5,973 matches
-
sugestia de labirint a viscerelor), lat. cortex („înveliș, scoarță”) sau cu țesături legate cu sfori : ngr. kortis („cort”), lat. cortina („cortină”), germ. Gardine („perdea”) etc. (55). Printre eroii care mânuiesc nu numai armele războinice, ci și pe cele magice, de „legare”, îl amintesc pe Heracles. El a coborât în Infern, unde (ajutat de zeița Atena) a înlănțuit Cerberul și l-a scos la lumină (după unii autori clasici, Cerberul era un balaur ; cf. Pausanias, Călătorie în Grecia, III, 25, 4). Am
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a încercat - cu multă râvnă - să imite isprăvile lui Heracles [...], cuprins - zice-se - de o nestăpânită dorință de a nu se lăsa mai prejos decât fusese Heracles” (Diodor din Sicilia, Biblioteca istorică, IV, 59). în ceea ce-l privește pe Tezeu, „legarea” nu este evidentă în scenariul legendei, dar poate fi bănuită în subtextul ei ca un element existent inițial, dar atrofiat cu timpul și dispărut în cele din urmă. Tezeu este un erou „legător” (magician). El a prins de viu, prin
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nu este evidentă în scenariul legendei, dar poate fi bănuită în subtextul ei ca un element existent inițial, dar atrofiat cu timpul și dispărut în cele din urmă. Tezeu este un erou „legător” (magician). El a prins de viu, prin legare, la Marathon, un alt terifiant taur cretan (vezi această imagine reprezentată pe vechi vase grecești, în 24, p. 145). Datele biografice și simbolice ale taurului de la Marathon nu se deosebesc esențial de cele ale Minotaurului. Pe de altă parte, chiar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
care se dovedesc, pe rând, ineficiente și în care balanța victoriei se înclină când într-o parte, când în cealaltă. Gestul lui Tezeu pare a fi doar actul final, de sacrificare a taurului. Lipsește, în schimb, actul esențial de îmblânzire („legare”) pe cale magică a monstrului. Cu ani în urmă, am mai susținut această ipoteză, bazându-mă, ca și în rândurile de mai sus, pe argumente cu caracter mai mult intuitiv și speculativ (25). De data aceasta sunt în măsură să aduc
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
trăit : Bathycles - în secolul al VI-lea î.e.n., Pausanias - în secolul al II-lea e.n. Aici trebuie, probabil, căutată cauza neînțelegerii primului de către al doilea. Ceea ce era în secolul al VI-lea î.e.n., pentru sculptorul Bathycles, un motiv mitic logic (legarea Mino- taurului de către Tezeu) a devenit în secolul al II-lea e.n. - prin degradarea și dispariția semnificației - un motiv mitic fără sens pentru istoricul Pausanias. De altfel, unele date ale formei arhaice a scenariului mitic în discuție par să fi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pe acela de a lăsa să se bănuiască un alt fapt, la fel de esențial : ca să scoată monstrul din „vizuină”, Tezeu trebuia, în prealabil, să-l îmblân- zească pe cale magică, să-l „lege”. Ceea ce este cert în reprezentarea iconică a lui Bathycles (legarea Minotaurului) este subînțeles în relatarea lui Malalas, iar ceea ce este cert la acesta din urmă (sacrificarea Minotaurului în afara Labirintului) este subînțeles la Bathycles. Mă pot încumeta acum să încerc să reconstitui o posibilă formă arhaică a scena- riului mitic : Tezeu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nu-i tăiat (29, p. 71) ; sau C-aduce [în târg] leu-nzgărdat ’Nzgărdat, nevătămat Cum e bun de-ncălecat (109, pp. 279-281). Chiar și în cazurile de excepție, în care sunt folosite arme războinice, acestea joacă (paradoxal) același rol magic, de legare : Binișor că mi-l lega, Cu cordița arcului, Arcului voinicului (66, p. 37 ; 31, p. 90). în acest caz, arcul e folosit ca arcan. O dată legat, leul este scos „în zgardă” din „zonă” (anabasis) și adus „la țară” (în sat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
are oi, dar nu are pășuni („Oi el d-are,/ Munte n-are”). În timp ce leul este stăpânul unui munte („Io sunt domnu mun- telui”), dar pășunile sunt nefolosite („un munte făr-de oi”) (33, pp. 77-78). În acest subtip de colindă, legarea, uciderea sau alungarea leului echivalează cu smulgerea unui teritoriu din zona naturii sălbatice (Haos) și integrarea sa în circuitul socioeconomic (un act de cosmizare, deci) (108). În unele variante ale colindei, această idee este în mod expres formulată. După ce este
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
voi [câmpii] la junelu Să mi-ț pască capre-n voie (109, pp. 280-281). Colindele românești de vânare a leului par să difere de cele de vânare a bourului („bohor”, bou sălbatic etc.). La acestea din urmă lipsește aparent motivul „legarea animalului”. Este în schimb explicit motivul sacrificării animalului și cel al împărtășirii eroului din carnea acestuia. Inițial, eroul rătăcește în căutarea animalului, fiind nevoit să-și caute o călăuză : N-ai văzut, Doamne, pe-aicea, D-un bohor, de-o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
deteară, într-o scară se lăsară, Cu patru suliți mi-l tăiară. Zăbovi, de mi-l coji. Mititel focșor făceară, Bune bucate găteară (63, pp. 78-79). Octavian Buhociu a observat corect funcția magică a actului circumambulațiunii (echivalent cu cel al legării), care precedă (de fapt, determină) răpunerea bourului. „încercuirea «de trei ori» este gestul prin care forța, curajul, virtutea animalului sunt «legate», ca în ritul, și el magic, «de făcut». Din acest moment bourul nu se mai poate «desface», nu-și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
moment bourul nu se mai poate «desface», nu-și mai poate recâștiga «firea», să sară afară din cercuri. Din acest moment, tânărul poseda virtuțile sălbăticiunii, transferul magic al puterilor s-a operat” (64, pp. 144 și urm.). Tot despre o „legare” a fiarei prin încercuire (de foc, de data aceasta) este vorba în unele variante ale baladei tip Iovan Iorgovan (sau Gruia lui Novac și șarpele). Monstrul este, în acest caz, un balaur care „a oprit drumurile, a stricat potecile” și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mijlocie : Sta un lup pe ascuțișu-i, Se găsea un urs la vârfu-i, Un elan sărea pe tocu-i, Alerga un mânz pe coadă, Azvârlea un ren sălbatic (32, p. 735). Väinämöinen rostește un descântec de îmbunare a divinităților pădurii și de legare magică a fiarei. Pentru a găsi ursul, pentru a străbate căile întortocheate ale labirintului silvestru, eroul este călăuzit de fecioara Mielikki, stăpâna pădurilor, care îl ghidează (ca Ariadna pe Tezeu) printr-un „fir” de semne : Mândra fată-a celor codri
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fascinatio = „fermecare, vrăjire”, iar fascio = „a înfășura, a lega cu fâșii” ; sanscr. yukti = „a lega, a uni”, dar și „mijloc magic” ș.a.m.d. (7, p. 151). În aceste cazuri, omologia acțiunilor este dublată de omonimia noțiunilor. Labirintul silvestru și legarea magică prin rugă se regăsesc și în Epopeea lui Ghilgameș (tăblițele III, IV, V). Eroul sumerian este călăuzit prin pădurea de cedri de Enkidu. Enkidu să meargă înaintea ta ; El cunoaște drumul... Înăuntrul pădurii, toate potecile lui Huwawa, întâi el
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
poarta etc.) nou- întemeiată. Acest motiv este mult prea bogat în semnificații pentru a încerca să le descifrez în rândurile de față. O voi face cu un proxim prilej. De fapt, motivele ale căror coordonate încerc să le definesc acum („legarea” monstrului, scoaterea lui din „zonă” și sacrificarea „în cetate”) nu trebuie căutate prea departe. Ele se regăsesc în legenda unei alte fapte eroice puse pe seama lui Tezeu : prinderea Taurului de la Marathon, adus din Creta de Heracles. După unii exegeți, „istoria
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
inevitabil în țara Minotaurului, iar distru- gerea fabulosului regat [al Atlantidei] a fost asimilată cu căderea Cnossosului” (80, p. 398). Cel puțin patru eroi din mitologia clasică (Androgeu, Heracles, Tezeu, Iason) sunt supuși la probe similare : prinderea (fără arme) și legarea unui taur. Tezeu reușește această performanță de două ori. În ambele cazuri pare a fi vorba de un ritual de învestire regală. Prima dată, el prinde și leagă Taurul de la Marathon pentru a dovedi că este fiu de rege. Imediat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Paltinul consacrat” (pp. 145 și urm.). 5. Răpunerea monstrului. Schiță de tipologie Am dat exemplele de mai sus cu scopul de a contura mai bine motivele mitice care compuneau probabil scenariul „inițial” al legendei lui Tezeu și a Minotaurului cretan : legarea monstrului, aducerea lui viu în cetate, sacrificarea lui. Am pus cuvântul inițial între ghilimele pentru că există posibilitatea ca nici acest nivel, evident arhaic, să nu reprezinte încă „nivelul zero” al scenariului mitic. Cu alte cuvinte, cred că rolul Ariadnei în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
-ntinde Și-ntr-însa se prinde. Astfel legat, peștele urmează să fie sacrificat. Carnea lui va servi la ospățul nupțial, iar capul va fi păstrat ca trofeu (Colind de fată mare, cules în 1869 ; cf. 36, p. 101). 6. Fecioara și Fiara. Legarea magico-erotică Din tipologia propusă, merită să mă opresc puțin asupra scenariilor de tip 2, pentru că ele au „imortalizat” un nivel de trecere (între tipul 1 și tipul 3) foarte interesant, pe curba de evoluție/involuție a semnificațiilor simbolice ale motivelor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
solomonarilor călărind balauri înfrânați sau pe aceea a vrăjitoarelor călărind demoni. Sunt atestate credințe populare românești privind faptul că doar „strigoaiele” (vrăjitoarele) „călăresc pe tauri” (65, p. 165). Chiar „leagănul de mătase, împletit cu vița-n șase” ne poate sugera „legarea” bourului, punerea lui „în frâu” (113). „Leagănul” e împletit și pus între coarne chiar de către fată : Poartă leagăn de mătase, împletit de Leana-n șase (29, p. 176). Tot așa cum, în alte colinde (dar tot „de fată mare”), fecioara toarce
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de nuntă, înte- meierea unei noi familii, a unei noi case, a unui nou Univers (36, p. 101). În alte colinde, animalul cornut, după ce e prins, nu este 345Labirintul. Un monstru arhitectonic legat ca în atâtea cazuri, ci (gest analog legării) i se pune între coarne un leagăn : Ș-atunci mi-l vâna Ș-acasă-l ducea Și-n coarne că-i puse Leagăn de mătase (36, p. 76). Din același punct de vedere, este foarte semnificativ faptul că, în toate variantele, fata
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
variantele, fata, așezată în leagănul dintre coarnele bourului, toarce („Că ea-și trage-un firicel”) sau coase și brodează („Coase și chindisește”) (29, pp. 178-180). Am văzut bogatele semnificații simbolice ale acestui tip de acțiuni și, mai ales, acelea de „legare” a stihiei haotice și, implicit, de instaurare a ordinii cos- mice sau de reinstaurare a celei temporar compromise. Dovada că o astfel de sem nificație nu este străină de imaginea comentată este (des)cântecul fetei, care dublează (aproape echivalează) gesturile
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Elementul erotic transpare, în acest caz, destul de limpede. Este vorba de o relație magico-erotică în măsură să îmblânzească („lege”) fiara. De data aceasta, fecioara uzează de „legături” mai subtile și mai imateriale chiar decât cele folosite de zeii aseni în vederea legării monstrului licomorf Fenrir. Relația dintre fecioară și inorog a fost diferit valorizată în Evul Mediu, în funcție de perspectiva din care a fost abordată legenda. Pentru alchimiști, de exemplu, fecioara întruchipa aspectul feminin și pasiv al mercurului, în timp ce licornul simboliza forța sălbatică
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
adevăr, pentru Marsilio Ficino, „întreaga forță a Magiei se întemeiază pe Eros. Lucrarea Magiei constă în a apropia lucrurile unele de altele prin similitudine naturală” (128, p. 127). Mijloacele de persuasiune proprii îndrăgostitului ar fi „mijloace magice”. Scopul acestuia este „legarea” celuilalt, ca și în cazul magicianului. Amândoi posedă, ca și vânătorul, o „știință a mrejelor și a momelilor”. Chiar Ficino folosește termenul latin rete („plasă, rețea”) pentru a defini relațiile magico-erotice. Este un cuvânt care desemnează mai ales plasa propriu-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
se aduceau sacrificii umane. Totuși, înfrângerea balaurului de către erou își păstrează în continuare caracterul de mit de întemeiere, de data aceasta al primei biserici și comunități creștine. Dar aceste aspecte nu sunt importante acum. Ceea ce prezintă interes este supraviețuirea motivelor „legarea monstrului de către fecioară”, „aducerea lui legat din zona extra muros” și „sacrificarea lui în zona intra muros”, chiar „mijlocul cetății”. Aceasta cu atât mai mult cu cât motivele enumerate nu serveau propriu-zis semnificației creștine a legendei. Sf. Gheorghe putea să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
să lege monstrul. Dacă țin seama și de faptul că episodul omorârii balaurului a penetrat „forțat” în legenda hagiografică a Sfântului Gheorghe, fără ajutorul și, într-un fel, fără voia Bisericii, nu îmi rămâne decât să constat că motivul omorârii/legării balaurului era răspândit și foarte înrădăcinat în mentalitatea populară. Așa cum au observat majoritatea exegeților, această legendă are o bază mito-folclorică. „Tema aceasta folclorică și mitologică - scria Nicolae Cartojan - are nu numai o arie de răspândire destul de întinsă în spațiu, dar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
că, de regulă, cu fata nu se mai căsătorește balaurul, ci eroul care l-a răpus. Dar ideea „căsătoriei” a supraviețuit. Un alt element erotic din economia legendei este dezlegarea brâului de pe talia fetei (formă simbolică a nudității) și apoi legarea balaurului cu acest brâu. Este un act prin care monstrul este îmblânzit, lipsit de putere, „supus” erotic. Cu alte cuvinte, este „legat” pe cale magico-erotică. în favoarea acestei interpretări simbolice este suficient să amintesc legenda legării dragonului Tarasque de către Sf. Martha, legendă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]