevitabil, componența lor autografica. Estetică vizuală și estetică textuala nu trebuie interpretate, în cazul lui Blake, drept manifestări separate, ci
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
o mare măsură, încercări de a afla dacă trăim într-un spațiu euclidian, și în niciun caz un test pentru legea pătratului invers. Dacă, însă, nu vă plac aceste două exemple, dați-mi voie să mă întorc către cea mai lăudată lege a zilelor noastre, principiul incertitudinii. Recent, s-a întâmplat să fiu implicat în scrierea unei cărți despre filtre digitale, deși știam foarte puține despre această tematică. Ca urmare, am pus devreme întrebarea: "De ce ar trebui să fac toată analiza
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
leziunilor arteriale parietale (placa de aterom) și vulnerabilitatea acestora pentru ruptură. S-a spus că, practic, chirurgul vascular tratează în primul rând o leziune fiziologică și nu una anatomică, element care a susținut dezvoltarea explorărilor funcționale în arteriopatia obliterantă. Mult lăudate inițial, aceste metode (pletismografie, reografie, termografie) au fost rând pe rând criticate și, în final, uitate. Sunt, de asemenea, în curs de examinare diferite modalități de cuantificare a importanței sindromului dominant din arteriopatiile obliterante - claudicația intermitentă. Limitele testelor pe covor
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
Atunci, însă, când este realizată de către poliție, în conformitate cu legea, pentru a afla informații importante pentru capturarea unui criminal, ea este acceptată, iar cel care reușește prin această metodă să ducă la condamnarea celui care a încălcat lega este felicitat și lăudat. "În cultura noastră, tolerăm uciderea unei alte persoane în situații de auto-apărare și oferim recompense celor care au ucis în cadrul unui război"107. 3.1.8. Efectele culturale ale schimbărilor normative Schimbarea normelor a fost întotdeauna un subiect aprins și
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
vorbește despre Franța, iar Big Ben despre Anglia. Românii nu au Turnul Eiffel sau piramidele, tehnologia germană sau ceasurile Elveției. Nu au nici Turnul din Pisa, nici corridele Spaniei. Cu toate acestea, românii au și ei multe de spus, povestit, lăudat, arătat". Fiecare țară a fost asociată cu o valoare concretă, fiind prezentată pozitiv, iar România a fost definită în mod negativ, spunându-se ce anume îi lipsește (că nu are tehnologia germană, Turnul din Pisa etc.), iar concluzia a fost
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
către...sine. Să aibă în el ceva din construcția zeului imun la răutate? Să fie destinul său pildă pentru resemnare, acceptare, dăruire? Au fost păreri și păreri și aceasta nu face decât să ne confirme faptul că mereu în pomul lăudat se vor arunca pietre. Tinerii zilelor noastre, și nu numai tinerii, oameni grăbiți și antrenați într-o evoluție de care ne agățăm ca de un tren pe care-l prindem în ultima clipă, ar trebui să vedem în Ion Creangă
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
sunt următoarele; "Vă voi spune o poveste/să-ți spun una bună." În textul clasic, acestea iau forme mai elevate, de exemplu: Și dacă vreți acum voi povesti de gloria celui ce-i mort și de rușine ne-acoperi Ascultați, lăudați și deplângeți-i moartea. Corneille, Pompée Anunțarea faptelor corespunde întru totul a ceea ce am numit mai devreme Rezumat. În opinia lui J. Schérer: Dacă persoana care [...] ascultă este cu adevărat interesată de povestire și am văzut că, în epoca clasică
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
luc ruri. De pildă am observat o anumită interdependență între felul de a gândi despre o acțiune și ceea ce se întâmplă în realitate. Lucruri la care te aștepți să iasă bine, ies în realitate pro st și invers. ,,La pomul lăudat să nu te duci cu sacul“ - spu ne o vorbă din bătrâni. ,,De ce ți e frică, de aceea nu scapi ! “ - cuvinte care exprimă frica de ceva, concentrarea până la obsesie asupra acelui lucru, care până la urmă se transformă î n r
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
dreptul său imprescriptibil să aibă orice simpatii ori antipatii dorește! Pe de altă parte, mă bucură ce-mi spui tu. Nu pentru că ar fi ajuns la aceleași opinii cu mine, ci pentru că și-a dat seama, el însuși, că pomul lăudat nu e chiar așa de lăudabil. Mă bucură asta, nu doar pentru că i-am admirat întotdeauna corectitudinea, neverosimilă pentru România, în afacerile sale, ci și anumite calități politice, chiar de viziune politică. Cât a fost prefect, demarase câteva proiecte, cumva
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]