12,109 matches
-
de-acum împărătia-i toată de taină și fior e-a mea, si'nveninata-i vrăjmășie e cucerita mea podoaba. În lumea simbolurilor, șarpele apare că "unul din cele mai importante arhetipuri ale sufletului omenesc", spune Gaston Bachelard (în La Terre et leș rêveries du repos, 1948). Fără a-l fi practicat pe C.G.Jung - și cu atât mai puțin pe mai târziul Bachelard (la urma urmei, poemul "Șerpii" a apărut în 1913!), Alice Călugăru exprimă în acele versuri o parte din inepuizabila
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]
-
Anca Murgoci Expertul criminolog Alin Leș a acordat un interviu amplu pentru în care a vorbit despre moarte și despre tendința oamenilor de a ucide. În prima parte a expunerii, psihologul ne-a explicat de ce oamenii fac crime, iar în cea de-a doua ne-a
EXCLUSIV. Semnalele care arată că o persoană va omorî oameni sau se va sinucide. Ce se întâmplă în prezent în România by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/33592_a_34917]
-
de a ucide. În prima parte a expunerii, psihologul ne-a explicat de ce oamenii fac crime, iar în cea de-a doua ne-a zis de ce moartea este cel de-al doilea nostru nume. DC News: Ce este crima? Alin Leș: Dificil de răspuns. Și totuși, depinde de perspectivă! Dacă v-aș răspunde din punct de vedere criminologic, crima reprezintă acțiunea antisocială a unei persoane de a suprima fizic viața altei/altor persoane. Ce ne interesează aici? În subsidiar, „polimorfismul trecerii
EXCLUSIV. Semnalele care arată că o persoană va omorî oameni sau se va sinucide. Ce se întâmplă în prezent în România by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/33592_a_34917]
-
mai puțin mare a echilibrului psihic a acestuia însă ea declanșează de asemenea câteva mecanisme reglatorii care tind să-l restabilească. DC News: Când o persoană are această tendință de a ucide, cum ar trebui să-și stăpânească furia? Alin Leș: În primul rând, nu cunoaștem când o persoană va ucide (îi va face „pardesiu de scânduri cuiva", în limbajul deținuților contemporani). Însă, dacă a urmat o formă de terapie, dacă a fost internată la psihiatrie, dacă are cazier judiciar și
EXCLUSIV. Semnalele care arată că o persoană va omorî oameni sau se va sinucide. Ce se întâmplă în prezent în România by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/33592_a_34917]
-
private de psihiatrie și/sau de psihologie). După cum observați, răspunsul este unul delicat care indică anumite carențe ale sistemului. DC News: Ați spus că "moartea este cel de-al doilea nostru nume". Vorbiți-mi un pic despre acest lucru. Alin Leș: Fiecare gest pe care îl punem în practică sau îl lucrăm în imaginar, la nivel fantasmatic, are o contrapondere în realitate. Orice aș face, eu consider că acțiunea mea reprezintă ceva, un plus. În mișcarea dată de scopul gestului meu
EXCLUSIV. Semnalele care arată că o persoană va omorî oameni sau se va sinucide. Ce se întâmplă în prezent în România by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/33592_a_34917]
-
de-al doilea nostru nume. Din acest punct de vedere, „moartea este psihanalizabilă per se. Datoria ei veșnică este demiterea din demonologie în ontologie. Circuit închis de variațiuni costisitoare în care limbajul nu își predă niciodată la timp ștafeta (...)" (Alin Leș, Sarcini cognitive. în editură).
EXCLUSIV. Semnalele care arată că o persoană va omorî oameni sau se va sinucide. Ce se întâmplă în prezent în România by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/33592_a_34917]
-
Leș Maux des mots se cheamă o instructiva carte de 200 de pagini a franțuzoaicei Colo Tavernier O’Hagan. Cuvintele și-ar avea, nu doar soarta lor, dar și bolile lor, adică acele transformări ale sensului care țin, mai mult de
Bolile cuvintelor () [Corola-journal/Journalistic/3210_a_4535]
-
Anca Murgoci Psihologul Alin Leș a lansat volumul "Criminologie și Psihologie criminologică", o lucrare caracterizată ca fiind una "atipică", în sensul în care cele două părți care o compun sunt prezentate sub forma beletristic-științifică. Este o carte mai mult decât binevenită pentru că în peisajul românesc
Exclusiv. Cum se comportă un psihopat în România. Detalii neștiute din "Criminologie și Psihologie criminologică" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/32521_a_33846]
-
caracterizată ca fiind una "atipică", în sensul în care cele două părți care o compun sunt prezentate sub forma beletristic-științifică. Este o carte mai mult decât binevenită pentru că în peisajul românesc lucrările despre acest domeniu lipsesc cu desăvărșire. Expertul Alin Leș a vorbit - pentru - despre această carte. Această carte nu și-a propus de la bun început să devină un volum de criminologie și psihologie criminologică. Abia din momentul în care am început să tratez, în partea a doua a acesteia, aspecte
Exclusiv. Cum se comportă un psihopat în România. Detalii neștiute din "Criminologie și Psihologie criminologică" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/32521_a_33846]
-
devianței și al delincvenței, deci cu accent îndeosebi pe analiza juridic-criminologică a acestora, perspectiva psihologiei criminologice este aceea de a analiza psihologic procesul devianței și al delincvenței, deci cu accent îndeosebi pe analiza psihologic-criminologică a acestora)", ne-a spus Alin Leș. În plus, expertul a explicat și diferența între psihologia criminalistică și psihologia criminologică. "Mai aprofundat, confuzia între psihologie criminalistică și psihologie criminologică persistă, adesea, la nivel instituțional și universitar din cel puțin trei motive principale: (1) neștiință; (2) ignoranță; (3
Exclusiv. Cum se comportă un psihopat în România. Detalii neștiute din "Criminologie și Psihologie criminologică" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/32521_a_33846]
-
se întâmplă și în cazul psihologiei judiciare cu a celei juridice. Pe de altă parte, lucrările de criminologie din România sunt atât de puține pentru că încă de timpuriu (1967-1968) s-a încercat „sovietizarea prevenției" din perspectivă criminologică", a zis Alin Leș. "Din păcate, în prezent, atitudinea politică și a marii majorități a cadrelor universitare, de „întreținere a sovietismului conceptual și, implicit, atitudinal" (și pentru faptul că nu sunt specializați în Criminologie, cu diplomă de absolvire și prerogative) față de o disciplină precum
Exclusiv. Cum se comportă un psihopat în România. Detalii neștiute din "Criminologie și Psihologie criminologică" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/32521_a_33846]
-
aproape) necunoscutele Texte pentru Phoenix de debut, punctînd prin mult mai consistentele Simpleroze, Salul, e șarpele Isadorei sau Copyright, pasul decisiv se face din Areal în Holorime, pentru a lăsa arcul contemplației să se destindă într-o picto(carte) "pour leș Enfants et pour leș Raffinés": Un castel în Spania pentru Annia. Nu-s de ingorat nici Afinitățile (s)elective devenite, după un deceniu, efective și nici Dublul regim (diurn/nocturn) al presei, unde un pasaj oarecare se poate citi că
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/15025_a_16350]
-
Phoenix de debut, punctînd prin mult mai consistentele Simpleroze, Salul, e șarpele Isadorei sau Copyright, pasul decisiv se face din Areal în Holorime, pentru a lăsa arcul contemplației să se destindă într-o picto(carte) "pour leș Enfants et pour leș Raffinés": Un castel în Spania pentru Annia. Nu-s de ingorat nici Afinitățile (s)elective devenite, după un deceniu, efective și nici Dublul regim (diurn/nocturn) al presei, unde un pasaj oarecare se poate citi că o poezie virtuală a
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/15025_a_16350]
-
sus". Acolo lași mașina pe asfalt. Ce aflu? În capul harmanului de la Nichifor Paniș, s-a înălțat casa lui "Tolea", băiatul lui. ("Băiat" de 53 de ani, dar văr primar cu mine.) De-acolo poți, mergând prin "harman" să te "leși" la vale spre Nichifor, cel ce are 85 de ani. Arată... "ghini". Pe vărul meu primar - pe Tolea - nu-l găsesc acasă. Are un câine și bătrân și slăbănog și care, de leneș ce-i, nu mă latră. Vărul meu
Basarabia, ținut al mirării by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Imaginative/15327_a_16652]
-
tot. El nu se vede murind decât "la bord, în larg de mare" și funeraliile sale - în stilul eminescianului "nu voiu sicriu bogat" - nu și-le închipuie altfel decât în "freamătul furtunii", în "plânsetele delfinilor" și al "prietenilor de suspin", leșul fiind apoi slobozit "în valuri înspumate". Căci, în ciuda martiriului la care îi condamnă pe marinari, marea este, pentru acest om al mării, un abis luminat, ca să folosesc o formulă a celuilalt Nicolae Balotă. Și mă bucur să întâlnesc în versurile
Din spuma mărilor... by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/15420_a_16745]
-
Emil Brumaru Motto: Leș nuages coulaient comme un flux menstruel Apollinaire Iubita mea azi are menstruație, Și-i fragedă și este indispusa Iar talia-i se tînguie c-o grație De balerina în exil, oh!, bielorusa. Căci în parfumul ei e-o-nsingurare Ce-mi face
Cîntec naiv by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16718_a_18043]
-
acest mod explică el și entuziasmul popular în legătură cu formațiunea lui Mussolini. Această a fost, de altfel, singura remarcă publică a lui Gusti despre fascismul italian. A fost suficient să reiau acest citat din prelegerea lui Gusti din 1922 în revistă Leș Études Sociales 27 pentru că sociologului român să i se reproșeze de către cercetătoarea Rose-Marie Lagrave adeziunea să relativă la fascismul românesc emergent, perceput că o nouă oferta politică printre altele: "Cette absence de fonction critique de la sociologie chez Gusti, qui entérine
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Gusti, qui entérine la réalité telle qu'elle est plutôt que de procéder à să déconstruction est l'un des éléments qui peut rendre compte de șa relativ adhésion au fascisme roumain émergeant, percçu comme une nouvelle offre politique comme leș autres ..."28. Este adevărat că o serie de intelectuali precum Nae Ionescu, Nichifor Crainic sau Mihail Manoilescu împărtășeau simpatia pentru fascismul italian a prințului Carol 29. Dar Dimitrie Gusti nu s-a numărat printre aceștia. Fapt remarcat și de cercetătorul
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
și civilizație. 2 Lucian Boia, Capcanele istoriei. Elită intelectuală românească între 1930 și 1950, Editura Humanitas, București, 2011, p. 53, p. 116, p. 181. 3 Rose-Marie Lagrave, "Un exemple de compromis entre sociologie et politique: la figure de Dimitrie Gusti", Leș Études Sociales, Nr. 153-154, 2011, p. 13. 4 Zoltán Rostás, "A fost Dimitrie Gusti (doar) tehnician în guvernul țărănist?", Sociologie Românească, nr. 1-2, 2014. 5 Daniel Șandru, "Intelectuali și capcane politice în România interbelică", Sociologie Românească, nr. 2, 2012. 6
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
2005, p. 265. 25 Armin Heinen, Legiunea "Arhanghelului Mihail". Mișcare socială și organizație politică. O contribuție la problema fascismului internațional, Editura Humanitas, București, 1999, p. 106. 26 Antonio Momoc, op. cît., pp. 98-99; vezi și Dezbateri și Polemici. În jurul numărului Leș études sociales dedicat Școlii Gustiene, http://www.cooperativag.ro/dezbatere-les-etudes-sociales-scoala-gustiana/, publicat la 24 iunie 2013. 27 Antonio Momoc, "L'École sociologique de Bucarest et l'activisme politique", Leș Études Sociales, Nr. 153-154, numărul cu tema Sociologie et politique en Roumanie
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Momoc, op. cît., pp. 98-99; vezi și Dezbateri și Polemici. În jurul numărului Leș études sociales dedicat Școlii Gustiene, http://www.cooperativag.ro/dezbatere-les-etudes-sociales-scoala-gustiana/, publicat la 24 iunie 2013. 27 Antonio Momoc, "L'École sociologique de Bucarest et l'activisme politique", Leș Études Sociales, Nr. 153-154, numărul cu tema Sociologie et politique en Roumanie (1918-1948), coordonat de David Mihai Gaița și Zoltán Rostás, 2011, pp. 89-108. 28 Rose-Marie Lagrave, op. cît., p. 13. 29 Armin Heinen, op. cît., p. 147. 30 Florin
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
sociologie, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, București, 1910, pp. 16-24. 36 Idem, op. cît, 1920/1993, p. 53. 37 Rose-Marie Lagrave, op. cît., p. 11. 38 Daniel Șandru, op. cît. 39 Vezi Vintilă Mihăilescu, Dezbateri și polemici. În jurul numărului Leș études sociales dedicat Școlii Gustiene, http://www.cooperativag.ro/dezbatere-les-etudes-sociales-scoala-gustiana/, publicat la 24 iunie 2013: "Rose-Marie Lagrave are două ipoteze: una hard și una soft, ambele legate de afirmația clară a legăturii dintre Școală Gusti și legionari. Ipoteza hard ar
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Editura Humanitas, București, 1999. HERSENI, Traian, Mișcarea Legionara și Muncitorimea, Tipografia Bucovina, București, 1937. HERSENI, Traian, Mișcarea Legionara și Țărănimea, Tipografia Bucovina, București, 1937. Lagrave, Rose-Marie, " Un exemple de compromis entre sociologie et politique: la figure de DIMITRIE Gusti", în Leș Études Sociales, Nr. 153-154, 2011. MIHĂILESCU, Vintilă, "Durată lungă a "chestiunii țărănești"", în Dilemă Veche, ăn X, nr. 473, 7-13 martie, 2013. MOMOC, Antonio, "L'École sociologique de Bucarest et l'activisme politique", în Leș Études Sociales, Nr. 153-154, pp.
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
figure de DIMITRIE Gusti", în Leș Études Sociales, Nr. 153-154, 2011. MIHĂILESCU, Vintilă, "Durată lungă a "chestiunii țărănești"", în Dilemă Veche, ăn X, nr. 473, 7-13 martie, 2013. MOMOC, Antonio, "L'École sociologique de Bucarest et l'activisme politique", în Leș Études Sociales, Nr. 153-154, pp. 89-108, 2011. MOMOC, Antonio, Capcanele politice ale sociologiei interbelice. Școală gustiană între carlism și legionarism, Editura Curtea Veche, București, 2012. MOMOC, Antonio, "Engineering A Good Society: The Sociological School Of Bucharest Național Project For Building
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Mircea, De la Nae Ionescu la "Criterion", Editura Humanitas, București, 2003. ZAMFIRESCU, Dragoș, Legiunea Arhanghelului Mihail. De la mit la realitate, Editura Enciclopedica, București, 1997.TUCCI, Giuseppe, Storia della filosofia indiană (1957), Laterza, Roma-Bari, 1987. Resurse electronice: "Dezbateri și Polemici. În jurul numărului Leș études sociales dedicat Școlii Gustiene", http://www.cooperativag.ro/dezbatere-les-etudes-sociales-scoala-gustiana/, publicat la 24 iunie 2013. "Dialog pe marginea unei cărți despre Mircea Vulcănescu. Este posibilă o "altfel" de abordare a interbelicului românesc?", http://www.cooperativag.ro/dialog-pe-marginea-unei-carti-la-ce-ajuta-si-ce-propune-o-microistorie-a-interbelicului-romanesc/, publicat pe 14
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]