178,429 matches
-
îl putem impune și pe acesta. În cazul contrar, deficitul bugetar pe anul 2004 va depăși cuantumul de 3, nouă legiuit, și în loc să intrăm în Uniunea Europeană în 2007 ne-am rândui în lotul Bosniei-Herțegovinei, Croației, Albaniei, de care, oricum, ne leagă dulci legănări istorice. Câștigând alegerile din 2005, 2010 și de ce nu și mai încolo, P.S.D.-ul ne va ține trează speranța, lărgindu-ne treptat accesul la drepturi taxate. Ca și acum, vom avea demnitari cu venituri puțin peste zece mii de
Într-o armonie fără cusur by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13811_a_15136]
-
Trebuia să decid singură în privința textelor citite: aveam sentimentul clar că unele cărți erau greu de citit - încâlcite - fiindcă erau prost scrise. Cărțile adevărate - indiferent de dicție, inclusiv modernismul - erau directe. Era poate vorba de charismă. Ori măiestrie. Oricum, ceva legat de unicitate. La asta aspir. Din cauza acestui trecut autodidact chiar cred în Lector - nu neapărat Lectorul Ideal - , cu reacțiile, inteligența și înțelegerea lui. LV. Poeme cum ar fi Hotel Boulevard arată clar că ai vizitat România. Publici poeți români în
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
destul de adânc pe calea ideilor. Eram îndrăgostită de critica literară universitară: era incitantă, îndrăzneață, dezinhibată. E un paradox, probabil esențial pentru mine: pe de o parte libertate și aventură, pe de alta disciplină și corectitudine. Ideile care mă interesau erau legate de rolul poeziei. Căutam un mod diferit de simțirea vagă recomandată de Leavis, voiam să pledez pentru poezie, mai ales pentru poezia adevărată. Voiam să descopăr exact cum operează limbajul, cum ne afectează trăirile. Ce poate face limbajul, gândirea cu
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
Ne-am îmbibat cu toții, fellinian, de destinul tulburător al Aglaiei Veteranyi, de salturile acrobatice ale unei lumi crude și schizoide, de machiajul abundent practicat la circ, machiaj avariat de lacrimi, beții și atrocități. Nora Iuga o cunoscuse pe Aglaia și legaseră o relație specială. Ne aflam în siajul ei. Rodica Binder, colaboratoarea noastră, ne-a încredințat un interviu spre publicare. Vreme îndelungată, Aglaia Veteranyi a fost, într-un fel, un membru al redacției. Un personaj care isca discuții turbionare, întreținute prin
Dumnezeu e trist by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13826_a_15151]
-
în simpatia sau antipatia pentru instituța atât de dragă majorități parlamentarilor români. În loc să-și vadă de treburi, dl. Timofte s-a aventurat în prea multe și tulburi acțuni cu tentă politică. Nu știu de ce vrea, cu orice preț, să-și lege numele de hoitul uneia din cele mai odioase instituți puiate de mintea bolnavă a unor sceleraț de la Răsărit. Ce interese îl determină la acest comportament provocator, ce poate deveni repede antinațonal, într-un moment în care România n-ar avea
Edgar Allan Poe la S.R.I. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13787_a_15112]
-
accelerat în ultima perioadă așa încît autorul se întreabă dacă astăzi Odissea ar mai putea fi concepută și dacă epopeea reîntoarcerii mai face parte din prezentul nostru. Noțiunea de patrie în sensul nobil și sentimental al cuvîntului, consideră Kundera, este legată de scurtimea relativă a vieții noastre, care ne oferă un prea zgîrcit răgaz pentru a ne putea atașa de o altă țară (sau țări) și de alte limbi. Devine astfel limpede că ultimul roman al lui Milan Kundera este, în pofida
Un roman cu teză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13829_a_15154]
-
parcul e tulburat/ de sintagme./ Apusul desenează spirale..., gândul e faun, culege vopsite insecte/ În umbră se roagă copilul, fluture/ strivit în scrumieră;/ O clipă din voce rămâne, conturul i se dizolvă în opiu./ Ruginită e aura cu care mă leg, ochii bătătoriți/ de amurguri". Textul dvs., emoționând vers după vers, lăsând în suspensie de atâtea ori sensul, este de tot atâtea ori la un pas de ratare. Verbele preferate a curge și a cădea evitați-le, răriți-le, uitați-le
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13855_a_15180]
-
plimbare prin locuri cunoscute și iubite, bîntuit de neprețuite amintiri. Din păcate toate aceste locuri sînt astăzi goale de prezențele umane care le dădeau căldură și viață. Ce poate fi mai trist decît să treci prin locuri de care se leagă momente decisive din devenirea ta ca om conștient fiindcă cei pe care i-ai cunoscut și admirat în acele locuri sunt trecuți pentru totdeauna în eternitate. Să treci pe sub fereastra sau ușa atît de cunoscute conștient fiindcă acolo nu mai
Călătorii în lumea de ieri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13865_a_15190]
-
atente la un itinerariu dintre cele mai atrăgătoare în epocă tocmai prin "cosmopolitismul" său afișat cu dezinvoltură. Raporturile scriitorului cu România sunt urmărite în cartea profesorului scoțian din un-ghiuri conjugate. Autorul pune în joc informații oferite de biografi și memorialiști legați de mediul românesc căruia îi aparținea soția scriitorului printre ei se numără Matyla Ghyka, memorialistul, Ghislain de Diesbach, cercetătorul vieții Marthei Bibescu, Ginette Guitard Auviste, autoarea unui studiu de reabilitare a scriitorului Morand dar și multe pagini de corespondență, documente
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
n-a fost primită cu prea mare entuziasm de români, care o găseau superficială, fugitivă, prea tentată de elementele de "șoc" publicistic. Fundalul de epocă schițat în capitolul următor, intitulat Fuga înainte, capătă relief din nou datorită apelului la documentele legate de familia Morand (îndeosebi corespondența Elenei Morand) și la cele oferite de memorialiști. Starea de criză politică, alunecarea spre dictatură, ascensiunea forțelor fascizante, pro-naziste din țară, ca și prezența franceză la noi ( apreciată, aceasta, destul de surprinzător, ca declinantă după Marea
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
care Morand scrisese în cartea despre București. Pe de altă parte, este foarte interesantă situația în care diplomația românească se străduiește ca românii să nu le apară francezilor în primul rând ca aliați ai învingătorilor lor, ci ca prieteni vechi, legați sentimental și cultural. (În paranteză fie spus, ajutorul umanitar acordat Franței în 1943 - 750.000 de kilograme de produse alimentare - e motivat mai ales în temeiul acestor legături tradiționale de prietenie, omițând trimiterile la alianța cu Axa, iar ambasadorul Morand
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
o tentativă din 1958), amintirile răzlețe pătrunse de nostalgie despre România, articolul omagial despre Brâncuși publicat la moartea sculptorului în 1957, altul despre Grigore Gafencu, căruia îi admiră spiritul, reproșându-i însă opoziția față de germani, după cum nu apreciază nici iluziile legate de Aliați ale Regelui Mihai sau ale Monseniorului Ghica. Corespondența cu un alt "colaboraționist", Jacques Chardonne, prieten apropiat, face frecvente trimiteri la lumea românească, de pildă la scriitori precum C.V. Gheorghiu, Martha Bibescu, Ionesco sau Vintilă Horia, sau la emigranții
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
deveni rapid una. Diletantismul timpurilor de debut i se va părea misterios, romantic, plin de efervescență creatoare. Două lucruri mi se par demne de interes încă de pe acum. Mai întâi, faptul că acest nou spirit al timpului nu mai este legat în mod necesar de generația tânără, ci că el se manifestă în rândul mai multor generații. Există și tinerii, bineînțeles, care dau tonul, dar asistăm, de asemenea, la o revenire în forță a vechilor experimentaliști ai anilor ’70-’80, la
Amatorismul experimentalist sau Ceaikovski plus Nokia by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13880_a_15205]
-
le dă o forță pe măsura puterii de persuasiune a întregului. Nimeni nu poate nega impactul enorm pe care Emerson l-a avut în țara sa și în lume. (În cultura noastră se cunosc mai multe momente de receptare entuziastă legate de numele lui Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, I. Ol. Ștefanovici Svensk, Wally Alexandrescu, Leon Levițchi.) De reținut că inflența sa în America se explică și prin aceea că eseurile au avut o trimitere precisă: la aici și acum. Idei (re
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
se construia prin propriile lor forțe; este adevărat, cu urmări nefaste pentru populația băștinașă, dacă ne gîndim că marșul spre vest luase un nou avînt chiar în deceniile cînd Emerson își scria opera. În același timp, mitul încrederii în sine, legat de numele său, avea darul să primenească o mentalitate moștenită la un mod ce spulbera credința puritanilor că eului trebuie să i te împotrivești din toate puterile, credință consemnată de lexiconul secolului al XVII-lea. Este un fapt cunoscut că
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
Hernani», o asemenea afirmație - făcută, oricum, cu o umbră de umor, nostalgic - își pierde din relevanță. Cartea lui Toma Pavel se citește - azi, ca și atunci - cu o detașată încîntare. Filmul Fragmentelor despre cuvinte panoramează o multitudine de aspecte estetic-metafizice legate de limbaj, vorbire și cuvinte. «Limba, vorbirea, e invenția diavolului» ni se spune într-un loc (p. 16); «mărul - un simbol al dezlegării limbii. Căderea în păcat = intrarea în discurs». Poate că tocmai de aceea, "teama de vorbire este teama
Cuvinte despre cuvinte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13894_a_15219]
-
divertisment pascalian - este mai mult decît labilă. Era în firea lucrurilor, gîndurilor și cuvintelor ca Toma Pavel să ajungă la literatură: construcție din cuvinte. Temele recurente, fortuit sau nu, sînt trei la număr: Don Juan, Fedra, Mizantropul. Don Juan e legat, în opinia eseistului, de vraja pe care o exercită propriile-i cuvinte. Care întîi pun stăpînire pe subiectul enunțiator și de abia ulterior pe un mirat ascultător, pe o semilucidă ascultătoare. Seducătorul este primul sedus de propriul discurs. Așa încît
Cuvinte despre cuvinte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13894_a_15219]
-
împărți făcătlâcul", p. 169), derivat al verbului a face, pe cît se înțelege din context cu sensul de "a naște" (e vorba de împărțirea între proprietari a copiilor pe care i-ar fi născut o țigancă roabă). Jalbele și rapoartele legate de furturi, violuri, omoruri sînt inevitabil contaminate de spontaneitatea limbajului cotidian. De aceea, alături de formulele extrem de ceremonioase ale stilului oficial al epocii (impregnate de o afectivitate clișeizată: "iarăși mai supăr luminat auzul Înălțimii Tale", "cu hierbinți lacrămi căzui la mare
Citind anaforale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13871_a_15196]
-
neliniște/ a fost și la tine/ acum e la mine? asociere de așteptări dominate de același sentiment de incertitudine, care se impune dincolo de imperativul învățării, ca pe un slogan, a datoriei de a comunica: "ține minte că faptele tale/ sunt legate de ale mele/ într-o rețea/ care ne poate salva/ sau ne poate mânca/ ești un frate al meu și împotriva voinței tale/ împotriva oricărei reguli drepte/ te țin în minte te leg de mine/ să vedem să aflăm împreună
Elegii minimaliste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13869_a_15194]
-
comunica: "ține minte că faptele tale/ sunt legate de ale mele/ într-o rețea/ care ne poate salva/ sau ne poate mânca/ ești un frate al meu și împotriva voinței tale/ împotriva oricărei reguli drepte/ te țin în minte te leg de mine/ să vedem să aflăm împreună ce vine". Un prezent nesigur se prelungește astfel într-un fel de incert viitor, de vreme ce individul nu-și mai poate asuma singur un "destin" tare, ci transferă mai degrabă responsabilitățile asupra seamănului său
Elegii minimaliste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13869_a_15194]
-
cum nu se poate mai evreiască și prin urmare una degradantă. Inferioritatea evreilor provine din caracterele lor feminine și din slăbiciunea eului lor, Weininger conferind astfel sensuri proprii vederilor unuia dintre modelele sale, Houston Stewart Chamberlain. Dar această teorie se leagă principial cu o altă determinantă majoră a gândirii sale este vorba despre misoginismul său exacerbat, pe care filosoful marxist Ernst Bloch îl aprecia drept "cel mai vehement cunoscut vreodată în istorie." Speculată adesea biografic de către exegeții lui Weininger, ideea inferiorității
Capodoperă sau expresia unor frustrări? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13882_a_15207]
-
noutăți editoriale, cele mai importante premii literare ale anului trecut. Se pot obține de la acest stand informații de ultimă oră privind accesarea diverselor situri spaniole de pe Internet; într-un spațiu aparte se expun traduceri românești din limba spaniolă și cărți legate de ambientul hispanic apărute la diferite edituri din România. Programul pregătit de Institutul Cervantes cuprinde o serie de conferințe susținute de personalități de prim rang ale vieții culturale spaniole, mese rotunde cu scriitori, traducători și editori din România și Spania
Canibalii preferă carnea tînără by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/13911_a_15236]
-
vreme care sînt criteriile de selecție a cărților pe care revista dv., ca de altfel și celelalte cu profil asemănător, le are atunci cînd recenzează noile apariții. Întrebarea nu e fără un anume tîlc. Am observat, nu o dată, două lucruri legate de această selecție. Primul este că destule (n-aș putea preciza cîte) cărți nu sînt luate niciodată în discuție. Nici în România literară, nici în Luceafărul, nici în Observator cultural, niciunde. În revistele din țară există, după părerea mea, prostul
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13942_a_15267]
-
turistice, telefoanele dizidenților de acasă, funcționează aleatoriu la apelurile occidentalilor). Din păcate însă nici reacțiile occidentalilor nu sînt cu mult mai coerente. La „Europa Liberă" trebuie pusă la punct o întreagă strategie pentru a se putea da pe post informații legate de situația dramatică din România. În anii ’80 Doamna Monica Lovinescu era știută ca una dintre vocile distincte ale postului de radio „Europa Liberă". Jurnalul demonstrează însă că activitatea ei nu s-a redus la denunțarea pe calea undelor a
Lecția de demnitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13950_a_15275]
-
care, ca de obicei, se anunță foarte bogat în filme și evenimente va debuta săptămîna viitoare, miercuri. Filmul ales pentru seara de deschidere (proiectat în afara competiției) va fi... Fanfan la Tulipe. Punctele de suspensie vor să marcheze o oarecare surprindere, legată de "asincronismul" manifest al festivalului față de temele actualității. Așadar, nu un film de război și pace, nici unul politic nu va deschide festivalul de la Cannes, ci un film de aventuri, de Gerard Krawczyk, despre un erou imaginar și popular al secolului
Info-Cannes by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13961_a_15286]