649 matches
-
simțului moral, până la pierderea acestuia, personalitate de tip imoral, vicioasă, inadaptabilă, delictuală, antisocială, needucabilă, perversă; b) Constituția paranoică desemnează tipul suspicios, egocentric, rigid, interpretativ, retras, orgolios, cu dificultăți serioase de adaptare și comunicare; c) Constituția emotivă se caracterizează prin hipersensibilitate, labilitate, dispoziție afectivă inegală, imprevizibilă; d) Constituția mitomaniacă sau imaginativă se caracterizează prin tendința la mitomanie, confabulație, înclinare către reverie, imaginativi, tendință către simulare sau suprasimulare; e) Constituția ciclotimică reprezintă tipul înclinat către variații periodice cu caracter opus, ale stării de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în „scara de gravitate” a tulburărilor psihopatologice. Să vedem, în continuare care sunt principalele caracteristici ale acestor sindroame. 1) Sindromul neurastenic se caracterizează prin scăderea inițiativei, reducerea sferei de interese, scăderea randamentului, iritare disforică sau dispoziție depresivă, cefalee, insomnii, inapetență, labilitate neurovegetativă. 2) Sindroamele afective se caracterizează prin variații de dispoziție emoțional-afectivă, fie de tip depresiv, fie de tip maniacal. În cursul stărilor depresive apar bradipsihia, fenomenele obsesive, ideile delirante de culpabilitate. În stările maniacale apar fuga de idei, logoreea, agitația
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
1868), referitor la stări patologice care însoțeau afecțiunile somatice. Beard (1869) introduce termenul de „neurastenie”, adoptat ulterior și de către Kandinski (1890) și Benon (1928). Din punct de vedere psihopatologic sindromul astenic se caracterizează prin următoarele: a) Iritabilitate: o stare de labilitate emoțională, ușurința cu care se produc și se manifestă afectele, imposibilitatea bolnavului de a-și putea stăpâni sau controla expresiile mimice și comportamentale. Susceptibilitate crescută, reacții de mânie la conflicte adesea minore, Impresionabilitatea crescută, sentimentalism și plâns facil. Aceste manifestări
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fi odihnit, stare de somnolență diurnă asociată cu agripnie nocturnă. d) Tulburările neurovegetative sunt frecvente și se manifestă sub forma unei cefalee „în cască” asociata cu senzația de „tensiune interioară” a capului. Se mai notează variații ale valorilor tensiunii arteriale, labilitatea pulsului, palpitații, dispnee. B.S. Bamdas, distinge în cadrul stărilor astenice, patru forme de tulburări grupate în următoarele: a) hipostenia, constând din predominanța simptomelor iritative; b) sindromul slăbiciunii iritabile, în care excitabilitatea crescută este asociată cu o stare de slăbiciune sau astenie
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
păcat, sacrilegiu etc. Sindroamele psihopatice Sindroamele psihopatice sunt alterări sau trăsături anormale de caracter (caracteropatii) care se manifestă în activitatea voluntară a individului, în relațiile acestuia cu lumea și cu el însuși. Ele se caracterizează prin dizarmonie, dezechilibru, instabilitate psihică, labilitate emoțională, nesiguranța de sine, iritabilitate și nestăpânirea reacțiilor afective și comportamentale, tulburări ale nevoilor sexuale, tulburări de tip caracterial-moral. Rezultă, din cele de mai sus, că sindroamele psihopatice sau stările de dezechilibru psihic, reprezintă stări psihice permanente, independente de orice
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de care suntem obligați să ținem seama, întrucât ele impun măsuri speciale de educație și îngrijire ale acestora După Bradley, modificările psihopatologice comportamentale și de intelect ale copiilor epileptici sunt de două feluri: a) Tulburări psihice primare, constând din următoarele: - labilitate mare a dispoziției cu variații extreme, - iritabilitate exagerată, - hipermotilitate de tip hiperkinetic, - reacții oscilând între încetineală și expozivitate, - tulburări intelectuale (bradipsihie, perseverare și vâscozitate mintală, dificultăți în concentrarea atenției și distractibilitate). b) Tulburări psihice secundare, constând din următoarele aspecte psihopatologice
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vedere psihopatologic, personalitatea alcoolicului se caracterizează prin următoarele aspecte: - slăbirea forței morale, - tulburări de caracter, - o anumită stare de dezechilibru psihic, - dificultăți de adaptare-integrare socială, - tulburări legate de sfera sexualității, - un tip de constituție de natură psihastenică, - intelect de limită, - labilitate emoțională cu imaturitate afectivă, - stări complexuale, în special complexe de inferioritate, - situații de dependență. Am putea considera aspectele mai sus enumerate ca fiind proprii naturii individului, sau având un caracter „endogen”. La acestea se mai adaugă o serie de factori
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cu localizare lombară, în zona musculaturii abdominale și a coapselor. d) Nevritele migratorii. F. Schultze descrie o nevrită migratorie multiplă cu acroparestezii, care recunoaște drept cauză o depresie, ca și în cazul brahialgiilor și al meralgiei. Caracteristica nevritelor migratorii este labilitatea localizărilor de factură migratorie a paresteziilor. e) Tulburările psihosomatice și echivalențele depresive. În numeroase situații clinice, echivalențele depresive se asociază cu tulburări psihosomatice dintre cele mai variate, fiind adesea imposibil de etichetat cu precizie natura acestora. În toate situațiile însă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sunt caracterizate prin următoarele tipuri de tulburări: I) Tulburări psihice caracterizate printr-o exaltare generală interesând următoarele sectoare ale vieții psihice: a) mimică mobilă, privire strălucitoare, expresie jovială și euforică, atitudine amicală, familiară; b) comportamentul se caracterizează printr-o mare labilitate psiho-motorie, polipragmazie dezordonată, putând atinge formele agitației psiho-motorii cu manifestări coleroase, violente, antisociale; c) limbajul se caracterizează prin logoree, strigăte, vociferări, calambururi sau expresii obscene, limbaj moriatic; d) dispoziție afectivă euforică, bună dispoziție însoțită de strigăte, cântece, gesticulație largă, adesea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
c) limbajul se caracterizează prin logoree, strigăte, vociferări, calambururi sau expresii obscene, limbaj moriatic; d) dispoziție afectivă euforică, bună dispoziție însoțită de strigăte, cântece, gesticulație largă, adesea dezordonată; e) tulburări de ordin intelectual manifestate prin atenție distributivă, de o mare labilitate, dar incapabilă de a se fixa pe ceva anume, o exaltare a memoriei, fugă de idei, gândire prin asonanță, asociații rapide, dar superficiale, imaginație bogată, eliberarea automatismelor prin dezinhibiție. II) Tulburările somato-fizice ale acestor bolnavi se caracterizează prin următoarele tipuri
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tulburări ale activității (dezordonat, insolit, absurd), pierderea inițiativei, a capacității de a se adapta la situația vitală, incapacitatea de a se auto-conduce, tulburări de limbaj, de scris și de citit, dezorientarea autoși allo-psihică, dezorientare temporo-spațială, tulburări de dispoziție afectivă (iritabilitate, labilitate emoțională, plâns etc.). 2) Demența de tip mediu Aceasta are ca model clinico-psihiatric PGP. Din punct de vedere psihopatologic remarcăm prezența următoarelor tulburări psihice: Tulburări de comportament și activitate profesională reprezentate prin: acte absurde, achiziția prin cumpărare a unor lucruri
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
motrice. Din această nepotrivire (aparentă, n.n.) rezultă dificultatea ordonării legăturilor dintre cele două nivele. Acest circuit oscilant format din cele două entități (ale căror fire de legătură nu au un corespondent relațional prestabilit), este extrem de sensibil la orice intervenție externă. Labilitatea relației, netransformată într-una coerentă, funcțională și stabilă, poate genera dezechilibre sau chiar scurtcircuitări, unele dintre ele, cu efecte negative ireversibile. Încercăm să sistematizăm mai jos, un tablou comparativ (Tabelul 1) dintre tipologia specifică a trei nivele de abordare a
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
3 zile, iar infuzarea insulinei se face transcutanat prin intermediul unui cateter fixat în regiunea abdominală. Metoda nu este lipsită de inconveniente ca: riscul obstruării cateterului, defectarea pompei sau costul încă prohibitiv. Se adresează subiecților cu insulinorezistență, sau celor cu mare labilitate metabolică. Așa cum am mai menționat, insulina poate fi administrată (cu eficiență redusă și impredictibilă) pe cale orală, rectală, nazală sau bronșică. Formele de administrare sunt adaptate căii respective (iontoforeza, lipozomi, supozitoare, aerosoli). Pentru moment, aceste căi sunt qvasi-experimentale. Rezerva majoră pe
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Rodica Perciun, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92267_a_92762]
-
insulină (mai mică matinal și vesperal, mai mare în cursul după amiezii și în primele ore ale nopții), starea fiziologică sau morbidă asociată. O atenție sporită trebuie acordată grupelor de vârstă extreme, formelor care evoluează cu insulinorezistență și subiecților cu labilitate metabolică, sau aflați în remisie. De cele mai multe ori necesarul insulinic se situează între 0,7-0,8 U/Kg corp. Indiferent de dozele folosite, la bază stau criteriile de mai sus și controalele frecvente. Farmacodinamica preparatului insulinic ales trebuie verificată la
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Rodica Perciun, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92267_a_92762]
-
dezvoltată, corespunzătoare vârstei. Examen postural. În plan frontal ușoară atitudine londonică și școliatică, morbiditatea coloanei și a membrelor, normal dezvoltată. Examene medicale: 1) Clinic-pediatric: stare generală bună, tegumente curate, colorație normală în fundul gâtului, amigdalite hipertrofice, adenoidism normal. 2) Examen funcțional: labilitatea nervoasă cu predominanță excitabilă, elasticitatea toracică normală, capacitatea vitală corespunzătoare vârstei. 3) Examen endocrin: ușoară hipertiroidie. 4) Examen oftalmologic: văz în limite normale. 5) Examen audiologic: auz în limite normale. 6) Examen neuromotor: insuficientă forță a degetelor, scapulară și lombară
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
sărit. 7) Examenul lateralității: lateralitate încrucișată, dextralitate manuală și oculară dreaptă. 8) Examen psihologic clinic: intelect de limită (Q.I. = 80 Scara Termen), bradipsihie, rezistență scăzută la solicitări intelectuale, fatigabilitate rapidă și blocaj consecutiv. Fixare și evocare mnezică dificilă, mare labilitate a intereselor, instabilitate psiho-motoră. Personalitate inertă, timidă, cu echilibru emoțional inconstant. În grupa de terapie în care este încadrat manifestă tendință de dominare, agresivitate, agitație psiho-motoră, mai ales în timpul nesupravegheat. Are și reacții neașteptate, comportament oscilant, un ritm inconstant de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
propoziții și fraze, greutățile apărând atât sub aspect lexical cât și fonetic și gramatical. Toate acestea, după cum e și firesc influențează și dezvoltarea psihică într-o măsura oarecare. * Sindrom al afectării motricității manifestat prin dizabilitate motorie, afectând organele fono articulatorii (labilitate în pronunție, vorbire ștearsă, eliziuni) sau în afectarea motricității generale (hiperkinezii cu instabilitate și excitabilitate crescută, dizabilitate motorie, lateralitate nefixată, dislateralizare). * Sindrom afectând maturizarea sau funcționalitatea intelectului, reprezentat de întârziere în dezvoltarea intelectuală (unii fiind suspecți de debilitate mintală), deficit
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
pozitiv eficiența învățământului ajutător: insuficiențe, atât la nivelul cunoașterii nemijlocite cât și la nivelul reflectării generalizate (verbalo-logică) a realității; cunoașterea se rezumă la nivelul aspectelor exterioare, procesul de interiorizare a activității cognitive fiind dificil; emotivitate redusă la nivelul aspectelor primare, labilitate accentuată, voință slabă; limbaj deficitar și diverse tulburări de vorbire. 2. Necesitatea cunoașterii acestor particularități pentru a putea desfășura sarcinile instructiv educative și corecționale. 3. Imaginația, ca proces psihic specific uman, cât și necesitatea educării acestui proces: proces analog cu
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
1985, pag. 30) care precizează rolul învățării „care devine suport și mecanism al faptului de învățare în fapt de conștiință (de interiorizare) și implicit de dezvoltare”. În concluzie, majoritatea specialiștilor indică pentru toate categoriile de debilitate mintală (oligofrenie) fragilitatea și labilitatea conduitei verbale, o inerție patologică, o dezvoltare distorsionată. De asemenea, că toți au un activism redus, cu o motivație deficitară concretizată în lipsa de interes, scopuri, aspirații reale, superficialitate în emiterea judecăților, instabilitate afectivă și comportamentală. Având în vedere cuantumul scăzut
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
tratamentul este predominant psiho-pedagogic și logopedic, cu o evoluție foarte lentă, adesea discutabilă; rolul psihopedagogului logoped este imens, prin aceea că trebuie să acționeze corespunzător pe fondul de bază pe care se manifestă unele aspecte comune ale acestor tulburări ca: labilitate nervoasă în dispoziții, tendință la astenie, stări reactive, psihopatii comportamentale, isterii, impresionabilitate exagerată și tendință la autosugestie. Influența tulburărilor de limbaj asupra dezvoltării psihicului la preadolescent și adolescent Teza diferențelor dintre oameni ca și aceea a abaterilor de la normal, a
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
limbajul interior și cel expresiv (N. Toncescu, op. cit., pag. 47, 1968). Tot gravă este și categoria dislexiei disgrafiei consecutivă „manifestările sechelare în intelect, afectivitate și comportament”, prin intelect deficitar (Q.I. sub 60-70%), bradipsihie, elemente de gândire intuitivă, tulburări afective, labilitate emoțională și volitivă, slabă motivație pentru învățare. În această perspectivă neurologică se pot încadra mai ales alexia și agrafia. Tulburările scris-cititului la deficienții de intelect, la cei nevăzători care scriu în braille, ca și la cazurile cu dereglări neurologice și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
afectivității în sensul unei devieri în sens invers orientării normale emotive, mai ales în domeniul sentimentelor. Un schizofren la un moment dat începe să-și urască fără nici un motiv plauzibil părinții, frații, comite chiar acte de violență împotriva acestora. 4) Labilitatea afectivă este întâlnită și la oamenii normali din punct de vedere psihic în stări de oboseală, supratensiune nervoasă, emoții negative. În cadrul patologiei mintale o întâlnim la bolnavii maniacali, în formele expansive ale paraliziei generale, la traumatizați etc. 5) Afectivitatea paradoxală
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
creativitatea, sunt un mod natural de a lucra cu conflictele); * copilul are abilitatea de a învăța din traume emoționale (acesta este unul dintre cele mai importante câștiguri terapeutice care indică încheierea terapiei); * copilul poate să-și revină din traume emoționale (labilitatea de a se reface emoțional este un prognostic foarte bun pentru încheiere) (Mitrofan, I., 2003)88. Un alt rol important în menținerea câștigurilor terapeutice îl au părinții. 5.5.3. Tehnici experiențiale Am menționat și mai devreme câteva tehnici terapeutice
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Apatie, lipsă de grijă față de alții * Neatenția pentru aspectul personal și igienă * Zgomotos, pervaziv, cu un ton ridicat când vorbește * Își asumă riscuri, un control al impulsurilor scăzut, grad ridicat al consumului de alcool La nivel afectiv * Apatie, indiferență, superficialitate * Labilitatea afectivă, iritabilitate, manie * Incapacitatea de controlul furiei și comportament violent La nivelul cognitiv * Capacitatea redusă de a folosi limba, simbolurile și logica * Abilitatea redusă de a folosi matematica, de a calcula, de a procesa informații abstracte și de a procesa
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Kuhn14): "într-un cuvânt, istoria gândirii, a cunoștințelor, a filosofiei, a literaturii pare a înmulți rupturile și a căuta orice apariție a discontinuității, în vreme ce istoria propriu-zisă, istoria, pur și simplu, pare a estompa eruperea evenimentelor în beneficiul structurilor lipsite de labilitate"15. De asemenea, în cadrul disciplinelor istorice, noțiunea de discontinuitate joacă un rol interesant: dacă pentru istoria clasică ea constituia un soi de "parte blestemată" ce trebuia evitată pentru a nu fragmenta viziunea unitară asupra evenimentelor, în istoria mai recentă a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]