801 matches
-
a Tractatului de la Berlin. Aflăm asemenea că Rusia, precum închiderea mai alaltăieri granițile contra întoarcerei rublelor ei, le-a închis de astă dată contra întoarcerii ovreilor ei. Față cu această cestiune de viață și de moarte și încă de moarte lașă și continuă, fără meritul de-a fi luptat cu bărbăție, fără conștiința de a fi fost învins, care va fi atitudinea Camerelor romîne? Călări-vor deputații iarăși pe teorii umanitare și juridice? Confirma-vor minciuna obraznică că ovreii au fost
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
că e timp de a da piept pe față unor asemenea opinii, cari, puțini ani după emancipare, aduc asemenea fructe și că trebuie a le da piept înainte de a ni se sui în cap terorismul unei spornice minorități încurajate prin lașa noastră răbdare? Bresslau mă silește, spre părerea mea de rău, de-a accentua din nou deosebirea ce există între cele două mari rase ale jidovimei europene. El vorbește așa ca și când aș fi inventat eu această deosebire. Ceea ce am zis însă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Da, zic, tu joci tare, bărbatul să fie jignit, și dacă nu-i place, n-are decât. Astăzi ne-ai jignit pe toți și pot să fac supoziția că ai făcut-o cu încîntare." " Da, fiindcă prietenul tău e cam laș și nu suport să văd un bărbat laș, iar bărbatul meu să-l admire." Așa deci. Le știa ea pe toate, avusese această intuiție, că Ion Micu e cam laș. Nu știu, zic, cum un bărbat care a stat la
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
jignit, și dacă nu-i place, n-are decât. Astăzi ne-ai jignit pe toți și pot să fac supoziția că ai făcut-o cu încîntare." " Da, fiindcă prietenul tău e cam laș și nu suport să văd un bărbat laș, iar bărbatul meu să-l admire." Așa deci. Le știa ea pe toate, avusese această intuiție, că Ion Micu e cam laș. Nu știu, zic, cum un bărbat care a stat la închisoare și a fost torturat fără să-și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cunoștea ura, să nu-i vadă în ochi. El era șef de echipă la ecarisaj, un ins gras dar și umflat, cu privire porcină, bețiv fără scăpare, bătăuș din cauza siguranței pe care i-o dădea statura lui uriașă, dar și laș, fiindcă înaintea unuia fără frică, tăcea milc, chiar dacă îi era înjurată muierea, care se afla de față... Trăise cu vreo două care ținuseră la el, a treia însă îi venise de hac, semăna eu el, și pe ea o iubea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
sau e condamnat dinainte?" Ce apărare, urlă el scos din sărite, și mă înjură de mamă și mâna i se crispa pe tampon, simțind primejdia confruntării cu un om viu și nu cu niște idei care îi turmentau judecata lui lașă. Aici scrie clar, dai ordine și primești, trebuie să mărturisești ce fel de ordine, dacă nu, te așteaptă plutonul de execuție! Ai auzit? Condamnarea la moarte.'' " Totuși, e un drept absolut al acuzatului să se apere când viața lui e
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
așa! Știu, de pildă, cum v-am spus, că e mai bine să mă retrag." " Nu e o lașitate, cum spunea una din gaițe?" "Ba da, dar dacă ași fi "vitează" înfrîngerea ar fi mai dureroasă decât gândul că sânt lașă. Știu că nu sânt Fiindcă, deși nu sânt slabă, nu pot să rezist coaliției... Nu rezistă nimeni..." "Ba da, zisei, de pildă să intri în ea. Coalițiile astea sânt întîmplătoare și fără o coerență de durată. E suficient să te
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
se petrece sau în care se pomenea implicată, era adică o fată matură și cu un ferm cod moral, cum se dovedise în timpul tragicului eveniment din facultate, adică putea să descifreze fără ezitări binele și răul, și fără să fie lașă, să simtă frica, să se sperie chiar și retrospectiv, încercînd să înțeleagă ceea ce e nefiresc. Înainte s-o cunosc devenisem meloman, ca mulți alții în acei ani. Melodia fără cuvinte nu are un sens depistabil. Muzica religioasă a lui Bach
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
isteric al Didei Drăgan, cocul Stelei Enache și ochelarii-fluture ai Evei Kiss, chițăielile inocente ale Angelei Ciochină și mormăitul languros al lui Marian Nistor. Mă trezeam binedispus, cu creierul anesteziat de trompetele lui Sile Dinicu, gata să încep, vesel și laș, o zi nouă. Zilele astea, mai noi sau mai vechi, se prăbușeau toate în spațiile libere ale copilăriei, de care, deși n-aș fi vrut, mă foloseam ca să alung uneori tristețea, alteori monotonia, întotdeauna imbecilitatea clipelor prezente. Memoria le reținea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
III-a arăta jalnic, nu mai păstra nimic din gloria eminesciană, nici măcar din parodii. Dacă bunicu’ Vitalian ar fi citit-o, ar fi scos cravașa și i-ar fi tras o mamă de bătaie autorului. Suferința lui mă irita, era lașă și nedemnă, chiar dacă onestă. Pe de altă parte, dincolo de comentariile securistului, care grafiase pe marginea foii obișnuitele lui observații stilistice (gen: „replicant - ce este?“; „destin/bagaj - comparație forțată, nereușită“ sau „corzile de cristal ale minciunii - nu există corzi de cristal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
aș fi permis să apelez... Prin cine altul să i-l transmit?... E foarte important... E teribil de important pentru mine... Ganea se temea grozav că prințul nu va accepta și îl privea în ochi cu o expresie de implorare lașă. — Bine, o să i-l dau. Numai să nu bage nimeni nimic de seamă, îl imploră Ganea, bucuros. Și, prințe, pot spera în cuvântul dumneavoastră de onoare, nu? — N-o să-l arăt nimănui altcuiva, spuse prințul. — Biletul nu-i pus în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
mai asculta: se uita la Ganea, râdea și îi striga: — Ce-i cu fața dumitale? O, Doamne, ce față ai în momentul ăsta! Râsul dură câteva clipe, iar fața lui Ganea într-adevăr era foarte descompusă: încremenirea, consternarea lui comică, lașă dispăruseră brusc: pălise îngrozitor; buzele i se schimonosiseră convulsiv: tăcut, crispat, cu ochi răi, concentrat, se uita la musafira care continua să râdă. De față mai era un observator, care, nici el, nu se descotorosise de muțenia aproape totală care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Dar venea ăstălalt; în fiecare an își petrecea la țară câte două luni, mă rușina, mă insulta, mă punea pe jar, mă pângărea și pleca... de-o mie de ori am vrut să mă arunc în iaz, dar am fost lașă, n-am avut destul curaj; acum însă... Rogojin, ești gata? — Gata! Nu te-apropia! — Gata! se auziră câteva glasuri. Ne-așteaptă troicile cu zurgălăi! Nastasia Filippovna înșfăcă pachetul. — Ganka, mi-a venit o idee; vreau să te răsplătesc; de ce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
a unor băieți de prăvălie, caracterizarea de rebeliune a actelor primăriei, neadevăruri și citări de acte apocrife în raporturile cătră rege, c-un cuvânt tot ce spiritul fanariotic de lingușire și minciună poate inventa, s-au întrebuințat pentru a răpi lașilor gloria de-a fi rămas singurul oraș independent în țară, singurul de la care se putea spera inițiativa pentru o reîntoarcere de la politica cosmopolită a străinilor din partidul roșu la o politică sănătoasă de conservare națională. De ani întregi durează molestarea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
muncă. îhh! Imaginează-ți cum e să-ți petreci acea jumătate din viață avînd drept șef un manipulator ignorant, josnic, nepoliticos, egoist, gălăgios, nesuferit, iritant, incompetent, incoerent, penibil, pus pe harță, plin de sine, nehotărît, mizerabil, urît mirositor, meschin, sexist, laș, răzbunător, nerecunoscător, vulgar, care își asumă meritele altora. Iar acestea sînt de fapt părțile lui bune. îhh! îhh! în caz că ești unul din ghinioniștii care au nefericirea de a lucra în subordinea vreunuia dintre acești șefi dificili, poate te vei simți
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
criteriilor abstracte ale Legii, nu cred că se cuvine ca noi, moștenitorii lor mai năzdrăvani, să ezităm a ne urma calea pe care am făgăduit să o Împlinim. Chiar dacă ar trebui, pentru asta, să decimăm ultimele resturi ale unor legiuni lașe și dezertoare, care au uitat că rostul ce le-a fost Încredințat este acela de a căuta cu orice preț adevărul! În acest context deontologic temerar aș vrea să Înscriu și paginile neînsemnate ale cărții de față. O carte care
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
care, teoretizate ulterior, vor umple tomuri. Primul principiu pe care îl aplică Griffith este totalitarisul propagandistic. Toți negrii care apar în film sunt „negri”, niște animale de pradă înzestrate cu cele mai rele vicii omenești, grotești și cruzi, trufași și lași. Singurele excepții, numite faithful souls (suflete credincioase), sunt o pereche de servitori negri cu frica lui Dumnezeu și a stăpânului, care adoră să rămână sclavi ai omenosului Cameron. Parlamentarii negri sunt prezentați ca o ciurdă de antropoizi, incapabili să desfășoare
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
pentru culturnici. În timp s-a acreditat ca explicație a acestei agresiuni disproporționate cum că operațiunea ar fi fost comandată „de sus”, însăși Elena Ceaușescu fiind iritată de nurii Margaretei Pâslaru. Comodă și liniștitoare acoperire a unui act de cruzime lașă al oamenilor de cinema care s- au năpustit în haită să „omoare” dovada vie și batjocoritoare a lașității lor. Meandre (1967) sau Politică plastică — De unde vii ? — De la gară ! — Ai condus pe cineva ? — Am privit cum pleacă trenurile... — Gelu, băiatul tău
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
8:141 -214 75. RUDALL P., 1980 Leaf anatomy of the subtribe Hyptidinae (Labiatae), Bot. J. Linn. Soc, 80: 319-340 76. RUGINĂ R., TOMA C, 1989 Recherches histo - anatomiques sur quelques plantes medicinales de la familie des Composees, An. șt. Univ. lași, s. II a (Biol.), 35: 15-19 77. RUGINĂ R., TOMA C, 1995 Recherches histo - anatomiques sur quelques plantes medicinales (V). Labiatae., An. șt. Univ. lași, s. II a (Bioț. veget.), 41; 1722 78. SÁRKÁNY S., SZALAI I., 1964 Növenyszervezettani gyakorlatok
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
1989 Recherches histo - anatomiques sur quelques plantes medicinales de la familie des Composees, An. șt. Univ. lași, s. II a (Biol.), 35: 15-19 77. RUGINĂ R., TOMA C, 1995 Recherches histo - anatomiques sur quelques plantes medicinales (V). Labiatae., An. șt. Univ. lași, s. II a (Bioț. veget.), 41; 1722 78. SÁRKÁNY S., SZALAI I., 1964 Növenyszervezettani gyakorlatok (Növenytany praktikum), I., Tankönyvkiadó, Budapest 79. SAYEE DUDDIN M., MOINUDDIN M., 1939 On the anatomy of some of the Compositae, Curr. Sci., 8: 314-316 80
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
și ultrastructura țesuturilor vegetale, în: Probleme actuale de biologie, II : 90-129 București 100. TOMA C, TEODORESCU G., CANTEMIR R., 1982 - Particularități histo -anatomice ale organelor vegetative de la unele specii de Salvia L, Culegere de stud. și artic. de biol., Univ. lași (Grăd. Bot.), 2: 341-353 101. TOMA C, CĂTUNEANU D., VIDRAȘCU P., TONIUC A., 1985 Date de ordin histo-anatomic referitoare la unele soiuri de crizanteme (Chrysanthemum morifolium Ramat.), An. șt. Univ. lași, s. II a (Biol.), 31.: 4548 102. TOMA C
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
L, Culegere de stud. și artic. de biol., Univ. lași (Grăd. Bot.), 2: 341-353 101. TOMA C, CĂTUNEANU D., VIDRAȘCU P., TONIUC A., 1985 Date de ordin histo-anatomic referitoare la unele soiuri de crizanteme (Chrysanthemum morifolium Ramat.), An. șt. Univ. lași, s. II a (Biol.), 31.: 4548 102. TOMA C, IVĂNESCU L, NIȚĂ M., 1995 Contributions histoanatomiques concernant espèces de Salvia L, An. șt. Univ. lași, s. II a (Biol. veget.), t. 41.: 7-16 103. TOMA C, RUGINĂ R., 1998 Anatomia
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
de ordin histo-anatomic referitoare la unele soiuri de crizanteme (Chrysanthemum morifolium Ramat.), An. șt. Univ. lași, s. II a (Biol.), 31.: 4548 102. TOMA C, IVĂNESCU L, NIȚĂ M., 1995 Contributions histoanatomiques concernant espèces de Salvia L, An. șt. Univ. lași, s. II a (Biol. veget.), t. 41.: 7-16 103. TOMA C, RUGINĂ R., 1998 Anatomia plantelor medicinale. Atlas. Ed. Acad. Rom., București 104. TRÉCUL A., 1893 De l'ordre d'apparition des vaisseaux dans la formation parallèle des feuilles de
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
față de primul de cca. 200m, ajungând astfel să depășească în multe puncte altitudinea absolută de 400 m. El a fost genial amplasat în zona nordică a Pod. Central-Moldovenesc, sau în porțiunea de sud, înaltă, a jud. Iași, în "spatele" Coastei laș ilor, reprezentând limesul carpodacic al marilor holmuri împădurite sau limesul intern de podiș. Optăm în descrierea respectivă pentru termenul de "holm" sau "cetățui", deoarece sunt atât reprezentativi, cât și frecvenți în zonă și în lucrările de specialitate. Printre caracteristicile limesului
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
cerut autorizația să trimită trei dintre cei mai buni elevi să-și termine studiile la Academia teologică din Kiev”. Această autorizație le-a fost acordată, dar, ulterior, tinerii au renunțat să mai plece la Kiev. O astfel de conduită „era lașă”, drept pentru care Kotzebue atrăgea atenția mitropolitului că „guvernul imperial putea să se supere” pe moldovenii care „nu profitaseră de o favoare pe care ei înșiși o solicitaseră”. La sfârșitul anului 845, se constituia Societatea studenților din Paris. Deși era
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]