2,832 matches
-
Acasa > Poeme > Dorinte > IUBESC NEIUBIRE Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 252 din 09 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Aruncă-n mine toamnele-n desfrâu! Lovește-mă cu ruginiul trist! Striveșete macii-n lanul meu de grâu! Unde-am pus doar iubire-n acatist. Sropește-mă cu lacrima albastră, A inimii-ngropate-n întuneric! S-a ofilit mușcata din fereastră În galbenul cangrenei, cadaveric. Te-au obosit iubirile prea multe, Singurătatea o invoci mereu. Și obsesiv spui
IUBESC NEIUBIRE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367282_a_368611]
-
alegi în glie/ Loc de popas și mă vei ține-n frâu./ Când voi veni, atunci, când va să fie,/ Să mă aștepți, la margine de râu!/ Când voi veni, tu să-mi întinzi, zglobie,/ Buchet de flori culese-n lan de grâu,/ Să trec din mal în mal peste pârâu,/ Cu suflet doar, în mare bucurie.../ Când voi veni, atunci, când va să fie!" Poetul închide cartea cu doua rondeluri frumoase, Rugăciune și Rugă, întru iertarea păcatelor și liniștirea sufletului
SCRIITORUL MARIAN MALCIU ȘI CĂRȚILE SALE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368667_a_369996]
-
astfel și bruma ce mai scăpase de la secetă. Liniștea nopții este spartă de păcănitul roților ce se hurducăiau pe drumul gloduros și de tropotul copitelor celor doi cai. Deja luna a început să coboare spre asfințit. Se apropiau zorile. În lanurile pe lângă care căruța se zdruncina în trapul cailor, se auzeau greierii țârâind. Victor fluiera încet o melodie la întâmplare, mai mult să-i treacă de urât până ajungea la lot, cale de vreo trei-patru kilometri, îndemnându-și bidivii ce sforăiau
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
cu păturile cazone rămase de pe timpul războiului de la trupele rusești cartiruite în plevar[2]. Le aruncă un braț de iarbă cosită în grabă de pe marginea drumului, să aibă ce ronțăi până termină el treaba cu legatul și seceratul restului de lan. Începu să smulgă cicoare de pe răzor, pentru legarea snopilor. Lua câte două-trei tulpini de cicoare și le împletea înnodându-le rădăcină la rădăcină, prindea în brațe grâul secerat de peste zi, apăsa cu genunchiul peste grămăjoara de grâu și strângea snopul
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
soarele, ar trebui să mai vină o zi, însă spera să reușească. Spre ziuă au căzut câteva picături de umezeală. Noaptea fusese răcoroasă și acum simțea cum transpirația îi îngheța pe spatele său ud. Razele lunii îi călăuzeau pașii prin lan. Aproape că legase jumătate din suprafața secerată. Aduna cu brațele, strângea tare snopul sub genunchi, băga legătura de cicoare pe sub el, apoi o împletea să fie snopul cât mai strâns. Lucra ca un robot tăcut și îngândurat. A început să
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
genunchi, băga legătura de cicoare pe sub el, apoi o împletea să fie snopul cât mai strâns. Lucra ca un robot tăcut și îngândurat. A început să se lumineze de ziuă. Peste puțin timp soarele se va ridica cu repeziciune deasupra lanului, iar razele sale vor deveni din ce în ce mai puternice, uscând tot ce întâlnea în cale. Ziua pe arșiță, sulițele pătrunzătoare se strecurau în străfundul pământului crăpat din cauza secetei lunii iulie. Puteai foarte ușor să bagi pBrigitte printre crăpăturile apărute în pământul arid
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
avea cine să-i ajute în gospodărie și la câmp, însă pe copilul său nu îl va mai interesa agricultura. Se va întoarce la țară doar în vizită, să-i vadă când i se va face dor. Secera hârșia prin lanul de grâu retezând smocurile de paie strânse în palmele bătătorite de muncă, iar firele galbene și uscate, le așeza în urma sa în buchete. Avea grijă să nu calce peste spice să se scuture. Cu multă trudă se adună un sac
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
cumpănă leagănă-n vânt ciutura spartă Locul ÎI - Oana Bold Lacrimi de copil- picăturile de ploaie șterg șotronul Locul III - Ioan Marinescu-Puiu Iubire târzie - în toamna sufletului ultima floare Locul III - Valeria Tamâș Ascult în tăcere cum picura albastrul - în lanul de în Mențiune - Corneliu Beldiman cabluri furate - în vârful stâlpului doar cuibul cu berze Etapă 78 - 18 V 2009 Locul I - Dan Norea singur pe banca de ce sunt două umbre? toamnă târzie Locul ÎI - Petru Ioan Gardă Stele-n adâncuri
DIMINEŢILE COCORILOR (71 -80) de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364641_a_365970]
-
din lut în poezie - îndrăznesc să-i spun autorului, ea - Poezia - întotdeauna e mai presus decât lutul..., precum sufletul, se văd uneori aripile aparent inegale, pregătite pentru zbor, se simt adieri plăcute venind dinpre Eminescu, Bacovia, Blaga! Există asemănări! Și lanurile de grâu se aseamănă între ele! Emanuel Gruia însă are vocea lui, statuile din poemele sale nu dorm! Se aude limpede respirația lor oftând filosofic! Prefer o lume veche. Filozofie și venin! Veninul atât de dulce uneori! Există poezie aici
„POEME CU STATUI” – O CARTE PREZISĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349595_a_350924]
-
Autorului Noapte de mai cu stele reci pe boltă Și flori de măr pe ramuri împietrite Gânduri icnind arar dintr-o retortă În care disperate, durerile-nfrățite De-atâta chin în mine se revoltă. Părinți plângând neputincioși destine Copiii pribegind prin lan de vise Pândind grăuntele de dor de bine Atunci când bat timid la uși închise Și-s nevoiți s-apuce căi străine. O țară-n care-i rege-acum minciuna Bătrâni cerșind - cu lacrimi ruginite - Un colț de pâine... și doar mătrăguna
REVOLTĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349598_a_350927]
-
nopțile In oglinda Iatacului cu tapet Și anecdote răsuflate Privesc laguna Prin fereastra deschisă De la pervazul meu cu pernuță Prin casă se fac auzite Cuvinte arzânde Ferecate-n întrebări ascuțite Simt tufișuri crescânde Într-un joc inventat când surfez Peste lanuri de vecernie Adulmec sudoarea durerii Cum se ridică-n ceața-arcuită Bronzată în apa de mare Gust ce-am pierdut Despre visul din iatac Pe fundal de limbi înroșite Formele se copie una pe alta În oglinda paralizată De voci joase
VISE DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350285_a_351614]
-
copie pe cealaltă În oglinda Iatacului cu tapet Și anecdote răsuflate Văd laguna Din fereastra deschisă A pervazului meu cu pernuță Pot auzi în casa din cuvinte arzânde întrebări ascuțite Simt tufișuri crescânde într-un joc inventat când surfez peste lanurile ferecate Pot să adulmec sudoarea durerii Ridicându-se ca ceața dimineața Bronzată în apa de mare Pot să gust ceea ce-am pierdut În visul din iatacul meu Cu atâtea limbi înroșite O formă o copie pe cealaltă In oglinda
VISE DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350285_a_351614]
-
adesea ascultând Bobocii alintați de-un soare blând Cum se deschid de bucurie-n meri; Cobor apoi pe râu, din deal, izvor, Doar să clătesc în ape cristaline, Stârnind mireasma pâinii din cuptor, A morii piatră, ca să mă strecor Prin lanul verde, crud, iarăși în mine; Ieri dimineață roua m-a trezit Când îmbăia de zor o ciocârlie, Dormeam pe câmp trifoi proaspăt cosit, Însă un nor spre casă m-a gonit Și cât de-aproape-am fost atunci de glie; Iar ca
SATUL MEU de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350319_a_351648]
-
voi fi lângă Isus, Din ochii Lui să mă aprind lumină, Să ard încă un an pe unde-s dus, Rugându-L să mă ia acolo sus Când lacrimile cerii-mi se termină, Acolo unde dorul nu mai doare Și lanul cântă doinele la nai, Acolo unde dragostea izvoare Și merii mei se bucură în floare, În satul ce e gura mea de rai. Valeriu Cercel Referință Bibliografică: Satul meu / Valeriu Cercel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1560, Anul V
SATUL MEU de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350319_a_351648]
-
au făcut și ele popas pe Bărăgan cu adversari politici în surghiun și familii strămutate de nemți bănățeni, obligați să înfrunte urgiile traiului pe aceste meleaguri. Tot în vremurile comuniste, Timpul ireversibil și grăbit a umplut zările Bărăganului cu întinse lanuri de grâu, porumb și floarea soarelui, acele plăcute pete de culoare, schimbate magic de lunile anului, de la albul orbitor al întinderilor de nea, la curcubeul culorilor crude ale primăverii, răsărite din cafeniul arăturilor și până la romanticele nuanțe ale toamnei, de
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
în loc cu tot mai multe siluete negre ale ciudatelor păsări metalice care-i sorb din pântec prețiosul petrol. Pentru că adâncul sarmatic a adunat în atâtea milioane de ani mari cantități din căutatul lichid. Furtuna revoluției din decembrie a „măturat” întinsele lanuri irigate, în foarte multe locuri le-a fărâmițat și a transformat zarea într-un peisaj pestriț, ca o fustă țigănească, din fâșii înguste, divers colorate. Parcele pe care se practică primitiva agricultură cu plugul tras de cai sau măgăruși și
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
de irigații, acele panglici argintii, dătătoare de viață stepei pârjolite, au secat...S-au transformat în inutile șanțuri cu dalele de beton furate și malurile năpădite de pelin, rogoz și stuf. Acel stuf care se-ntinde ca o pecingine prin lanurile de grâu, luând locul dispăruților ciulini. Astăzi, unii inimoși ai stepei au redat zărilor sale acele imense și nostalgice tușe, pe care le-au încins cu argintul apei din refăcutele canale. Semne de înviorare ale unei vieți normale. Să sperăm
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
al celor necitați în gazete de stradă, în autobuze sau trenuri; petrecuții, din avioane, agățați de telefoane mobile asurzeau alternative planete în ceruri Julia May se încrunta în ierburi baroce fierte în culori de măslin; invizibilii treceau la lucru prin lanuri de orz în alte lumi, un dingo se măsura în oglinda cu vise a lumii De departe oglinda cu vise chema pe Julia May La gura apei de la izvoare Canoe pitite se-nghesuiau laolaltă Străvechi locuri de vânătoare Căi bătute
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
căzuți eroic pe FRONT. Organizatorii Bisericii l-au dus pe PETRACHE LUPU și pe FRONT ca să-i binecuvânteze pe militari și să le ridice moralul. Până la Locul Sfânt din Lunca Dunării unde era STÂNA și TROIȚA am trecut prin niște lanuri mari de orez și bumbac, recolte din care localnicii câștigau bani frumoși. Ne-am întors la casa miresei unde începuseră să se adune nuntașii. Noi am fost invitați la masă împreună cu domnișoarele de onoare. S-a servit un meniu deosebit
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
zborul, Veșnic fi-vei călătorul Și eroul pe pământ. Plângi când viața ți-e osândă Și cînd inima te doare, Nu intra în disperare, Domnul stă mereu la pândă. Plângi la margine de lună, Și la margini de cuvânt, Suntem lan bătut de vânt, Care vrea să ne răpună. Plângi tu trestie căzută, Când furtuna te -a învins Și când soarele apune, Retezându-ți orice vis. Plângi ființă trecătoare, Ce în zare se înclină, Fii doar cuget și lumină, Viața trece
PLÂNGI... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349213_a_350542]
-
anul 1937, face parte din corpul profesoral al facultății, ca asistent universitar. Tânărul cadru universitar, care fusese și fotbalist de performanță, independent și sigur pe sine, dar cu idealurile spulberate de orânduirea ce tocmai se instalase ca o volbură peste lanul său de vise, aparține unei generații pentru care verbul a fugi (din România) devenise o obsesie... Clujul acelor vremuri tulburi nu făcea notă discordantă față de alte centre universitare din țară, devenite teatre de desfășurare a acțiunilor mișcării legionare și rezistenței
DR. TRAIAN STOICOIU, CHIRURGUL PREFERAT AL PACIENŢILOR DIN CALGARY, CANADA, LA MIJLOCUL SECOLULUI XX ( CAPITOLUL XIX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348465_a_349794]
-
că-i stropit cu sânge de dragul meu bunel, căzut la Mărășești în vara cea fierbinte ce prefăcut-a glia în câmpuri de morminte. De-i presărat și galben în stindardul țării, e că era atunci de aur chipul zării, când lanul cel de grâu, cu spicul grăsunel, opritu-s-a în ochii oșteanului bunel. Iar de-i și-albastrul scurs în Tricolor, e că din cerul cel golit de nor, a picurat în el și stropul de mândrie pentru buneii cei căzuți la
TRICOLORUL ŞI... BUNELUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348556_a_349885]
-
ca un lup singuratic, Ca pe-un ultim izvor, ca pe-un ultim însemn Sunt un glonț de măceș într-un sânge văratic, prin tranșee de dor, într-o cârjă de lemn. Mi-am legat de genunchi tot pământul cu lanuri, M-am ținut de câmpii, m-am târât, dar in van Între noi am legat vântul serii de ramuri Să nu-mi smulgă, furiș, răsuflarea pe geam Când treceai ca un fum, vișiniu de frumoasă, îmbrăcată în jar, dogorită de
GLONȚ DE MĂCEȘ de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348559_a_349888]
-
fostu-i-a Ciparu, / Bărnuțiu, Axente și Șaguna / Și luminatul Mureșanu, / Uniți în gând, cu toții una” (Cruce de istorii). Pentru toate aceste jertfe eroice, poetul aduce prinos de recunoștință prin cuvânt și cântec, în poemele de față: “Aș semăna un lan cu flori / Acolo-n vale la Rovine, / La Oarba-n deal, cuprins de nori / La Turda, ceea de rușine, // La Baia și la Mărășești, / La Tapae și Călugăreni, / La Gorăslău și Stănilești, / Posada și Mihăileni. // Și câte locuri nu mai
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
anului 2014 în care a fost inclus respectiv Antologia bilingva, româno-germană, „Grâi românesc” coordonată de către scriitorul Trandafir Sânpetru, membru USR, apoi Antologia „Poeți români slăvind dumnezeirea”, Editura Mirabilis, București (coord.Elena Armenescu, membru USR), o altă antologie („Mierle într-un lan cu maci”) apărută la Editură Napoca Nova, Cluj Napoca (coord.Voichita Pălăcean-Vereș, membră LSR) precum și volumul antologic „Lira de foc”, antologie de creație literară, sub auspiciile Asociației Scriitorilor pentru Promovarea Realizărilor Artistice Galați, redactor carte Petre Rău, Editura InfoRapArt, Personalități Române
LOCALITATEA MARAMUREŞEANĂ LUCĂCEŞTI A ÎMBRĂCAT STRAI DE SĂRBĂTOARE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349318_a_350647]