2,543 matches
-
m) din același act normativ. ... 8. Cu privire la prevederile art. 52 alin. (1) fraza a doua din Legea nr. 304/2004, susțin, în esență, că acestea sunt contrare dispozițiilor constituționale invocate, în condițiile în care legiuitorul reglementează o delegare de legiferare a unor norme privind activitatea de judecată către Consiliul Superior al Magistraturii, care elaborează actul normativ intitulat Regulament de ordine interioară al instanțelor judecătorești, cu valoare infralegală, aducând, astfel, completări unei legi. ... 9. Susțin, totodată, că dispozițiile art. 53 alin.
DECIZIA nr. 506 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295772]
-
completurilor să fie realizat în mod direct prin lege. În lipsa unei prevederi legale exprese, rezultă că legiuitorul a acceptat ca un act de reglementare secundară să realizeze acest lucru, ca act de executare a legii. O asemenea modalitate de legiferare nu echivalează cu conferirea de competențe legislative unei autorități administrative, astfel că textul criticat nu contravine prevederilor art. 61 și ale art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție. ... 24. De asemenea, Curtea a reținut că și în privința curților
DECIZIA nr. 506 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295772]
-
de fapt ale situației extraordinare sunt determinate de identificarea unor situații în care două mari proiecte de interes național interferează și realizarea acestora implică execuția acelorași lucrări de specialitate de către ambii beneficiari ai proiectelor, situații pentru care este necesară legiferarea posibilității ca doar unul dintre beneficiari să execute aceste lucrări de specialitate, astfel reducându-se semnificativ costurile de execuție, având în vedere faptul că elementele de drept ale situației extraordinare sunt reprezentate de prevederile art. 5 alin. (5^1) din Legea
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 18 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295966]
-
și a beneficia de servicii publice puse la dispoziție de administrația publică română, în egală măsură, promovarea și adoptarea unei legi pentru instituirea măsurii propuse implică o procedură îndelungată, soluție juridică ce presupune ca pe tot parcursul procesului normal de legiferare autoritățile publice cu atribuții în domeniu să se afle în imposibilitatea de a oferi o soluție adecvată cetățenilor români, reținându-se că, în cazul în care nu sunt acceptate măsurile propuse, se preconizează posibilitatea afectării drepturilor cetățenilor români, element care
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 17 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295935]
-
cadru instituțional adaptat realităților tehnologice și administrative actuale, neadoptarea acestor măsuri, cu celeritate, putând avea consecințe negative asupra exercitării drepturilor fundamentale prevăzute de Constituția României, republicată, și asupra interesului public, reglementarea operativă neputându-se realiza pe calea procedurii obișnuite de legiferare ce presupune un orizont de timp îndelungat, întrucât aspectele prezentate constituie o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă, extraordinară, independentă de voința Guvernului, care pune în pericol interesul public și a cărei reglementare nu poate fi amânată, se impune adoptarea de
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 17 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295935]
-
completări prin Legea nr. 357/2022, cu modificările ulterioare, a fost instituită o măsură de sprijin adresată Republicii Moldova pe timpul crizelor energetice succesive care au afectat-o pe fondul războiului din Ucraina, întrucât riscurile avute în vedere de legiuitor pentru legiferarea acestui mecanism nu au trecut, războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei și urmările acestuia continuând să afecteze semnificativ securitatea energetică a Republicii Moldova, la care se adaugă și situația impredictibilă din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, apare ca necesară
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 19 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296007]
-
instrumente normative și procedee de reglementare - de derogare de la legea menționată, în cazul de față -, în temeiul dispozițiilor cuprinse în art. 115 alin. (4) - (6) din Legea fundamentală. Prin esența ei, ordonanța de urgență reflectă modalitatea constituțională excepțională de legiferare, prin care puterea executivă - reprezentată de Guvern - este abilitată să intervină rapid, cu măsuri ferme și de aplicabilitate imediată, pentru îndepărtarea anumitor consecințe negative sau riscuri generate de o situație neobișnuită, cu caracter extraordinar, astfel că, în acest context, este
DECIZIA nr. 631 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295946]
-
conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție de a aproba înființarea de completuri specializate în cadrul secțiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție nu înseamnă că acestuia i-a fost conferită o competență distonantă cu prevederile Constituției referitoare la legiferare. Legiuitorul nu a încredințat Colegiului de conducere un aspect care ține de legiferare, ci doar decizia de oportunitate în sensul constituirii unor astfel de completuri, decizie luată în temeiul legii. Prin urmare, temeiul constituirii completurilor specializate este legea, dar decizia
DECIZIA nr. 17 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296554]
-
completuri specializate în cadrul secțiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție nu înseamnă că acestuia i-a fost conferită o competență distonantă cu prevederile Constituției referitoare la legiferare. Legiuitorul nu a încredințat Colegiului de conducere un aspect care ține de legiferare, ci doar decizia de oportunitate în sensul constituirii unor astfel de completuri, decizie luată în temeiul legii. Prin urmare, temeiul constituirii completurilor specializate este legea, dar decizia constituirii aparține Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 16
DECIZIA nr. 17 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296554]
-
Curți de Casație și Justiție decizia constituirii completurilor specializate. Faptul că legiuitorul nu a prevăzut caracterul obligatoriu al înființării acestor completuri chiar în textul legii nu poate fi considerat o încălcare a art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție; legiferarea în considerarea acestui text constituțional a fost realizată prin simplul fapt al stabilirii posibilității înființării completurilor specializate. Reglementarea caracterului opțional al acestor completuri, și nu obligatoriu, nu echivalează cu o delegare a activității de legiferare, ci reprezintă o expresie a
DECIZIA nr. 17 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296554]
-
3) lit. l) din Constituție; legiferarea în considerarea acestui text constituțional a fost realizată prin simplul fapt al stabilirii posibilității înființării completurilor specializate. Reglementarea caracterului opțional al acestor completuri, și nu obligatoriu, nu echivalează cu o delegare a activității de legiferare, ci reprezintă o expresie a acesteia. Prin urmare, textul de lege criticat nu încalcă art. 61 și art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție. ... 17. Cu privire la art. 126 alin. (4) din Constituție, prin Decizia nr. 71 din
DECIZIA nr. 17 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296554]
-
completurilor să fie realizată în mod direct prin lege. În lipsa unei prevederi legale exprese, rezultă că legiuitorul a acceptat ca un act de reglementare secundară să realizeze acest lucru, ca act de executare a legii. O asemenea modalitate de legiferare, prin care se lasă la latitudinea actului administrativ normativ alegerea celei mai articulate soluții în lipsa unei reglementări restrictive de nivel legal, nu echivalează cu conferirea de competențe legislative unei autorități administrative, astfel că textul criticat nu contravine art. 61
DECIZIA nr. 17 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296554]
-
instituțional în procedurile decizionale ale Uniunii; ... 4. cere realizarea evaluării impactului inițiativelor legislative și fără caracter legislativ, potrivit angajamentului precizat în Acordul interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare, îndeosebi pentru acele inițiative noi susceptibile să atragă efecte semnificative de ordin economic, social sau de mediu și pentru modificările importante aduse în cursul procesului legislativ; ... 5. recomandă utilizarea instrumentelor inovatoare în domeniul elaborării politicilor publice și legiferării, precum dispoziții
HOTĂRÂRE nr. 35 din 23 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296843]
-
mai bună legiferare, îndeosebi pentru acele inițiative noi susceptibile să atragă efecte semnificative de ordin economic, social sau de mediu și pentru modificările importante aduse în cursul procesului legislativ; ... 5. recomandă utilizarea instrumentelor inovatoare în domeniul elaborării politicilor publice și legiferării, precum dispoziții având caracter experimental și spații de testare în materia reglementării; ... 6. recomandă inițierea unei reflecții privind actualizarea instrumentelor și practicilor pentru monitorizarea aplicării regulamentelor Uniunii; ... 7. recunoaște, în această privință, utilitatea considerabilă a elaborării, la nivelul Uniunii, a
HOTĂRÂRE nr. 35 din 23 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296843]
-
în caz de urmări periculoase ori păgubitoare. Faptul că cerințe similare, cu aceleași consecințe juridice, au fost impuse și profesiei de avocat constituie o opțiune a legiuitorului, care intră în marja de apreciere a Parlamentului în cadrul activității sale de legiferare (Decizia nr. 339 din 10 aprilie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 374 din 1 iunie 2012). De asemenea, Curtea a constatat că organizarea avocaților în barouri și a barourilor în Uniunea Avocaților din România nu
DECIZIA nr. 25 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296820]
-
că, potrivit prevederilor art. 16 alin. (1) și (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, „(1) În procesul de legiferare este interzisă instituirea acelorași reglementări în mai multe articole sau alineate din același act normativ ori în două sau mai multe acte normative. Pentru sublinierea unor conexiuni legislative se utilizează norma de trimitere. (2) În cazul existenței unor paralelisme acestea
DECIZIA nr. 87 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296707]
-
și Justiție nu a statuat printr-o altă hotărâre, criteriul vechimii actului normativ a cărui interpretare se solicită neputând fi absolutizat, astfel încât trebuie avută în vedere existența unei dezlegări reale și efective din partea instanțelor prin raportare la scopul legiferării instituției procesuale a hotărârii prealabile, ca mecanism de unificare a practicii, care este cel de a preîntâmpina apariția unei practici neunitare. ... 19. A mai argumentat instanța de trimitere și în sensul că problema de drept nu face obiectul unui recurs
DECIZIA nr. 61 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296647]
-
este singura autoritate competentă să aprecieze asupra eventualelor perfecționări de ordin legislativ și să decidă asupra eventualei modificări a regimului juridic aplicabil inclusiv candidaților independenți. De altfel, așa cum chiar autorul contestației arată, în prezent se află în curs de legiferare, în procedura Camerei decizionale, Proiectul de Lege pentru modificarea art. 27 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României (Plx nr. 376/2015), care prevede un număr de minim 40.000 de semnături de susținere a candidaturii. Prin urmare, condiția criticată poate
HOTĂRÂREA nr. 30 din 19 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296809]
-
Guvernului, care ar trebui un pic mai bine gândită, la CSM ar trebui poate lucrurile mai bine gândite, la componența CSM, la atribuțiile CSM. Poate la președinte ar trebui un pic mărite atribuțiile, date și alte atribuții. La sistemul de legiferare, este iarăși o problema. Acum este povestea asta cu Camera decizională... Mi se părea mai bun sistemul de dinainte, acela cu comisiile de mediere. Se adopta o formă la Senat, una la Camera, se reunea o comisie de mediere și
Judecătorul CCR, Augustin Zegrean, despre abuzul în serviciu, la News.ro () [Corola-blog/BlogPost/338672_a_340001]
-
declarat Codru Vrabie, activist, trainer și consultant în domeniul bunei guvernări și care lucrează din februarie 2014 cu Asociația Funky Citizens. Campania Politică fără Bariere a avut o contribuție importantă la modificarea legilor electorale, în 2015. Organizațiile neguvernamentale au obținut legiferarea unor reforme semnificative, cea mai importantă fiind posibilitatea înființării partidelor politice cu numai 3 membri, pe baza dreptului de liberă asociere, consfințit prin art. 40 din Constituție. Alegeri locale, iunie 2016 Anul electoral 2016 debutează cu alegerile locale, pe 5
Care-i faza cu partidele politice? Ghidul pentru înființarea unui partid și participarea în alegeri () [Corola-blog/BlogPost/338591_a_339920]
-
concepută nu pentru a fi aplicată unui număr nedeterminat de cazuri concrete, în funcție de încadrarea lor în ipoteza normei, ci doar unui singur caz, prestabilit fără echivoc, aspect ce echivalează cu arogarea de către Parlament a unei competențe de legiferare, într-un domeniu rezervat puterii executive. În acest mod sunt încălcate atât dispozițiile art. 61 alin. (1) din Constituție, prin abaterea de la prerogativele constituționale ale Parlamentului, cât și dispozițiile art. 102 alin. (1) din Legea fundamentală referitor la rolul
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]
-
a monumentelor, produce un dezechilibru între interesul public general, reprezentat de conservarea siturilor aferente Cetăților dacice, și interesele individuale ale persoanelor privind dreptul la ocrotirea sănătății și dreptul la un mediu sănătos, aspect ce contravine condiției constituționale referitoare la rezonabilitatea legiferării, ce decurge din principiul proporționalității, garantat de art. 53 alin. (2) din Constituție. ... 11. Se mai susține că sintagma „Cetățile dacice din Munții Orăștiei“, cuprinsă în articolul unic pct. 1 și 3 din legea criticată, contravine dispozițiilor art. 1 alin.
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]
-
fiind concepută nu pentru a fi aplicată unui număr nedeterminat de cazuri concrete, în funcție de încadrarea lor în ipoteza normei, ci, de plano, într-un singur caz, prestabilit fără echivoc. În cazul în care Parlamentul își arogă competența de legiferare, în condițiile, domeniul și cu finalitatea urmărite, se încalcă principiul separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție, viciu care afectează legea în ansamblu. Curtea a mai reținut că acceptarea ideii potrivit căreia Parlamentul
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]
-
a solicitărilor individuale de scoatere definitivă din fondul forestier național, a terenurilor aferente zonei de sit și zonei de protecție a unor situri arheologice individual determinate, înscrise în patrimoniul mondial UNESCO, respectiv a Cetăților dacice din Munții Orăștiei, echivalează cu legiferarea într-un domeniu care aparține în exclusivitate actelor cu caracter infralegal și cu încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (4) referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat, precum și ale art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului. În egală
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]
-
funcție de suport în interpretarea normei adoptate. Curtea a mai reținut că un viciu de neconstituționalitate a legii nu poate rezulta din chiar modul în care inițiatorul ei și-a motivat proiectul/propunerea legislativă, în condițiile în care rezultatul activității de legiferare este legea adoptată de Parlament. Așadar, controlul de constituționalitate vizează legea, și nu opțiuni, dorințe sau intenții cuprinse în expunerea de motive a legii. Pentru aceste argumente, în prezenta cauză, urmează să respingă critica având un atare obiect ca fiind
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]