KorAP: Find »[drukola/base=lefter & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...23 24 25 ...63 >

1,571 matches

Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360

și „Persoană ticăloasă, de nimic”, iar cocoană, variantă a lui cucoană, este un grecism care în vremea lui Caragiale își pierduse deja conotația inițială pozitivă de a exprima reverența față de o persoană de sex feminin. Vorbele și comportamentul d-lui Lefter au un efect distrugător asupra interlocutorului care se dovedește o femeie slabă, incapabilă să-i facă față. Ea rabdă supusă și înspăimântată reacțiile și vorbele violente ale soțului ei. Slăbiciunea ei se observă la nivel fiziologic: „se tulbura, se roșea

PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
lume.”, „răspunse ea fără să mai știe ce spune”. Începe să își asume o vină pe care nu o are: „răspunse femeia îngrozită de propria vină”, „răspunde vinovata”. Aflat într-o altă situație de comunicare, acasă la chivuțe, d-l Lefter își schimbă total modul de exprimare și aprecierile la adresa soției sale: „N-ai fost tu - o-ntrerupe d. Lefter - în strada Pacienții numărul 13, la madam Popescu, madam Lefter Popescu, o damă înaltă, subțirică, frumoasă, oacheșe, casele alea verzi cu

PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
are: „răspunse femeia îngrozită de propria vină”, „răspunde vinovata”. Aflat într-o altă situație de comunicare, acasă la chivuțe, d-l Lefter își schimbă total modul de exprimare și aprecierile la adresa soției sale: „N-ai fost tu - o-ntrerupe d. Lefter - în strada Pacienții numărul 13, la madam Popescu, madam Lefter Popescu, o damă înaltă, subțirică, frumoasă, oacheșe, casele alea verzi cu geamlâc, care are o aluniță cu păr deasupra sprâncenii din stânga și se poartă legată la cap cu roșu?” Marea

PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
într-o altă situație de comunicare, acasă la chivuțe, d-l Lefter își schimbă total modul de exprimare și aprecierile la adresa soției sale: „N-ai fost tu - o-ntrerupe d. Lefter - în strada Pacienții numărul 13, la madam Popescu, madam Lefter Popescu, o damă înaltă, subțirică, frumoasă, oacheșe, casele alea verzi cu geamlâc, care are o aluniță cu păr deasupra sprâncenii din stânga și se poartă legată la cap cu roșu?” Marea lui dorință este de a le convinge pe chivuțe să

PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
înalta societate. Astfel se justifică folosirea franțuzismelor la modă: madam și damă care înlocuiesc apelativele depreciative nenorocito și cucoană. Consoarta sa este prezentată acum ca fiind o doamnă frumoasă și respectabilă. Și pentru a spori gradul de onorabilitate d-l Lefter repetă cuvântul madam urmat prima dată de numele de familie și a doua oară de numele și prenumele lui: „madam Popescu, madam Lefter Popescu.” El devine însă comic prin greșelile de limbaj care apar alături de neologisme, dovedind o minte greoaie

PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
acum ca fiind o doamnă frumoasă și respectabilă. Și pentru a spori gradul de onorabilitate d-l Lefter repetă cuvântul madam urmat prima dată de numele de familie și a doua oară de numele și prenumele lui: „madam Popescu, madam Lefter Popescu.” El devine însă comic prin greșelile de limbaj care apar alături de neologisme, dovedind o minte greoaie, încâlcită, o lipsă totală de cultură. Abaterea de la normă se observă la nivel sintactic. În descrierea soției sale este inserată o informație despre

PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
În descrierea soției sale este inserată o informație despre „case”, încât nu mai știm dacă enunțul „care are o aluniță cu păr deasupra sprâncenii din stânga și se poartă legată la cap cu roșu” se referă la „case” sau la „madam Lefter Popescu”. Logica firească a enunțului și predicatul „are” folosit la singular ar impune ca „madam Popescu” să fie elementul regent al pronumelui „care”, ceea ce nu permite topica greșită și de-a dreptul ilogică și ilară, care trimite la referentul „case

PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
are” folosit la singular ar impune ca „madam Popescu” să fie elementul regent al pronumelui „care”, ceea ce nu permite topica greșită și de-a dreptul ilogică și ilară, care trimite la referentul „case”. Privită în ansamblul ei relația d-lui Lefter cu chivuțele evidențiază și alte încercări de adaptare la situația de comunicare. Când merge la casa chivuțelor este insinuant: „Lipsește ceva dintr-o casă ... știe ea ce lipsește.” Ideea de insinuare este susținută de punctele de suspensie. Pe Țâca, țiganca

PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
Te faci că nu știi, gașperiță!”, de minciună „Atunci, de ce minți?” și propoziția ultimă se repetă la un interval scurt. Este poruncitor și indecent. Îi ordonă să se dezbrace și îi face el însuși percheziție corporală: „Dezbracă-te! poruncește d. Lefter.” Faptul că nu găsește biletele îl scoate din minți. Replicile lui devin răcnete și urlete izvorâte dintr-o minte zdruncinată: „Ce mi-ai făcut biletele? răcnește îngrozitor cu pumnii-ncleștați d. Lefter.”, „Ce ai spus pe țigănește? urlă d. Lefter

PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
el însuși percheziție corporală: „Dezbracă-te! poruncește d. Lefter.” Faptul că nu găsește biletele îl scoate din minți. Replicile lui devin răcnete și urlete izvorâte dintr-o minte zdruncinată: „Ce mi-ai făcut biletele? răcnește îngrozitor cu pumnii-ncleștați d. Lefter.”, „Ce ai spus pe țigănește? urlă d. Lefter.” Îi ordonă să îi dea biletele și o amenință că o omoară: „Să-mi scoți biletele! scrâșnește d. Lefter; să-mi scoți biletele, hoațo! Că te omor, mă-nțelegi? Te omor!” Insinuările

PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
Lefter.” Faptul că nu găsește biletele îl scoate din minți. Replicile lui devin răcnete și urlete izvorâte dintr-o minte zdruncinată: „Ce mi-ai făcut biletele? răcnește îngrozitor cu pumnii-ncleștați d. Lefter.”, „Ce ai spus pe țigănește? urlă d. Lefter.” Îi ordonă să îi dea biletele și o amenință că o omoară: „Să-mi scoți biletele! scrâșnește d. Lefter; să-mi scoți biletele, hoațo! Că te omor, mă-nțelegi? Te omor!” Insinuările de furt devin acuzație directă prin folosirea apelativului

PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
minte zdruncinată: „Ce mi-ai făcut biletele? răcnește îngrozitor cu pumnii-ncleștați d. Lefter.”, „Ce ai spus pe țigănește? urlă d. Lefter.” Îi ordonă să îi dea biletele și o amenință că o omoară: „Să-mi scoți biletele! scrâșnește d. Lefter; să-mi scoți biletele, hoațo! Că te omor, mă-nțelegi? Te omor!” Insinuările de furt devin acuzație directă prin folosirea apelativului în vocativ hoațo. Virulența furiei se manifestă la nivel sintactic prin repetarea aproape identică a propozițiilor „Să-mi scoți

PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
află într-un mediu țigănesc și încearcă să se adapteze la situația de comunicare și prin folosirea cuvântului gașperiță, care în limba țigănească înseamnă „țigancă”: „Te faci că nu știi, gașperiță!” Forța ilocuționară directivă a mesajului transmis de d-l Lefter se dovedește ineficientă asupra receptorului, deoarece spre deosebire de madam Popescu, țigăncile sunt firi tari și își apără în permanență nevinovăția. După ce li se dovedește nevinovăția chivuțelor, d-l Lefter simțind că oamenii legii nu mai sunt de partea sa, încearcă să

PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
nu știi, gașperiță!” Forța ilocuționară directivă a mesajului transmis de d-l Lefter se dovedește ineficientă asupra receptorului, deoarece spre deosebire de madam Popescu, țigăncile sunt firi tari și își apără în permanență nevinovăția. După ce li se dovedește nevinovăția chivuțelor, d-l Lefter simțind că oamenii legii nu mai sunt de partea sa, încearcă să le convingă printr-o schimbare totală a gesturilor și a limbajului. Dis-de-dimineață, de unul singur merge din nou la ele acasă și își alcătuiește un discurs ademenitor prin

PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
ai? urlă bătrâna.”, i se adresează cu apelativele depreciative: nebunule, oțule, îi strigă repetat aceeași replică: „Na belete! na belete! na belete!!! și îi aplică o bătaie strașnică. Forța ilocuționară a mesajului lor este foarte eficientă. În calitate de receptor, d-l Lefter devine incapabil de a mai spune un cuvânt și de a se apăra, spre deosebire de țigănci care au știut să-și apere și să-și dovedească nevinovăția tot timpul. Foarte diferită este exprimarea d-lui Lefter și în relație cu șefii

PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
eficientă. În calitate de receptor, d-l Lefter devine incapabil de a mai spune un cuvânt și de a se apăra, spre deosebire de țigănci care au știut să-și apere și să-și dovedească nevinovăția tot timpul. Foarte diferită este exprimarea d-lui Lefter și în relație cu șefii săi. Statutul său de funcționar sărac, la un minister îi impune o supunere absolută față de aceștia, manifestată într-un limbaj reverențios, ce respectă convențiile relației șef-subaltern, chiar dacă șeful este o persoană foarte aspră și neagreată

PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
și după aceea domnule Georgescu: „Domnule șef, iată dosarul Goldstein”, „Și mai iată, , vă rog foarte mult, și demisia mea.” Interlocutorul nu mai reacționează în niciun fel, fie din neatenție, fie dintr-o neînțelegere a subtilității mesajului, fie deoarece domnul Lefter, dându-și demisia, nu mai prezintă niciun fel de importanță. În relație cu oamenii legii, cât timp îi știe complici li se adresează cu un respect familiar, precum domnului comisar, cu apelativul nene: „Merg și eu la secție, nene Turturene

PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
îi știe complici li se adresează cu un respect familiar, precum domnului comisar, cu apelativul nene: „Merg și eu la secție, nene Turturene [ ... ].” Când chivuțele sunt eliberate și comisarul îi reproșează că le face necazuri cu ipohondriile lui, d-l Lefter schimbă din nou registrul lingvistic. Mânia lui se revarsă într-o avalanșă de acuzații și de invective la adresa autorității „compusă din pungași, din zbiri complici cu briganzii”. Li se adresează cu pronumele „dv” și substantivul „domnule” care nu mai exprimă

PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
care izbucnește și mai puternic într-o invectivă la adresa întregii societăți: „Ș-apoi, schimbând tonul, cu glas tunător: - Rușine pentru acest început de secol! De trei ori rușine!” Efectul ofenselor aduse autorității ar fi putut să fie dramatic pentru d. Lefter, dacă domnul comisar nu s-ar fi abținut din amiciție și prudență să îi facă dosar. O reacție verbală foarte violentă o are d-l Lefter și în relație cu bancherul, când află că biletele câștigătoare sunt viceversa: Formulele de

PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
ori rușine!” Efectul ofenselor aduse autorității ar fi putut să fie dramatic pentru d. Lefter, dacă domnul comisar nu s-ar fi abținut din amiciție și prudență să îi facă dosar. O reacție verbală foarte violentă o are d-l Lefter și în relație cu bancherul, când află că biletele câștigătoare sunt viceversa: Formulele de adresare: dv și domnule sunt folosite iarăși rece și distant, fără nicio valoare de politețe. Este amenințător și acuzator. La adresa organizatorilor de jocuri de noroc folosește

PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
de bursă, care suntem noi proști și nu ne-nvățăm odată minte ca să venim [ ... Comunicarea rămâne univocă, deoarece din cauza ieșirii de sub control a minții emițătorului, bancherul cheamă oamenii legii să îl dea afară. Prin modul său de exprimare, d-l Lefter oferă unul din cele mai elocvente exemple de adaptare la situația de comunicare din opera lui I.L.Caragiale. Știe să fie când violent, când ironic, când ademenitor în funcție de interesele sale, de contextul situațional în care se află, de modul propriu

PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
și o anumită notă de familiaritate glumeață între emițător și receptor. Concluzii Personajele lui I.L. Caragiale dovedesc o mare flexibilitate de a-și schimba modul de exprimare de-a lungul unei opere literare. Ele sunt de condiție socială diferită: domnul Lefter este funcționar mărunt la un minister, jupân Dumitrache este negustor, Marius Chicoș Rostogan, profesor. Semnificative pentru definirea condiției sociale a personajelor și a modului lor de exprimare sunt și numele acestora: Eleuterios are o conotație etimologică pozitivă, însemnând „liber”, în

PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
Corola-blog/BlogPost/338991_a_340320

Condamnat în septembrie 2014 la 4 ani și 6 luni pentru trafic de droguri. El a introdus în țară unui kilogram de cannabis. 5.Remus Virgil Baciu, Dreptul și noile provocări globale, editura Sitech Craiova, coordonator prof univ dr Cornelia Lefter El a fost condamnat în iunie 2014 la 5 ani pentru fapte de corupție. Remus Baciu, fostul șef al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), a fost condamnat după ce a fost prins luând aproape 100.000 de euro pentru urgentarea

Lista celor 20 de deținuți care au scris despre corupție din proprie experiență (2016) [Corola-blog/BlogPost/338991_a_340320]
Corola-blog/BlogPost/341181_a_342510

-i viața mea! Dar tu, în plasă ce-ai? - O sticlă mare de bere și-o budincă de macaroane. Mi le dădu Simona, sora lu' Miță, vecinul meu, fotbalistu'. - Păi și nu-mi dai și mie de băut? Că îs lefter, n-am bani. - Ba da, hai prin parc să bem amândoi. - Hai, atunci. Tu-mi dai să beau șî io îți dau s-asculți muzică, da? - Daaa! îi răspunse căpitanul, râzând, hai, atunci! Se luară de după gât și o porniră

CĂPITANUL VASILE (6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341181_a_342510]
Corola-blog/BlogPost/341309_a_342638

în acea zi. La ieșirea din club, Cris i-a întins câteva mii de lei lui Marian să ia un taxi care să-i ducă pe fiecare spre casă cât le ajungeau banii. Nu credea că sunt chiar așa de lefteri. Doar profitau de generozitatea sa și atât, ca de obicei. Pe la ora zece dimineața Cristian se trezi, își pregăti micul dejun de unul singur, găsind la acea oră familia plecată la Universitate pentru cursuri, fie să le predea, fie să

ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341309_a_342638]