681 matches
-
să o lingi în pizdă, să o mângâi și apoi, ca un miracol, să te trezești dimineața cu himenul intact pe retină. De ce se amăgesc unii că pot învinge durerea și nu că, de fapt, amăgesc bolile? Gata, m-am lecuit de singurătate! Pancreatita nu-mi mai scuipă cuvintele în closetele publice, lombosciatica băncilor din grădina publică s-a lecuit odată cu venirea primăverii, inima nu-mi mai ascute săgeți." Suferința cu suferință se șterge, indiferent dacă ești stăpân sau locuiești în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
intact pe retină. De ce se amăgesc unii că pot învinge durerea și nu că, de fapt, amăgesc bolile? Gata, m-am lecuit de singurătate! Pancreatita nu-mi mai scuipă cuvintele în closetele publice, lombosciatica băncilor din grădina publică s-a lecuit odată cu venirea primăverii, inima nu-mi mai ascute săgeți." Suferința cu suferință se șterge, indiferent dacă ești stăpân sau locuiești în tine cu chirie, indiferent dacă te-ai băgat în viață până la gât sau dacă îți administrezi moartea dinlăuntru sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
și confortabilă, pe banii ei, și la ocazia care mi se ivise, cel puțin temporar, de a scăpa de Bruno și de pipa lui; ca să nu mai zic de Arthur Nebe și de Heydrich. Poate că reușeam chiar să mă lecuiesc și de insomnie și depresie. Dar cel mai mult m-am gândit la cum de-mi dădusem vreodată cartea de vizită și telefonul de acasă unui austriac de care nu auzisem în viața mea. 3 Miercuri, 31 august În zona
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
rest, nu-și făcea multe iluzii si oboseala i le ștergea și pe cele pe care încă le mai păstra. Fiindcă el știa că, pentru o perioadă al cărei sfârșit nu-l întrezărea, rolul lui nu mai era de a lecui. Rolul lui era de a diagnostica. Să descopere, să vadă, să descrie, să înregistreze, apoi să condamne, asta era sarcina lui. Unele soții îl apucau de mână și urlau: Domnule doctor, salvați-i viața". Dar el nu venise acolo ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
sorginte. Mai fusese una de catifea; alta, mai Înainte, a lalelelor; fusese, În România, una a trandafirilor; un buchet mult prea roșu; prima revoluție transmisă În direct la televizor. Pe toată planeta! A urmat un adevărat balamuc. S-au cam lecuit mulți, de atunci, peste tot. Pentru că, după ce scăpau de rău, se trezeau că o duc mai rău. Mai Încerca ici-colo cîte un general o lovitură de stat sau doar o revoltă de cazarmă, numind-o pe oricare revoluție. Riposta una
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
materia primă pentru temple pe care să ni le construim singuri. Ar trebui să spun: și voluptatea luminii. Dacă balanța mea s-a Înclinat vreodată spre nopțile lui Novalis, pentru care zorii tăiau Întunericul ca o ghilotină, aici m-am lecuit, bănuiesc. Labirinturile mele sînt acum pline de soare, iar buzele Ariadnei freamătă În lumină. Știu că aceste buze umede și luminoase murmură și „viață” și „moarte”, dar acum sînt pregătit să Încerc toată compătimirea necesară pentru Endimion. Endimion urăște luciditatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
cè eu, eu sunt bèrbat însurat, am copil, și-mi iubesc nevasta, Ce, mè dau eu la eleve, așa rèu am ajuns?! Ți-o prezint dacè vrei, Matei! Cu tine s-ar culcă așa de plècere, esti bèiat frumos! Te lecuiește ea de sex, Nu, mulțumesc! resping eu râzând generoasă propunere, nu mè intereseazè! Așa cum ziceai, femei sunt peste tot! Perfect! Dar atunci ține minte, ne-am înțeles cu concentrarea! instructorul fèce gestul acela grèitor, pe care, de obicei, când sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
ea se hlizește și țipă: „Tooty, nu ești cuminte!“ Plec imediat de la locul faptei. Uneori, priveliștea unor îndrăgostiți frumoși care se giugiulesc poate fi foarte sexy, dar să-i vezi pe Flopsy și pe Tooty făcând acest lucru te poate lecui pe viață. Peste tot dau numai de cupluri. Mă duc înapoi în hol și mă strecor afară printr-una dintre ferestrele franțuzești. E o noapte foarte frumoasă și caldă. Frunzele freamătă încetișor în adierea îmbălsămată, iar secera lunii atârnă palidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
carte, îmi dau seama că așa și e. Mă concentrez așa de tare asupra universului fictiv, că aproape mă pierd în el și, pe măsură ce trece timpul, descopăr că supărarea mea se subțiază până la dispariție. Asta e magia romanelor polițiste: te lecuiesc. Toate sentimentele neplăcute și toate aspirațiile neliniștitoare se împrăștie în paginile cărții, limpezindu-ți starea emoțională. Nu e de mirare că sunt dependentă de Lege&Ordine. Mă așez lângă foc și îl aștept pe Jake să aducă cina. E prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
Ada a plecat la facultate, poate nu avea să o mai vadă niciodată pe cea a cărei „imoralitate” o tăinuește și acum, pe buna sa prietenă specială care l-a Învățat să cânte la pian piese minore și l-a lecuit de ... prostie! Se apropia Crăciunul și În casa modestă a lui Victor Olaru se făceau pregătiri intense pentru a Întâmpina Nașterea Domnului, așa cum Îl Învățase bunicul său, dascălul și așa cum se obișnuia și În casa părinților săi din „satul cu
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
acțiunilor lui, soarta l-a respins. Astfel încât, rămas fără viață, Italia îl așteaptă pe acela care va putea să-i stingă durerile și să pună capăt jafurilor din Lombardia, birurilor grele din regatul Neapolului și din Toscana, și să-i lecuiască rănile vechi și adânci, care de multă vreme sângerează. O vedem rugându-se Domnului să-i trimită pe cineva care s o izbăvească de aceste cruzimi și asupriri barbare. O vedem, de asemenea, hotărâtă și gata să urmeze un stindard
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
a ne cunoaște și pentru a-i duce rucsacul doamnei Cristina (am aflat cum se numește), astăzi decid să merg înainte, singur. Probabil că d.na Cristina ar fi dorit să-i duc rucsacul și astăzi, dar poate așa se lecuiește și la următorul pelerinaj își va lua mai puține lucruri din garderoba personală. Ea a pornit de la Arles și astăzi, la Toulouse, își încheie pelerinajul. Dimineață, la plecare am admirat-o când a spus că va relua pelerinajul și va
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
am fost acolo. Și atunci, de ce-ai zis că mă cunoști? — Tânăra a fost tot timpul convinsă că Chavel va reveni într-o zi, spuse Charlot. Devenise o obsesie pentru ea. M-am gândit că ai putea să o lecuiești de obsesia asta. Poate chiar ai și făcut-o. Acum trebuie să plec. Să nu te miști de-aici că altminteri sfârșești afară în ploaie. Thérèse se întorsese în sufragerie. O găsi privind insistent portretul bunicului lui. — Nu seamănă deloc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
din noapte... Mai intra în han în câte-o seară, dar hangița nu-i putea șopti măcar o vorbă, fiindcă ea pregătea doar de mâncare, iar pe lotru îl servea chiar hangiul... În cele din urmă, hangiul, convins că a lecuit-o de „vrăji”, a lăsat-o să-i pregătească mâncarea de seară.Numai că... ― Uite că nu-mi vine a crede că drăcoaica a scormonit în „sipetul lui Scaraoțchi” și a scos la iveală cine știe ce alte „bojgoane” - a intervenit în
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
vinit brancardierii și ne-o scos de sub pământ... Unuia - acela era servant - i-o luat mâna de tot. Din umăr. Mie mi-o rupt numai carnea de pe piciorul stâng, mai gios de genunchi. Da’ doctorii - săracii de ei - m-o lecuit...” ... O locomotivă întunecoasă ca un tăciune ofta din când în când în capul unei garnituri de vagoane-platformă pe care erau ancorate tunurile. Înghesuiți într-un vagon de clasa a treia încât abia răsuflau, ședeau tunarii... Așteptau plecarea... „Către care colț
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
prea mult și s-a trezit cu chef de viață, că nu-i pasă de cei care abia de au prins câteva ore de somn fugărit și mă gândeam leneș ce-ar fi trebuit să-i fac să-l pot lecui. Ușa de la camera noastră se izbi de perete și pe ea intră o namilă care părea cu zece ani mai mare ca noi toți. De cum l-am zărit printre gene mi-a trecut pofta de răzbunare și mă încerca o
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
doar ca să se audă pe sine. Prin toată hărmălaia din mașină îi ascultam povestea vieții de până azi. Fusese un elev destul de slab la învățătură, dar îi plăcea literatura. Citea mult dorind să afle din cărți cum poate să-și lecuiască dorul de o iubire neîmpărtășită și fiindcă nu aflase răspuns, hotărâse să lase tot și să plece de-acasă cât mai departe. Părinții o cocoloșiseră mult. Venise timpul să trăiască pe picioarele ei. N-avea de unde să știe că o să
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
scârbă. Înțeleg și că mi-ai povestit tocmai mie asta. Te-a apăsat pe suflet. Igor spune că la noi asta e o boală de familie, să ne lăsăm multă vreme sufletul apăsat. Dar bucură-te că începi să te lecuiești. Acum vorbește evreul sau creștinul din dumneata? — De ce mă întrebi? Pentru că simt că mă ierți. — Iert ca evreii și iubesc precum creștinii. Simbioză curată. — Dumneata nu urăști niciodată? Dacă insiști, s-ar putea s-o fac. Dar atunci nu voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
aparte, nu pot fi decât pentru tine. Dar EA este nepământeană și nu trebuie să se apropie de nimeni prea mult. Femeia cu părul roșu nu se bucură: așteaptă. Răbdarea ei, știe bine asta, va fi, cândva, răsplătită: te va lecui prin prezență. Dacă nu va izbuti, va pleca. Vei acuza absența, te cunoaște; îți va lipsi, vei dori să se întoarcă, vei merge după ea: ți s-a luat o jucărie. Și Femeia cu părul roșu e inventată de tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
în dorința ei aprigă de ascunde cât mai profund adevărul, devine avocatul diavolului! Cată să te vindeci de, invidie-această boală care se îndreaptă în primul rând împotriva ta. Când din invidios vei ajunge invidiat, va însemna că te-ai lecuit de „boala invidiei.” Cea mai importantă zestre a omului este credința în Dumnezeu. Rămâne ca fiecare dintre noi să-l descopere în sinea lui pe acest Bun Dumnezeu. Prin poezie (și prin poezie) cititorul află înțelepciunea de care are multă
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
le făcea prin împrejurimi și... ah! ce-ar fi primit atunci de la ei, intrusul! Nu i-ar fi rămas petec de blană negăurit de colții lor nemiloși; i-ar fi mușcat urechile, i-ar fi sfîșiat coada; l-ar fi lecuit să se gudure pe lîngă femele și să-i facă ochi dulci tinerei Hana! Căci, da, mai exista un motiv pentru care lupii tineri l-ar fi vrut alungat din haită pe Lupino. Preafrumoasa Hana, lupoaica cu blană lungă și
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
Îl măsură din priviri, perplex. — Razele ei... m-au Însănătoșit. Și rugăciunea. Dante continua să Îl fixeze, Întrebându-se oare ce voia să Îi ascundă. Apoi i se adresă venețianului: — Messer Veniero, știi ceva despre vreo stea a miracolelor care lecuiește brațele retezate? Ai Întâlnit-o În navigațiile dumitale? — Vai, nu, messer Alighieri. Mă tem că sub nici un cer nu se găsește o asemenea stea, răspunse cel Întrebat pe un ton ironic. Dar, dacă s-ar găsi, tare aș vrea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
mea, iar ele ajungeau la orgasm. Ușor. în brațele mele. Odată. Atunci. Acum mult timp. înainte. Liv. Bea de-aici, Virgil. Apă de izvor. Mănâncă de-aici, Virgil. Fructe din ponor. Odihnește-te, Virgil, taci, De odihnește-te. Dormi. Asta lecuiește. Vinovăție. Greșeala mea. Mea maxima. Scuze c-am vorbit. Scuze c-am mișcat. Scuze c-am trăit. Scuze. în genunchi. Iartă-mă. Liv. Milostiv. Rimează. Sau, și mai bine. Liv. Curativ. Pentru mine ea era întotdeauna Liv, numele ei era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
de comandori ai Imperiului Britanic. — Dar Bibi? Înțeleg c-a avut cîndva o legătură cu Sanger. Poate nu era fericită În casa Hollinger. Crawford scutură din cap, cu aerul că-mi admira inocența. Nu cred. Îi plăcea acolo. Paula o lecuise de toate pastilele pe care le lua. — Totuși, cine știe? Vreo răbufnire de isterie? — Haide, Charles. (Binedispus, Crawford mă apucă de braț.) Fii cinstit cu tine Însuți. Femeile nu sînt niciodată În halul ăsta de isterice. Din experiența mea, sînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
o perspectivă cu totul nouă, pentru care aveam sprijinul și ajutorul lui Lurch. S-a dovedit că Lurch are un ochi foarte bun, iar nesfârșitul său entuziasm adolescentin era contagios. Bine că nu fusese niciodată la școala de arte - te lecuiesc îndată de asemenea lucruri acolo. Totuși, nu i-am spus lui Bez ce comoară era sclavul său, ca nu cumva să crească prețul. Am lucrat atât de bine de dimineață încât mi-am permis o vizită la sală înainte să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]