1,792 matches
-
din 1982 efectuat de Hagberg acest lucru se întâmplă la o rată a lucrului de aproximativ 70% din VO2max). Autorii susțin că prezența răspunsului pragului ventilator (PV) la exercițiu în absența unui răspuns al lactatului sanguin, respinge ipoteza că tamponarea lactatului activează pragul anaerob. O altă abordare pentru testarea ipotezei pragului anaerob este aceea de a observa dacă PAN și PL rămân legate atunci când se modifică disponibilitatea substratului. Teoria pragului anaerob spune că pe măsură ce crește nivelul lactatului sanguin, crește ventilația pulmonară
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
respinge ipoteza că tamponarea lactatului activează pragul anaerob. O altă abordare pentru testarea ipotezei pragului anaerob este aceea de a observa dacă PAN și PL rămân legate atunci când se modifică disponibilitatea substratului. Teoria pragului anaerob spune că pe măsură ce crește nivelul lactatului sanguin, crește ventilația pulmonară. Brooks în 1991, au observat că subiecții cu nivel scăzut de glicogen (al căror nivel al lactatului sanguin ar trebui să fie scăzut datorită disponibilității reduse a substratului) că, la o încărcătură de lucru dată, scăderea
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
dacă PAN și PL rămân legate atunci când se modifică disponibilitatea substratului. Teoria pragului anaerob spune că pe măsură ce crește nivelul lactatului sanguin, crește ventilația pulmonară. Brooks în 1991, au observat că subiecții cu nivel scăzut de glicogen (al căror nivel al lactatului sanguin ar trebui să fie scăzut datorită disponibilității reduse a substratului) că, la o încărcătură de lucru dată, scăderea lactatului este asociată cu o creștere a ventilației pulmonare (prin comparație cu situația în care glicogenul nu lipsește). Hughes în 1982
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
sanguin, crește ventilația pulmonară. Brooks în 1991, au observat că subiecții cu nivel scăzut de glicogen (al căror nivel al lactatului sanguin ar trebui să fie scăzut datorită disponibilității reduse a substratului) că, la o încărcătură de lucru dată, scăderea lactatului este asociată cu o creștere a ventilației pulmonare (prin comparație cu situația în care glicogenul nu lipsește). Hughes în 1982 a raportat de asemenea că lipsa glicogenului afectează atât PAN cât și PL. În studiul lui, PL a apărut la
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
selectare a PL și PV. În consecință se pare că rezultatele obținute de către specialiștii amintiți anterior, susțin ipoteza că PV și PL sunt în mod independent mediate, continuând să pună sub semnul întrebării validitatea pragului ventilator ca predictor al pragului lactatului. Teste de sânge și alte metode de monitorizare ale antrenamentului Efectuarea unui antrenament de rezistență eficient, necesită o monitorizare exactă a schimbărilor survenite la nivelul capacității aerobe și anaerobe, ca și o controlare atentă a vitezelor de antrenament. Testele de
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
rezultatele testelor de sânge. IV. 1. Metode privind testele de sânge Testele de localizare a pragului anaerob au toate un lucru comun. Ele măsoară concentrația de acid lactic la o serie de repetări cronometrate, înotate la viteze progresive. Concentrația de lactat este trecută într-un grafic, în opoziție cu viteza de înot. Fig. 24 arată rezultatele unuia dintre cele mai des folosite teste de sânge. Sportivul a înotat de 6 X 300 m liber, cu o pauză de 1 minut între
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
concentrația maximă de acid lactic, din sângele sportivului, după efort. Timpii sunt trecuți pe axa orizontală, în metri pe secundă, astfel încât să poată fi transformați, și în alte distanțe. Timpii realizați sunt exprimați în minute și secunde, iar concentrația de lactat în mmoli/l, ambele valori fiind trecute în josul graficului. Primii 300 m au fost înotați în 3:50.00, iar concentrația de lactat, din sângele înotătorului a fost măsurată la 1.50 mmoli/l. Timpul celei de-a doua repetări
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
fi transformați, și în alte distanțe. Timpii realizați sunt exprimați în minute și secunde, iar concentrația de lactat în mmoli/l, ambele valori fiind trecute în josul graficului. Primii 300 m au fost înotați în 3:50.00, iar concentrația de lactat, din sângele înotătorului a fost măsurată la 1.50 mmoli/l. Timpul celei de-a doua repetări a fost de 3:45.00, cu un lactat de 1.50 mmoli/l. Concentrația de 2.00 mmoli/l a fost înregistrată
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
graficului. Primii 300 m au fost înotați în 3:50.00, iar concentrația de lactat, din sângele înotătorului a fost măsurată la 1.50 mmoli/l. Timpul celei de-a doua repetări a fost de 3:45.00, cu un lactat de 1.50 mmoli/l. Concentrația de 2.00 mmoli/l a fost înregistrată la cea de-a treia repetare, la 3:38.00. Valorile ultimelor trei repetări au fost de 3.20, 6.20 și 9.6 mmoli/l.
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
00. Valorile ultimelor trei repetări au fost de 3.20, 6.20 și 9.6 mmoli/l. Timpii înregistrați au fost: 3:32.00, 3:25.00 și 3:22.00. Observăm că nu s-a înregistrat o creștere a lactatului sanguin de la prima la a doua repetare, cu toate că timpul s-a îmbunătățit cu 5 secunde. Vitezele acestor două repetări s-au aflat sub pragul anaerob al sportivului. În alte cuvinte, ele se aflau în zona de efort, în care energia
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
doua repetare, cu toate că timpul s-a îmbunătățit cu 5 secunde. Vitezele acestor două repetări s-au aflat sub pragul anaerob al sportivului. În alte cuvinte, ele se aflau în zona de efort, în care energia a fost furnizată pe cale aerobă. Lactatul a crescut între a doua și a patra repetare (1.5 la 3.2 mmoli/l). Această creștere ne arată că, metabolismul aerob a devenit supraîncărcat, datorită faptului că acumulările de lactat din sânge au fost mai rapide decât îndepărtarea
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
în care energia a fost furnizată pe cale aerobă. Lactatul a crescut între a doua și a patra repetare (1.5 la 3.2 mmoli/l). Această creștere ne arată că, metabolismul aerob a devenit supraîncărcat, datorită faptului că acumulările de lactat din sânge au fost mai rapide decât îndepărtarea acestuia. Pragul anaerob al sportivului a fost depășit, după cea de-a patra repetare, la o viteză de 3:32.00 pe 300 m. Ar fi fost o greșeală, dacă nu am
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
de 300 m. Această viteză este egală cu o valoare de 1.42 m/sec (300:212). O altă metodă, de a determina viteza, se realizează prin tragerea unei linii de la punctul, de la care începe creșterea liniară a concentrației de lactat, în jos, înspre axa orizontală. Avantajul exprimării vitezei de prag în metri/secundă este acela că ea poate fi mai ușor transformată în viteze pentru alte distanțe. De exemplu: viteza de prag pentru distanța de 100 m va fi 1
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
Viteza, pentru antrenamentul de rezistență cu supraîncărcare va fi cu aproximativ 1-2 mmoli/l peste concentrația, la care se produce pragul anaerob. Din nou, viteza în metri/secundă se poate determina trăgând o linie în jos, de la aceste valori de lactat spre axa orizontală. Teste de sânge ar trebui făcute, tot la trei sau patru săptămâni pentru a stabili noi ritmuri de antrenament și pentru a determina dacă sportivul și-a îmbunătățit capacitatea aerobă. Figura 25 conține rezultatele, atât ale testului
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
dacă sportivul și-a îmbunătățit capacitatea aerobă. Figura 25 conține rezultatele, atât ale testului de sânge din figura 24, cât și cele ale unui al doilea test, făcut cu patru săptămâni mai târziu. Observăm că, la fiecare repetare concentrația de lactat, la al doilea test, este mai scăzută, la viteze relativ egale, față de primul test. Ca urmare, curba de viteză al celui de-al doilea test este mai joasă și s-a mutat spre dreapta. O deplasare spre dreapta a acestei
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
și s-a mutat spre dreapta. O deplasare spre dreapta a acestei curbe este un rezultat excelent, pentru că, el reflectă o îmbunătățire a capacității aerobe a sportivului. Capacitatea sportivului de a înota cu aceleași viteze, dar cu o concentrație de lactat mai mică, în timpul celui de-al doilea test, înseamnă că, cantitatea de energie furnizată de metabolismul aerob este mai mare, iar cantitatea de energie furnizată anaerob a scăzut. Datorită acestor îmbunătățiri, înotătorul ar trebui să obosească mai încet, ca urmare
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
la aceste teste de viteză, cât și la toate vitezele, incluzând și viteza de concurs. Înotătorii ar trebui să-și stabilească valori mai mari ale vitezelor, pentru toate cele trei nivele ale antrenamentului de 86 rezistentă, atunci când curba vitezei de lactat se mută la dreapta, aplicând deci, principiul progresivitătii. Rezultatele celui de-al doilea test ne arată că, noua viteză de prag va fi la 1.46 m/sec, sau 1:08.5 pentru 100 m (3:25.5 : 3). Sportivul
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
2 și 4 mmoli/l. Un test pentru determinarea pragului de 4 mmoli/l va fi descris mai întâi, pentru că el este cel mai popular. Pragul de 4 mmoli/l Mader și colegii (1976) sugerează folosirea unei valori fixe de lactat de 4 mmoli/l, pentru a identifica pragul anaerob, pentru că, majoritatea cercetărilor arată că, cei mai mulți sportivi pot menține viteze de înot corespunzătoare celor 4 mmoli/l pentru aproximativ 30 de minute. La viteze mai mari și concentrații corespunzătoare de lactat
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
lactat de 4 mmoli/l, pentru a identifica pragul anaerob, pentru că, majoritatea cercetărilor arată că, cei mai mulți sportivi pot menține viteze de înot corespunzătoare celor 4 mmoli/l pentru aproximativ 30 de minute. La viteze mai mari și concentrații corespunzătoare de lactat mai mari, sportivii obosesc în mai puțin de 5-15 minute, iar la viteze mai mici și concentrații de lactat mai scăzute, ei pot menține efortul timp de 60 de minute sau mai mult, fără nici un pericol. Din această cauză, Mader
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
viteze de înot corespunzătoare celor 4 mmoli/l pentru aproximativ 30 de minute. La viteze mai mari și concentrații corespunzătoare de lactat mai mari, sportivii obosesc în mai puțin de 5-15 minute, iar la viteze mai mici și concentrații de lactat mai scăzute, ei pot menține efortul timp de 60 de minute sau mai mult, fără nici un pericol. Din această cauză, Mader a tras concluzia că: vitezele prea mari sunt prea rapide pentru a menține durata adecvată stimulării aerobe, la concentrații
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
ei pot menține efortul timp de 60 de minute sau mai mult, fără nici un pericol. Din această cauză, Mader a tras concluzia că: vitezele prea mari sunt prea rapide pentru a menține durata adecvată stimulării aerobe, la concentrații ridicate de lactat, iar celelalte sunt prea lente, pentru a supraîncărca metabolismul aerob, la concentrații scăzute ale lactatului. Mader a elaborat un așa numit „test al celor două viteze”, pentru a stabili viteza de înot corespunzătoare pragului de 4 mmoli/l. În acest
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
Din această cauză, Mader a tras concluzia că: vitezele prea mari sunt prea rapide pentru a menține durata adecvată stimulării aerobe, la concentrații ridicate de lactat, iar celelalte sunt prea lente, pentru a supraîncărca metabolismul aerob, la concentrații scăzute ale lactatului. Mader a elaborat un așa numit „test al celor două viteze”, pentru a stabili viteza de înot corespunzătoare pragului de 4 mmoli/l. În acest test sportivii au înotat două repetări cronometrate de 400 m, cu o pauză de 20
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
corespunzătoare pragului de 4 mmoli/l. În acest test sportivii au înotat două repetări cronometrate de 400 m, cu o pauză de 20 de secunde între ele. Prima s-a înotat la 85-90 % din viteza maximă, astfel că, concentrația de lactat a depășit-o pe cea de 4 mmoli/l. A doua repetare s-a înotat la un efort maxim. Mostre de sânge au fost luate, în timpul pauzei de odihnă, din 2 în 2 minute timp de 9 până la 11 minute
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
cea de 4 mmoli/l. A doua repetare s-a înotat la un efort maxim. Mostre de sânge au fost luate, în timpul pauzei de odihnă, din 2 în 2 minute timp de 9 până la 11 minute, astfel încât concentrația maximă de lactat să poată fi stabilită. Rezultatele testului sunt arătate în figura 26. Linia care a unit cele două rezultate a fost prelungită în jos, până când s-a intersectat cu linia orizontală, prelungire a nivelului de 4 mmoli/l. O linie verticală
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
orizontală, iar viteza de prag (în metri/secundă) a fost identificată prin intersecția acestor două linii. O caracteristică importantă a acestui test, este aceea că, viteza primei repetări trebuie să fie suficient de mare, pentru a produce o concentrație de lactat de 4 mmoli/l sau mai mare. Înclinația liniei din grafic ar trebui să fie maximă peste acest nivel, iar linia ar trebui să fie dreaptă și nu curbă, astfel încât viteza care produce un lactat sanguin de 4 mmoli/l
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]