1,874 matches
-
învață, Un ban cum să scoată alt ban! Lumină îmi dai când mă scol dimineață, Mai dă-mi și acest talisman, Pe care mereu l-au avut făurarii, La care le torni doar Tu - Har Secretul ascuns, care-l țin lăutarii, Poeții și. . .fac Dar din Dar!. Frământă-mi și stoarce-mi simțirile toate, Mărite Stăpâne, Tu toate le poți! Să aflu o cale, presimt că se poate, Prin muncă cinstită și. . . fără de hoți! Copiilor mei să le las moștenire, Din
TE ROG MĂ ÎNVAŢĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377448_a_378777]
-
de soare topit, să mai pun ici și colo câte-un strop de culoare și să-mi plângă penelul drăgăstos, rupt din soare dar nu sunt decât biet hârțogar ce încearcă să încarce, anevoie, cu năvodul, soarele în barca, anonim lăutar ce-și înstruna năvalnic vioară fericit că-și adoarme cu cantul ei jalnic fecioara, brav zugrav de povești, înțelept înainte de vreme, ce-și dorește acut să picteze în viață poeme Referință Bibliografica: PICTURĂ, MUZICA, POEZIE / Dora Păscu : Confluente Literare, ISSN
PICTURĂ, MUZICĂ, POEZIE de DORA PASCU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378377_a_379706]
-
anotimpului dublu. Arată-mi cum se învelește vocea între oracol și viziune. O notă desuetă a pașilor pe asfaltul tânguit al amintirii: această întoarcere a viețuitoarelor pe pământ. CONTRAST Visele, cum se visează ele pe râul de pădure învrăjbit de lăutari, Cum se adună vorbele să ne povestească aducerile aminte din cascade, Cum se preface văzul că bate darabana vremilor. Pritre pagini călcâiul să bată ascuțit cotoarele, să ne prefacem în cuprins și în disjuncții, o data doar sa ne strângem mâinile
ARTA MUZICII de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378819_a_380148]
-
și voie bună, toată lumea mulțumită până la Dumnezeu; dar ce credeți că s-a terminat așa? Nici pomeneală. După ce s-au retras mirii și nuntașii își udau gâtlejurile cu țuică fiartă, că așa se obișnuiește dimineața.. la ciorba de potroace, iar lăutarii se tânguiau că-ți venea să plângi de ce melodiii cu perdea, fără perdea scoteu din gură..., apare lelea Măria ca să joace țuica miresii, și tărășenia naibii de aici începe: sticla era legată de gât cu o mușcată albă. Ce mai
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378826_a_380155]
-
Răducan - „Mama" Premiul Ligii Scriitorilor din România pentru spiritualitate: Cornel Udrea - „Lulu, povestire monografica" Premiul Ligii Scriitorilor din România pentru proza umoristica: Ștefan Buzărnescu și Iacob Ionel-Bencei - „Psihologie piesălogico-umoristică" Premiul Ligii Scriitorilor din România pentru poezie pentru copii Gheorghe Vicol - „Lăutarii din zarzăr" Premiul Ligii Scriitorilor din România pentru publicații periodice: Editură Napoca Nova - cele 4 antologiile trimestriale Festivitatea de premiere va avea loc în cadrul ședinței lunare a Cenaclului „Artur Silvestriˮ al LSR, joi, 26 februarie, incepand cu orele 17, în
PREMIILE LIGII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA PENTRU ANUL 2014 de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379114_a_380443]
-
Dumitru Fărcaș vuiește o tremurătoare rapsodie de auzire, de citire și de privire, căci răsunetul lui cântă, povestește și înfățișează iubirea, patima, bucuria, răul, durerea, alinarea, jocul, truda, odihna, petrecerea...într-o înfățișare vie a muzicii folclorice! Vechii și măiaștrii lăutari au lăsat în urmă pe locurile acestea pământești ale marginii de sus a Balcanilor, dinaști cântăreți la instrumente tradiționale după care, la rândul lor au urmat muzicienii de azi, cum e maestrul Dumitru Fărcaș. E drept că plăcerile pentru muzică
DUMITRU FĂRCAŞ TARAGOTUL CARE A PLÂNS ŞI A BUCURAT ROMÂNUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379830_a_381159]
-
el țineam s-ascult, iar l-am întrebat: ci fac, uăi, tată? l-am cetit că nu-i prea pasă, că tot la fel mi-a spus: ’’mai... lasă!’’ dar într-o zi n-am mai răbdat, am tocmit doi lăutari și de nevastă mi-am luat pe cea cu țâțele mai... mari! Citește mai mult când o fost sî mă însoreram tari încurcat...azi îmi e ciudă, de mor,că bălaia... a-nțărcat!n-am fost hotărât de loc,nu puteam
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
Foarie verde sămulastră, Vă poftim la nunta noastră. Hai, hai, vinul e dulce Cine-l bea nu se mai duce. Foaie verde baraboi, Așa-s toamnele la noi. Cu flăcăi și fete mari, Oameni buni și gospodari, Hore mari cu lăutari!.. Referință Bibliografică: Așa-s toamnele la noi / Iacob Cazacu Istrati : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2096, Anul VI, 26 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Iacob Cazacu Istrati : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
AŞA-S TOAMNELE LA NOI de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380434_a_381763]
-
Premiul Ligii Scriitorilor din România pentru spiritualitate: Cornel Udrea - „Lulu, povestire monograficăˮ X. Premiul Ligii Scriitorilor din România pentru proza umoristica: Ștefan Buzărnescu și Iacob Ionel-Bencei - „Psihologie piesălogico-umoristicăˮ XI. Premiul Ligii Scriitorilor din România pentru poezie pentru copii Gheorghe Vicol - „Lăutarii din zarzărˮ XII. Premiul Ligii Scriitorilor din România pentru publicații periodice: Editură Napoca Nova - cele 4 antologiile trimestriale Festivitatea de premiere va avea loc în cadrul ședinței lunare a Cenaclului „Artur Silvestriˮ al LSR, joi, 26 februarie, incepand cu orele 17
PREMIILE LIGII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA PENTRU ANUL 2014 de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379389_a_380718]
-
ploaia caldă îl răsfață vântul pletele-i răsfiră într-un dans seducător nici un pictor n-ar putea să pună pe a lui pânză căprioarele gingașe alergând către izvor ce spectacol minunat, vântul își trece arcușul peste corzile viorii, graurii sunt lăutarii dealul își întinde brațul să fie ușor urcușul iarba pe câmpuri valsează pe-ale operelor arii Referință Bibliografică: ploaia de primăvară / Doina Cotescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1931, Anul VI, 14 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
PLOAIA DE PRIMĂVARĂ de DOINA COTESCU în ediţia nr. 1931 din 14 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381259_a_382588]
-
clopoței. Se insistă asupra ținutei mirilor. Îmbrăcămintea acestora, de calitate și de bun gust, scoate în evidență clasa, fastul, solemnitatea momentului, dar și respectul față de sine. Sunt descrise preparatele culinare ce vor fi servite la masa de nuntă. Taraful de lăutari este armonic și complet. Darurile de la invitați sunt adunate de nașii însoțiți de un lăutar care, împreună, trec pe la mesele nuntașilor, iau darul și, prin stigare, îl fac cunoscut tuturor. În fine, sunt amintite obligațiile ce revin socrului mare, respectiv
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPIL NEDORIT” DE ION ŞI NELLY GOCIU de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374574_a_375903]
-
în evidență clasa, fastul, solemnitatea momentului, dar și respectul față de sine. Sunt descrise preparatele culinare ce vor fi servite la masa de nuntă. Taraful de lăutari este armonic și complet. Darurile de la invitați sunt adunate de nașii însoțiți de un lăutar care, împreună, trec pe la mesele nuntașilor, iau darul și, prin stigare, îl fac cunoscut tuturor. În fine, sunt amintite obligațiile ce revin socrului mare, respectiv celui mic, sau ale fratelui de mână... Lumea satului, liniștită, împăcată cu sine, la început
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPIL NEDORIT” DE ION ŞI NELLY GOCIU de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374574_a_375903]
-
el țineam s-ascult, iar l-am întrebat: ci fac, uăi, tată? l-am cetit că nu-i prea pasă, că tot la fel mi-a spus: ’’mai... lasă!’’ dar într-o zi n-am mai răbdat, am tocmit doi lăutari și de nevastă mi-am luat pe cea cu țâțele mai... mari! Referință Bibliografică: când o fost sî mă însor... / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1572, Anul V, 21 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 George
CÂND O FOST SÎ MĂ ÎNSOR... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1572 din 21 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374641_a_375970]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > VALSUL TOAMNEI Autor: Ștefania Petrov Publicat în: Ediția nr. 2095 din 25 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Sub adieri de vânt, ușoare, Ne plâng copacii pe alei, Vino iubito să ascultăm Cum cântă lăutarul melopei. Îi cântă toamnei noastre, acum, Iar noi, să-i întregim decorul Și să-i dansăm de rămas bun, Că, toamnei o să-i ducem dorul. Haide iubito, în pași de dans, Doar tu și toamna sunteți mai presus! Să trăim
VALSUL TOAMNEI de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371441_a_372770]
-
pași de dans, Doar tu și toamna sunteți mai presus! Să trăim nostalgia ultimului vals, Și să mă las de dansul tău sedus. Valsează-mi iubito grațios, Pe aleea cu frunze și brumă, Și ascultă ce cântec duios, Ne cântă lăutarul din strună. Iar la finalul valsului acesta, Sa-mi faci o piruetă, doamnă! Vreau să-mi rămână amintire, Până la următoarea toamnă. Referință Bibliografică: Valsul toamnei / Ștefania Petrov : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2095, Anul VI, 25 septembrie 2016. Drepturi
VALSUL TOAMNEI de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371441_a_372770]
-
fi străină: „Uite, vine capra mare” e unul din aceste cântece din care, cu drag redau versurile acestea, pentru cititor: „U, iu, iu! Uiti, vini capra mari!/ U, iu, iu!/ Ci bini-mi pari!/ Deschideți porțili mari,/ Cî vini cu lăutari,/ Anul Nou sî ni-l vestească,/ Pi toți sî ni-nveseleascî./ Scoateți căldarea cu vin/ Și cozonac să-i servim./ După ci capra jucăm,/ La altă casî plecăm,/ Cî tăți fata așteaptî/ Să fii di noi jucatî!”/ Strigătură: „Asta-i Capra
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
cap mă sărută și cu el mă face în văzduh pierdută. Mă conduce-n Codru, ca să-i fiu mireasă. Toamna cu belșugu-i de-a ne fi nănașă. Vântul cu-a lui scripcă, șugubăț și hoinar, se-nvrednicește să ne fie lăutar. Vin nuntași cu droaia în falnicii copaci, pe veci să ne fie prieteni buni sau frați. Vântul duce veste de nunta Codrului. Iar eu, o visătoare, că-s mireasa lui. Departe de lume ne vom face casă că, de ea
POEME AUTUMNALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371860_a_373189]
-
Parfumul dimineții - poezii pentru copii, Biblioteca Bucovinei „I.G.Sbiera”, 2011; - Invitație - poezii pentru copii, Editura Singur, Târgoviște 2012; - Fulgii de argint - poezii pentru copii, Biblioteca Bucovinei „I.G.Sbiera”, 2012 - Grădina cu părăluțe - poezii pentru copii, Biblioteca Națională a României, 2013 - Lăutarii din zarzăr - poezii pentru copii, Biblioteca Națională a României, 2014 - Frunze de trifoi - tristih & senryu & haiku, Editura Armonii Culturale, Adjud, 2015; - Crângul fermecat - poezii pentru copii, Editura Armonii Culturale, Adjud, 2016 PREMII LITERARE: - Premiul pentru carte de poezii pentru copii
CURRICULUM VITAE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371942_a_373271]
-
copii, 2013 ; - Diplomă de Excelență - Societatea Scriitorilor Bucovineni,Suceava, 2014 ; - Premiul I la Concursul Societății Române de Haiku , 2014; - Premiul ,,Opera Omnia”- Asociația Scriitorilor și Artiștilor din Țara Dornelor, 2014; - Premiul Ligii Scriitorilor Români, pentru literatură pentru copii, 2015 (cartea "Lăutarii din zarzăr") - Diplomă de Excelență - Liga Scriitorilor Români, Filiala Iași, 2015; - Premiul I la Concursul organizat de revista HAIKU pentru poemul senryu, 2015; - Mențiune la Concursul Național de poezie și epigramă ,,Steaua Nordului’’Botoșani, 2015; - Premiul Fundației Culturale a Bucovinei
CURRICULUM VITAE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371942_a_373271]
-
decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Pădurea Soarelui (3) Până la sosirea acelor umbre, totul fusese minunat pentru Mitru, care se convinsese până la urmă că nu îl visa pe Moș Crăciun. După ce curierul îi umpluse sania cu sacii mari, timp în care lăutarii și câțiva curieri își duceau fiecare la îndeplinire sarcinile primite, și după ce el se urcase pe sanie, apariția umbrelor îl speriaseră și-l făcură neputincios în fața Moșului și-al tuturor, văzându-i dintr-o dată nemișcați. Prima dată se agitară în
PĂDUREA SOARELUI (3, 4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371928_a_373257]
-
Mitru era deja pregătit să plece cu cadourile primite, alături de curier. Când fură văzuți de Moș Crăciun, umbrele pătaseră zăpada și întunecaseră destul acel loc. Se transformară în moșii negri care fuseseră eliberați de cotanele năzdrăvane. Moș Crăciun, curierii și lăutarii rămaseră nemișcați o perioadă, fiind nedumeriți cum de reușiseră să scape din colivia uriașă. Dar Moș Crăciun fu primul care își reveni și vorbi: - Moș Gerilă, ce cauți tu aici? Cum de-ai reușit, tu și ai tăi să scăpați
PĂDUREA SOARELUI (3, 4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371928_a_373257]
-
dispari. - Ei, ce vrei tu, nu se poate, să știi! Dar Moș Crăciun nu mai putu să spună nimic, căci Moș Gerilă îi dădu o palmă zdravănă. Și imediat, ceilalți moșii negri și urâți îi atacară pe curieri și pe lăutari. Până și animalele fuseseră atacate și majoritatea oamenilor de zăpadă căzură și se transformară în bulgări mari, care se amestecară cu neaua. Lăcașul fermecat al lui Moș Crăciun se transformă într-un loc infernal. Mitru se speriase și încerca să
PĂDUREA SOARELUI (3, 4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371928_a_373257]
-
TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > CĂLIN ȚIGANU Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului CĂLIN ȚIGANU Cum ar fi fost horele fără lăutari? O adunătură de oameni posaci, sau...n-ar fi fost deloc. Lăutarii de altădată...erau oameni simpli, modești, fără școli muzicale, fără ifose de artiști, dar cu sufletul plin de cântece bătrânești, de hore, sârbe, tot felul de cântece de
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
Acasa > Impact > Relatare > CĂLIN ȚIGANU Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului CĂLIN ȚIGANU Cum ar fi fost horele fără lăutari? O adunătură de oameni posaci, sau...n-ar fi fost deloc. Lăutarii de altădată...erau oameni simpli, modești, fără școli muzicale, fără ifose de artiști, dar cu sufletul plin de cântece bătrânești, de hore, sârbe, tot felul de cântece de jucat, precum și cântece de inimă albastră, doine și balade. Ei însuflețeau horele
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
mare efort. De aceea li se spunea că sunt „urechiști”. Dacă nu le plăcea cum „sună”, atunci improvizau, trecând melodia prin filtrul sufletului. Așa s-au „creat” atâtea hore și sârbe (hora lui Dobrică, sârba lui Buică, etc). Așa erau lăutarii de atunci... Din noianul de amintiri cu lăutarii de-altădată, câteva m-au impresionat mult. Mi s-au dăltuit în suflet portretele câtorva lăutari, cum a fost Pascu Cornea, Mielache Papin și Călin Țiganu. Dar cea mai interesantă poveste care
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]