679 matches
-
Țepeș emancipatorul poporului, național liberal etc. e curată copilărie. Noi, nu-i vorbă, le-am dori naționalilor liberali, d-lor Giani, Cariagdi, Carada, Pișca, C. A. Rosetti, tot români de cea mai veche origine, un Vlad Țepeș, căci i-ar lecui {EminescuOpXII 42} pentru totdeuna și [de] prieteșug cu Rochefort și de multe alte suferințe. Ar vedea dumnealor ce liberal era Vlad V. Dar ce glume sunt acestea din partea "Romînului"? De la Radu cel Mare datează de ex. decadența țării? Serios e
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
an de la 1866 încoace. Vede oricine pentru folosul cui ne impunem dări, pentru folosul [cui] ne luptăm și muncim: pentru cei ce ni se suplantează. După înțeleptul Machiavelli un rău social care {EminescuOpXII 53} se observă nu mai e de lecuit. Rămâne numai a se constata că cea mai mare parte din meritele ce și le atribuie generația trecută sunt în realitate demerite și c-ar trebui să înceteze odată acel ton de îngîmfare al progresului pospăit când alăturea cu el
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
î]i țin cu fața deasupra focului. Toate astea sub Constituție, sub regimul greco - bulgarilor, unit cu al jidanilor. De batjocura urdorilor și spurcăciunilor universului a ajuns poporul românesc. Și aceste rele strigătoare la cer d. C. A. Rosetti le lecuiește cu decoct de mușățel? Ridicol! [20 august 1881] {EminescuOpXII 301} [""ROMÎNUL" ESTE DE-O UȘURINȚĂ... "] Romînul" este de-o ușurință de inimă nemaipomenită. Ce este obiceiul rău! Deprins a lua toate peste picior, organul oficial al roșilor merge până acolo
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
numai Maiestății Sale și singur Maiestății Sale și aceasta o va și face. Daca va deveni generală convicțiunea aceasta în Ungaria, atunci poate că vor înceta de a mai amesteca armata în luptele de partide politice și stânga se va lecui de confuziunea de idei ce-o predomină încă azi cu privire la destinațiunea armatei honvezilor. [11 septembrie 1881] ["DIN TELEORMAN AFLĂM... Din Teleorman aflăm lucruri foarte curioase despre modul cum știu liberalii să practice regimul liberal și de disprețul cu care tractează
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
publice nu se poate să nu realizezi că problemele de fond rămân aceleași, desigur raportate la realitățile zilelor noastre. Și atunci, din nou citându-l pe Eminescu, putem spune la fel de oportun și astăzi „aceste rele strigătoare la cer guvernanții le lecuiesc cu decoct de mușețel? Ridicol”. Factorii de risc social și sănătatea copilului „A crește un copil sănătos este În egală măsură o știință și o artă, dar și o datorie morală ce revine deopotrivă familiei și societății”. Starea de bine
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
În care parametrii autohtoni să se regăsească așa cum sunt ei În realitate. Citându-l din nou pe Eminescu observăm câtă dreptate avea când se referea la realitățile timpului său, din păcate valabile și astăzi “aceste rele strigătoare la cer se lecuiesc cu decoct de mușețel? Ridicol!”
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
arată „calea spre Miradoniz, Castelul enigmă”, Arghezi „a tras veacul neostenit după dânsul / Ca un pescar năvodul prea plin înspre mal / Când se anunță prin clopote tainice cina”, iar Bacovia „a suferit de boli pe care doctorii / nu le pot lecui. / Sărutul Poeziei / i-a strălucit totdeauna pe frunte”. Dicțiunea suferă o modificare importantă în Dați ordin să înflorească magnolia (1977), prin întoarcearea spre fețele actualității, în primul rând spre efectele civilizației mașiniste asupra umanității. Atitudinea devine polemică, demitizantă, iar modelele
VERONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290498_a_291827]
-
cu un certificat de desemnare. Se precizează În practica ceremonială obligativitatea ca moașa să-și aibă plata cuvenită, din care să nu lipsească acele bucăți de pânză numite mâneci. Pentru explicarea obiceiului, legenda beneficiază de recuzita materială pânza care a lecuit mâinile vătămate ale moașei (Crăciuneasa) sau de recuzita spirituală credința În posibilitatea intervenției satanice și schimbarea copilului. Legenda consemnează nu o dată semnificația aparte a mâinilor moașei, ca o emblemă a rolului ei. Creciun, Creciuneasa și fetele ei este doar una
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
mele, nimic mai mult. Am scris poezie din prea plinul sufletesc, nu din convingere sau dintr-o cunoaștere temeinică a artei poetice. Nu era vocația mea. După câțiva ani, în perioada bucureșteană, Constanța Buzea are meritul de a mă fi lecuit de poezie. Cu sensibilitatea nativă pe care o aveam, urmărind cu stăruință fenomenul poetic, scriind cu o tenacitate demnă de o cauză mai bună, aș fi îngroșat rândurile celor mediocri. La ce bun? Tot atunci, dar în Gaudeamus, ai debutat
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
mele, nimic mai mult. Am scris poezie din prea plinul sufletesc, nu din convingere sau dintr-o cunoaștere temeinică a artei poetice. Nu era vocația mea. După câțiva ani, în perioada bucureșteană, Constanța Buzea are meritul de a mă fi lecuit de poezie. Cu sensibilitatea nativă pe care o aveam, urmărind cu stăruință fenomenul poetic, scriind cu o tenacitate demnă de o cauză mai bună, aș fi îngroșat rândurile celor mediocri. La ce bun? Tot atunci, dar în Gaudeamus, ai debutat
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
-l înșface. Și l-ar fi sfâșiat, desigur, dacă nu l-ar fi lovit chiar în clipa aceea cu toiagul un păstor care-și mâna oile prin pădure. Atunci băiatul nostru s-a trezit și, în același timp, s-a lecuit de lenevie. N-a mai fost delăsător, s-a apucat de treabă. Cu timpul, oamenii nu i-au mai spus defel „Lasă”. c) Broscuțele A fost odată un grup de broscuțe care voiau să se ia la întrecere, să vadă
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
să vorbești curat, frumos, cuviincios, așa cum se cuvine unui tânăr și mai ales soldat al Țării. Învățătura primită l-a determinat pe tânărul ostaș să dea bună ziua și să se mute în alt compartiment. De la această 31 întâmplare s-a lecuit de a mai vorbi necuviincios și a mai spune glume care nu se cuvin. 27. Să nu batjocorești pe nimeni! Într-un sat, un tânăr a început să se spovedească și să se împărtășească în fiecare lună. Lumea a și
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
111. Înjurăturile și drăcuitul Un om avea prostul obicei de a înjura la orice pas. Fiind însă creștin, ca toți românii, simțea el că acest obicei nu-i bun și nu-i pe placul lui Dumnezeu, dar nu se putea lecui. Un vecin de-al său îl întrebă într-o zi, cam de câte ori înjură de dimineața, de când se scoală, și până seara când se culcă. Păi, de ce să mint, cred că n-am păr în cap de câte ori greșesc. Atunci vecinului îi
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
cu "un certificat de desemnare". Se precizează în practica ceremonială obligativitatea ca moașa să-și aibă plata cuvenită, din care să nu lipsească acele bucăți de pânză numite "mâneci". Pentru explicarea obiceiului, legenda beneficiază de recuzita materială - pânza care a lecuit mâinile vătămate ale moașei (Crăciuneasa) - sau de recuzita spirituală - credința în posibilitatea intervenției satanice și schimbarea copilului. Legenda consemnează nu o dată semnificația aparte a mâinilor moașei, ca o emblemă a rolului ei. Creciun, Creciuneasa și fetele ei este doar una
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
afecțiunile civilizației sunt generate de stres (intră de fapt toate tipurile de dezechilibre anterior amintite) reprezintă însă o evidentă recunoaștere a cauzei subtile (reale) a bolilor în situația pe care doar medicina sufletului corelată cu medicina trupului poate să le lecuiască, dar mai ales să le prevină (profilaxie). Avînd în vedere că toate procesele fiziologice sunt dependente în ultimă instanță de optima penetrare a luminii (radiației electromagnetice) în organismul uman (animal), am putea conchide: 1. starea de sănătate este o funcție
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
că nu vor fi necredincioșii, la rându-le, bântuiți. Bântuiți de brigada specială de anchete-manea de la București. CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEAȚ| Prințese date uitării sau necunoscute (4) Emil BRUMARU Plăcerea de a intra cât mai mult în intimitatea prințeselor e lecuită doar prin aflarea a fel de fel de amănunte presărate cu ingeniozitate în cartea tradusă de Șerban Foarță. Duc mai departe răsfoirea și copierea pe mătase a nebănuitelor năstrușnicii... *** TOTEM: „A face uz de un totem nu-i lucru greu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
urșii foloseau mătrăgună, cerbul rănit mânca busuioc de câmp, câinii constipați și oile cu dureri de cap căutau anumite specii de plante, nevăstuica folosea vinariță În lupta cu șerpii. Păsările pădurii foloseau frunzele de laur drept purgative iar rândunica Își lecuia ochii puilor cu sucul portocaliu de rostopască. Astfel a apărut fitoterapia ca procedură sigură și Îndelung verificată de prevenire, ameliorare și vindecare a multor afecțiuni maladive. În decursul timpului, terapia naturistă a evoluat paralel cu medicina științifică, având ca origine
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
uimirea acestuia "că Eminescu recurge chiar și la calculul probabilităților pe axa existențială a identității numerice (?!), deși nu o face ca specialist" (sic!). Cu asemenea probe se poate lesne cădea în desuetudine... Când exegetul renunță la pagina aglomerată de nume, lecuindu-se de panica protocronică și se consacră asimilării strice a textelor, rezultatele sunt demne de toată atenția. Hyperion, ademenit de magia cuvântului, trimite la poema După melci de Ion Barbu ("Melcul, ca și Luceafărul se lasă abandonat vrajei cuvântului; Hyperion
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
să însemne aceste două cuvinte astfel potrivite? Bacovia a fost pacientul unor spitale de psihiatrie, a fost măcinat de o "schizofrenie care a îmbrăcat simptomele autismului". Nimeni, nici un doctor nu i-a intuit boala, în afară poetului însuși: "Nu mă lecuiesc doctorii." De fapt, s-a folosit de "pretextul bolii" pentru a-și alcătui un scut protector la agresiunile și stresul mediului. El voia "liniștea" în "țipătul" generalizat al lumii, așa că a jucat rolul nebunului: "Dar singurul care și-a cunoscut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Simion, de exemplu. Pe calea unui răspuns, ar fi interesant de cercetat de cine s-a despărțit deja Lamparia, dacă a murit. O sete infinită de cuprindere intelectuală a culturii universale, ca la înaintași de calibrul Eminescu, Hasdeu, Eliade, nu lecuiește, desigur, de pesimism. Doar că trebuie să înțelegem bine ce este cu acesta: ""Pesimismul" geniului e optimism...", afirmă Lamparia, după ce ne-a mai spus că geniul e omul normal prin excelență. Pe tărâmul realizărilor toate sunt substanțiale degradări, inclusiv cărțile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fierul roșu. Dă blendornul. Mai dă cu pleaftura... Blendornul era un dorn special. Pleaftură se spunea la o cîrpă pusă pe o tijă de metal. Se băga în apă și apoi se potolea focul prin stropire. Cred că te-ai lecuit de război, nea Herman. Nu prea, mă îndîrjeam să nu ne lăsăm. Am fost pînă la Țarițîn. M-au mai doborît de cîteva ori, dar nu mă mai temeam! Nicușor m-a scăpat de frică. Nea Herman, dar ai luptat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
escu“ care purcede dintr’o profesie, aceea de popă. Și atunci putem discuta religie, dar cum aici terenul nu e prea ferm, prefer puțină etnobotanică: Popa șade pe scaun - Dianthus carthusianorum - care „scaun“ dacă-l pune În rachiu Îl poate lecui de friguri, dar acum se mulțumește să-și miroase floarea - Narcissus poeticus - și foaia, tot plăcut mirositoare - Melissa officinalis. Tocmai a mâncat, pită - Carlina acaulis - bună și pentru bolile de stomac, și colăcei - Malva silvestris - și-și scarpină barba - Tradescantia
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fiert în vin, mămăliga nesărată, ceaiul făcut din scoarță de stejar amestecat cu piatră acră, zeama de cimbru, ceaiul de cucuruz de brad, ținute câtăva vreme în gură, încă alină durerea de măsele. Cândva de mult, durerea de măsele se lecuia trăgând din pipă veche cu țeavă nouă, fum de sâmburi de măsline pisați mărunt. Durerea de foale. Zeama extrasă din frunze de giugiumă se bea, iar frunzele acestei plante se leagă cu un chindeu la foale. Tot așa se leagă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
în afară de preot, legătura cu divinitatea o mai țin și câteva babe ale satului prin descântecele pe care le bolborosesc spre «deplina» vindecare a celor ce au oarece suferințe și care cred că prin magia practicată de acestea ar putea fi lecuiți. Una din cunoscutele vrăjitoare ale satului a fost Baba Victoria Căpățână care ne-a lăsat câte ceva din cunoștințele ei, în domeniu : Pentru cunoașterea ursitului. - O fată care vrea să-și vadă ursitul, o poate face când firele din război sunt
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Și pe (numele bolnavului) să-l lași, curat luminat, Ca de Dumnezeu lăsat. Tot de dalac. Buba dalacului, buba dracului ce ești, așa te sorocesc, Și cu miere te ndulcesc, Cu rachiu te amorțesc, Ieși din (numele pacientului), să-l lecuiesc. Bubă rea, bubă sor’ cu ciuma și cu moartea, Să te-ndulcești ca mierea, Și ca izvorul vacii, și al oii, Să ieși din osu în carne. Și din carne-n piele Și din piele cu mătura te-oi mătura
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]