1,351 matches
-
peisaj. Semn că poetul cîntă femeia, În genere, și iubirea ca stare de criză (cea mai Înaltă) a existenței virile. Criza se manifestă prin abandonarea orgoliului și instalarea Într-o mucenicie lungă. Forma ei acută este trecerea de la chin la leșin, de la voluptatea durerii la pierderea conștiinței de sine, cum sugerează vestitele și des ridiculizatele versuri: „CÎnd nu te văz am chinuri, Și cînd te văz, leșinuri.” Discursul Îndrăgostit construit pe un sistem de convenții literare luate de peste tot are o
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și instalarea Într-o mucenicie lungă. Forma ei acută este trecerea de la chin la leșin, de la voluptatea durerii la pierderea conștiinței de sine, cum sugerează vestitele și des ridiculizatele versuri: „CÎnd nu te văz am chinuri, Și cînd te văz, leșinuri.” Discursul Îndrăgostit construit pe un sistem de convenții literare luate de peste tot are o Întreagă mitologie: a suspinului neîntrerupt, a lacrimilor-pîraie, a ochilor-lasouri sau a ochilor-săgetători. Obiectul acestei mitologii (femeia) rămîne și la Alecu nedeterminat, ascuns În spatele unei pasiuni puternice
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ești chiar ca un năluc, Și aidoma ca luna Ce să schimbă totdeauna.” Singura formă de Întrupare a femeii este privirea. Ochișorii furioși, Înlănțuitori sau săgetători, anunță prezența unei ființe materiale. Calitatea lor este mai degrabă negativă: ard, ucid, produc leșinuri, topesc picioarele și Înmoaie brațele bravului suferind. Însă robul este satisfăcut, fără durere el n-ar fi nimic, viața-i atîrnă de aceste lațuri ce le Întind, de săgețile otrăvite ce le slobozesc privirile femeii: „A ochilor tăi rază Îmi
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ca se bizuie pe virtutea răbdării. Vaietul, plînsul reprezintă un moment de derută interioară. Temeliile ființei se clatină și atunci ochii varsă pîraie de lacrimi, gura scoate țipete lungi și Înalte. CÎnd și aceste supape nu mai funcționează, Îndrăgostitul Ieșitul. Leșinul este o moarte provizorie, o ieșire, pe termen scurt, din spațiul suferinței. O anticipare a adevăratei, ireversibilei dispariții. Leșinul intervine În clipe de depresiune și În clipe de extaz, În prezenți sau absența obiectului erotic. Formula Văcărescului (Alecu): „CÎnd nu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
atunci ochii varsă pîraie de lacrimi, gura scoate țipete lungi și Înalte. CÎnd și aceste supape nu mai funcționează, Îndrăgostitul Ieșitul. Leșinul este o moarte provizorie, o ieșire, pe termen scurt, din spațiul suferinței. O anticipare a adevăratei, ireversibilei dispariții. Leșinul intervine În clipe de depresiune și În clipe de extaz, În prezenți sau absența obiectului erotic. Formula Văcărescului (Alecu): „CÎnd nu te văz, am chinuri Iar cînd te văz leșinuri’’, este generală În poezia erotică a timpului și indică o
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
scurt, din spațiul suferinței. O anticipare a adevăratei, ireversibilei dispariții. Leșinul intervine În clipe de depresiune și În clipe de extaz, În prezenți sau absența obiectului erotic. Formula Văcărescului (Alecu): „CÎnd nu te văz, am chinuri Iar cînd te văz leșinuri’’, este generală În poezia erotică a timpului și indică o suspectă complicitate În durere. Conachi cumulează Într-un poem (În lipsa ei) toate formele chinului (focul, plînsul, ieșirea din „simțire”, tremurul, simularea morții), Între ele leșinul: „CÎt mi-i de urît
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
chinuri Iar cînd te văz leșinuri’’, este generală În poezia erotică a timpului și indică o suspectă complicitate În durere. Conachi cumulează Într-un poem (În lipsa ei) toate formele chinului (focul, plînsul, ieșirea din „simțire”, tremurul, simularea morții), Între ele leșinul: „CÎt mi-i de urît sînt fără tine, Toate pre pămînt moarte-s pentru mine..,,. Orișiunde-oi fi, dacă nu ești față, Parcă-s pe-un pustiu, afară din viață. Vai de min’ atunci cînd nu vii Îndată, Pe urmă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pentru mine..,,. Orișiunde-oi fi, dacă nu ești față, Parcă-s pe-un pustiu, afară din viață. Vai de min’ atunci cînd nu vii Îndată, Pe urmă-ți mă iau și plîng ziua toată. Și de-o perd din ochi, leșin simt că-mi vine, De-o găsesc, Înviu ș-alerg după tine. SÎmtu-te că vii, tremur peste fire, De te văz, mă perd și-mi ies din sîmțire. Gurița deschizi, ceriul să deschide, De mînă mă iai, foc sîmt că
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dar Amor nu cedează. Imaginea incendiului cosmic este remarcabilă: „Arde-ntraga lume-n pară, și elementele toate...”. Tema celui de al treilea „consert” (cîntec) este aceea de ordin fiziologic: prăbușirea fizică a subiectului erotic, trecerea de la cald la rece, căderea În leșin dulce: „SÎngele mi s-a schimbat, nici Într-un fel n-a rămas, Că aci e-nvăpăiat, Ș-aci rece Înghețat, mă-nfiorez ceas pe ceas. Simț un prea dulce leșin, toate vinele-mi slăbesc, Niște sfîrșituri Îmi vin, De nici
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a subiectului erotic, trecerea de la cald la rece, căderea În leșin dulce: „SÎngele mi s-a schimbat, nici Într-un fel n-a rămas, Că aci e-nvăpăiat, Ș-aci rece Înghețat, mă-nfiorez ceas pe ceas. Simț un prea dulce leșin, toate vinele-mi slăbesc, Niște sfîrșituri Îmi vin, De nici nu poci să suspin pînă de tot amorțesc.” Erotocritul a fost sedus prin vedere, Areti este sedusă pin cîntec. Neștiutoarea fată ascultă șase seri la rînd cîntecele Întristatului Orfeu și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Răbdarea inimii. Dublul record al lui Conachi. Atributele feminității după Anton Pann. 6. Chinurile amorului. „Un potop de tînguire”. Figura catastrofei. 7. Vasalitatea sentimentală. 8. Dreptul de a boci. Petrecerea În suferință. Privirea, substanța, cea mai inflamabilă. Plîns, oftat, suspin, leșin, afazie. 9. Năcazurile pasiunii erotice. MÎhnăciunea mare, jalea și dorul. 10. Milostivirea. Strategia seducției. 11. Semiologia erosului: armele de represiune. 12. Mecanismele imposturii erotice: durerea Întoarsă spre plăcere. 13. CÎnt amorul și armele lui... Atoposul discursului Îndrăgostit. 14. Arta fugii
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
era delicioasă și Ioanide, căruia îi plăcea Virgil, se complăcea în entuziasmul extraordinar al lui Suflețel. "Cel puțin, zicea el, dobitocul nu-i apatic." - Foarte frumos! recunoștea și Aurora. - Ia ascultă aici! (Suflețel închidea ochii un moment ca într-un leșin de voluptate, căutând a se domina.) Felix qui potuit rerum cognoscere causas. " Fericit cine poate cunoaște cauzele lucrurilor." (Minunat!) Atque metus omnes et inexorabile fatum Subjecit pedibus. "Și pune sub picioare orice teamă și soarta inexorabilă." Strepitumque Acherontes avari! "Precum și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Pica a murit, mama era foarte preocupată de a face toate formalitățile pentru liniștirea duhului ei, pe care îl socotea foarte speriat. De aceea nu pot să mă dezbar de ideea că atunci când voi fi împușcat, după un moment de leșin, mă voi ridica de jos ca un abur și voi lua-o înapoi spre oraș. Știu aproximativ ce gândește tata despre mine și-mi dau seama că e în stare a pricepe foarte multe lucruri. Am însă o nedumerire: ce
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
urmate de cel puțin o lună în care a persistat frica apariției unui alt atac. C. Cel puțin patru din următoarele simptome au avut loc în timpul a cel puțin unuia dintre atacuri: (1) tăierea respirației (dyspnea) (2) amețeală, stare de leșin, inconstanță (3) palpitații sau accelerarea bătăilor inimii (tahicardie) (4) tremurat sau scuturat (5) transpirație (6) stare de sufocare (7) greață (8) depersonalizare sau ruperea de realitate. ? 1 2 3 16 ? 1 2 3 17 ? 1 2 3 18 ? 1 2
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
urmate de o perioadă de cel puțin o lună de frică constantă de a avea un alt atac. C. Cel puțin 4 dintre următoarele simptome s-au dezvoltat în timpul unuia dintre atacuri: 1. tăierea respirației; 2. amețeală, sentimente inconstante sau leșin; 3. palpitații sau accelerări ale inimii; 4. tremurat; 5. transpirație; 6. sufocare; 7. greață sau deranj stomacal; 8. depersonalizare sau ruperea de realitate; 9. îmbujorare sau frisoane; 10. senzații de mâncărime sau amorțeală; 11. dureri în piept sau disconfort; 12
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
linie deoarece solicită o dietă specială pentru a se evita interacțiunile rare, dar cu potențial periculos, cu unele alimente comune, fiind încă medicamente de ultimă alegere. ATC inhibă recaptarea neurotransmițătorilor norepinefrină și serotonină. ATC au efecte adverse neplăcute care includ leșinul, gura uscată și vederea încețoșată; aproximativ 30% din pacienți sistează administrarea medicamentelor din cauza acestor probleme. ATC sunt de asemenea potențial letale în caz de supradozaj. Cu toate acestea pot fi medicația aleasă (ca primă opțiune) pentru cei cu anumite tipuri
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
senzații de amorțeală și furnicături; * fiori sau valuri de căldură; * transpirație; * tremur sau amețeală; * perioade scurte de oprire a respirației și sufocare; * senzație de șoc; * disconfort pulmonar; * senzație de greață sau indigestie; * sentiment de amețeală, inconstanță, lipsă de energie sau leșin; * sentiment de ireal sau detașare de propria persoană; * teama de a pierde controlul și de a deveni "nebun"; * teama de moarte. Când atacurile de panică devin ceva obișnuit și persoana începe să își facă griji pentru că va avea atacuri de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
tehnică de tensiune aplicată crește presiunea în sânge și ritmul cardiac. Când o persoană cu fobie la sânge-injecție-rană învață această tehnică, ea o poate folosi când se confruntă cu obiectul fobiei sale ca să contracareze răspunsul biologic normal și să prevină leșinul. Apoi, desensibilizarea sistematică, modelarea și flooding-ul pot fi implementate ca să reducă frica de sânge, rană sau injecții. Mulți terapeuți vor combina aceste tehnici comportamentale cu tehnicile cognitive care ajută clientul să identifice și să înlăture gândurile negative, catastrofarea, pe care
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
iarba fiarelor, cinci degete, volbură, brusture, iar copii cu fierturi de ciormoiag (grâu negru, grâul prepeliței, miază noapte ) priam și de țintaură. INDIGESTII, COLICI INTESTINALE (lespede, boală de pântece, mătrice, izdat, surdomaci) Tratamente populare Pentru greutate În stomac, Însoțită de leșin, se face o legătoare cu orz pisat, puțin Înmuiat În apă călduță, care se pune pe burtă. Același efect Îl are și următorul tratament: se iau 3 rădăcini de hrean și 3 de brusture, se pisează, se fierb În borș
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
scurtări de vedere". Bolnavului i se desfigurează chipul, i se moaie o mână sau un picior, i se strâmbă gura, mâinile sau picioarele, este pocit. Frecții cu oțet sau cu spirt și descântarea pociturii. I se spală fața cu aghiazmă. LEȘIN (bătaie de inimă, greutate la inimă, lipotimie) În medicina populară, pierderea cunoștinței este tratată prin diferite mijloace și anume: Se stropește bolnavul cu apă rece pe față și se lovește cu palmele pe obraz. Este luat imediat de la locul unde
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
gât, tâmplele și se stropește cu apă rece pieptul bolnavului. Se dă celui leșinat să inspire oțet tare. Se dă bolnavului să bea ceai de urzică, de porumbele necoapte, de giugiumă creață sau oțet cu spuză de cenușă. Când "răutatea" (leșinul) vine de la "mâncat lacom", i se dă bolnavului să sugă lapte din plante de alior, care provoacă diaree și "ușurarea burții". Dacă leșinul este cauzat de băuturi alcoolice, consumate În cantități mari, "afumatului" i se dă să bea lapte dulce
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ceai de urzică, de porumbele necoapte, de giugiumă creață sau oțet cu spuză de cenușă. Când "răutatea" (leșinul) vine de la "mâncat lacom", i se dă bolnavului să sugă lapte din plante de alior, care provoacă diaree și "ușurarea burții". Dacă leșinul este cauzat de băuturi alcoolice, consumate În cantități mari, "afumatului" i se dă să bea lapte dulce cu fiertură din coajă de salcie, cafea, moare de varză, oțet sau leșie. Se pun legători la buric cu orz pisat și opărit
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
din coajă de salcie, cafea, moare de varză, oțet sau leșie. Se pun legători la buric cu orz pisat și opărit, cu zeamă de hrean, cu rădăcină de brusture, În fierturi cu borș și Îngroșate cu tărâțe de grâu. Când leșinul este provocat de o emoție puternică sau o nemulțumire intensă, bolnavului i se dă să bea ceai de gențiană, de hrean, muștar negru sau de rozmarin. ÎNEC Imediat ce omul salvat a fost scos la malul apei, este așezat pe un
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
udmă, uimă, scurtă, tragăn.flegmoane: umflături, cârcin. Chist sebaceu: broască, modâlcă. Luxații: scrântituri, schintituri. Fracturi: frânturi. Hernie: boșorogeală, surpătură, chilă, cui de stricăciune, chilăvie. IX. Bolile creierului și ale sistemului nervos Cefalalgie: durere de cap. Congestie. Insolație: soare sec. Sincopă: leșin Vertigo: amețeală. Isterie: istericale, lipitură, zburător. Eclampsie: apucat, apucătură. Singultus: sughiț Nevralgie: luat de vânt. Insomnie: nedormire, muma pădurii, plânsori (la copii). Lumbago: curmătură, dureri de șale, dureri de mijloc. Apoplexie. Hemiplegie: dambla, săgetătură. Paraplegie: ologeală, damblageală. Paralizie: slăbănogie. Alienație
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
se face canalizat prin ceakhre. Cum putem să recunoaștem un vampir energetic? Pentru a recunoaște un vampir, trebuie Înainte de toate să vă clarificați percepțiile. Un vampir energetic puternic ne poate aduce prin simpla lui prezență Într-o stare vecină cu leșinul. Nu este vorba doar de un disconfort sufletesc, deși face parte și el din tablou. Pomparea energiei Într-o relație cu astfel de vampiri se face atât de repede, Încât Îl aduce pe donator În stare de semileșin. Vampirii pot
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]