5,988 matches
-
49 Ernest Bernea, "Monografia sociologică. Între raționalism și empirism în sociologie", Rânduiala, Arhiva de gand și faptă românească, ăn I, nr. 1, Tipografia "Bucovina", I. E. Torouțiu, București, ianuarie-martie, 1935, pp. 60-71; Vezi și recenzia cărții lui Corneliu Zelea Codreanu, Pentru legionari, semnată Ernest Bernea și intitulată "Cartea unui început de veac", Rânduiala, Arhiva de gand și faptă românească, volumul ÎI, Caetul 1, Tipografia "Bucovina", I. E. Torouțiu, București, 1937, pp. 36-40. 50 Vezi Traian Herseni, Mișcarea Legionara și Muncitorimea, Tipografia Bucovina, București
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
publice ce actualizează extremismul de dreapta interbelic. Mesajele s-au preluat și amplificat prin media. 2. Organizații nonguvernamentale care au ca strategie actualizarea ideologiei Mișcării Legionare, a legionarismului că spiritualitate se folosesc de două sintagma simple: ortodoxismul Mișcării și prezența legionarilor în lupta armată anticomunista din anii '50 ai secolului trecut. Aceste două vârfuri de lance de care se utilizează de mai bine de două decenii consideră că le conferă dreptul la recunoaștere publică. Busturi, plăci memoriale, denumiri de instituții, titlul
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
postmortem solicitate și acordate de la administrația locală. Cine ar spune " Nu", astăzi, acțiunii de promovare a memoriei unui personaj interbelic care a fost "sfânt al închisorilor comuniste", "luptător anticomunist cu arma în mână", desi identitatea lui istorică este aceea de legionar?! Pentru a reuși mai bine, ong-uri prolegionare și-au schimbat strategia și recunosc victimele Holocaustului. Dar, invocând principiul "Gulag egal Holocaust", ei solicită deplină libertate pentru a-și comemora victimele în public și a marca astfel spațiul public cu simboluri
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
român Raportul final al Comisiei "Elie Wiesel", derapajele de minimalizare a Holocaustului din instituțiile publice central s-au rărit până la dispariție. Administrația publică locală sau instituții aflate în coordonare sunt inca generoase cu solicitări de simbolizare a valorilor sau liderilor legionari. Se organizează întâlniri în școli cu sau despre legionari participanți la lupta anticomunista din munți, conferințe comemorative găzduite de instituții județene de cultură. De asemenea, consilii locale votează titluri de cetățeni de onoare postmortem pentru "sfinți ai închisorilor", în realitate
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
minimalizare a Holocaustului din instituțiile publice central s-au rărit până la dispariție. Administrația publică locală sau instituții aflate în coordonare sunt inca generoase cu solicitări de simbolizare a valorilor sau liderilor legionari. Se organizează întâlniri în școli cu sau despre legionari participanți la lupta anticomunista din munți, conferințe comemorative găzduite de instituții județene de cultură. De asemenea, consilii locale votează titluri de cetățeni de onoare postmortem pentru "sfinți ai închisorilor", în realitate foști legonari. Toate acestea se întâmplă pentru că există un
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
care este însă unilaterală și reinventează personaje care, cel putin etic, s-au aflat în tabăra celor responsabili de discriminare, deportare, exterminare. Aceia dintre intervievați care sunt de partea lui Ion Antonescu că "bun patriot", aceia care îi imaginează pe legionari ca având o "misiune național-creștină" sau care "nu îi vor pe evrei" în România au șanse mai mari să fie de acord în spațiul public cu simboluri fasciste sau busturi ale unor criminali de război. Asemenea opinii se opun în
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
1941. La identificarea categoriilor de făptași confuzia este de asemenea prezenta. Așa cum menționează Raportul sondajului de opinie, "dintre factorii interni, Mișcarea Legionara și Ion Antonescu, în calitate de conducător al statului, sunt principalii responsabili indicați, dar există o asociere mai puternică între legionari și Holocaust". În fapt situația este inversă: Ion Antonescu este marele responsabil, iar în perioada septembrie 1940-august 1944, după patru luni de guvernare, legionarii ies din scenă. Holocaustul nu reprezintă o problemă de interes pentru cei intervievați. Numai 12% s-
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Antonescu, în calitate de conducător al statului, sunt principalii responsabili indicați, dar există o asociere mai puternică între legionari și Holocaust". În fapt situația este inversă: Ion Antonescu este marele responsabil, iar în perioada septembrie 1940-august 1944, după patru luni de guvernare, legionarii ies din scenă. Holocaustul nu reprezintă o problemă de interes pentru cei intervievați. Numai 12% s-au declarat interesați. Adăugăm la această imagine sursele de informare sunt mass-media (58%), internetul (23%), iar literatura de specialitate (16%) și școala (14%) se
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
luptătorului legionar anticomunist sau a persoanei condamnate pentru crime de război. El ar avea printre caracteristici disponibilitatea pentru o distanta socială mărită față de evrei, ar fi slab informat despre tragedia evreilor și romilor din România în timpul regimului Antonescu, ar valoriza legionarii numai prin faptul că s-au opus comunismului cu arma în mână după 1944. Când aceste caracteristici se cumulează și se potențează la o singură persoană, sunt șanse că atitudinea să fie una vocală, manifestă, să regăsim o comunicare agresivă
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
momentul de față, nu putem vorbi de condamnarea comunismului, ci doar de "condamnarea lui Vișinescu". În rest, justiția a rămas oarbă în ceea ce privește atât torționarii, cât și victimele regimului comunist și Parlamentul rămâne deocamdată mut. Această, în vreme ce crimele fascismului și ale legionarilor au fost sancționate prin Legea 217/2015, ca și defuncții lor autori fizici și morali, la inițiativa lui Alexandru Florian, presedintele Institutului Holocaustului "Elie Wiesel". Comunismul, în schimb, stă bine mersi, de parcă ar fi doar un vis din care nu
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Loti, singura lui iubire). Diaristul are și antipatii, dar sunt accidentale, fără adâncime afectivă: pentru Vladimir Streinu, Bogza, Bellu Zilber, Mircea Grigorescu - șef la Timpul. Se-nțelege că jurnalul este și un document al vremii: despre cutremurul din 1940, despre legionari, dar mai ales despre atmosfera și colegii de la Timpul, unde lucra (și semna cu pseudonimul Paul Scorțeanu), despre grupul de la Albatros (Tiberiu Tretinescu, Virgil Untaru (Ierunca), Geo Dumitrescu, ,poet până-n vârful unghiilor", Marin Preda, Stelaru, T. Bărbulescu ș.a.), cu toți
Jurnalul unui cobai by Ana Selejan () [Corola-journal/Journalistic/11166_a_12491]
-
legate la cravate, care puneau la cale intrarea României în Europa, către finele secolului al XIX-lea. Nu chiar un secol mai târziu, în prag de adolescență, urmăream, la Bușteni, o animată conversație între tatăl meu și Radu Budișteanu, fost legionar și în acel moment ministru carlist. Cu ochii pe șoseaua ca-n palmă, pe care vâjâiau în sus și-n jos tineri sași pe noile lor motociclete Puch 125, amicul îi destăinuia lui Șerban Cioculescu planul său ministerial de a
Bătrânul și ploaia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11199_a_12524]
-
diverse ocazii" (pp. 161-162). Dacă Vestea Domnului se revendică de la modelul cristic și merge pe o linie de nonviolență ŕ la Gandhi, alegând rugăciunea, contemplația, inacțiunea, secta ștefaniștilor, condusă de un tânăr aprig cu nume caragialian (Darius Georgescu), actualizează tipicul legionar, cântând războinic în jurul tricolorului și impunând, prin spargeri de vitrine și de capete, ideea națională. În acest tablou pictat în culori tari intră și sataniștii, așa numiții ,diogeniști" (oameni care stau în butoaie în fața Primăriei și fac tot felul de
Daciada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11207_a_12532]
-
așa cum îi place să se înfățișeze.(...) Bineînțeles, ca toți cei ce scriu astăzi Ťamintiriť, și el se întrece pe sine în a se arăta Ťprogresistť în tinerețea lui (cu toate că din unele pagini și episoade reiese că a bătut pe la ușile legionarilor), vorbind numai despre oameni ajunși mai tîrziu la notorietate în politică și trecînd sub tăcere pe majoritatea celorlalți (morți prin lagăre și pușcării). Personal, m-am simțit lezat (deși el nu făcea nici o aluzie la mine) atunci cînd am văzut
Condei acid - II by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11212_a_12537]
-
George Radu Trebuie să menționez din capul locului că lucrarea domnului Mihai Pelin - subintitulată Viețile pictorilor, sculptorilor și arhitecților români între legionari și staliniști - conține un uriaș material informativ, întotdeauna incitant și supus reflecției cititorului, material pe care nu-l poate stăpâni critic o unică persoană, vreau să spun un singur lector, dacă e să considerăm textul în totalitatea lui. Cuprinsul masivului
Deceniul prăbușirilor (1940-1950) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11189_a_12514]
-
îl admirau. Se cunoaște astăzi foarte puțin și în bună parte nu se cunoaște deloc cum a întâmpinat Frunzetti realitatea creată de evenimentele care s-au succedat imediat după 23 august 1944. Fapt este că după ce a rupt-o cu legionarii (nu din oportunism, ci sincer revoltat de ceea ce s-a pertrecut în decursul unei scene la care a asistat, în timpul ,rebeliunii" din ianuarie 1941, când unul dintre legionari a ucis fără milă un ostaș român dându-i foc), doi ani
Deceniul prăbușirilor (1940-1950) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11189_a_12514]
-
după 23 august 1944. Fapt este că după ce a rupt-o cu legionarii (nu din oportunism, ci sincer revoltat de ceea ce s-a pertrecut în decursul unei scene la care a asistat, în timpul ,rebeliunii" din ianuarie 1941, când unul dintre legionari a ucis fără milă un ostaș român dându-i foc), doi ani mai târziu, în 1943, în împrejurări ce mi-au rămas străine, s-a împrietenit cu Lucrețiu Pătrășcanu și a început să aibă contacte cooperante cu mișcarea comunistă ilegală
Deceniul prăbușirilor (1940-1950) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11189_a_12514]
-
bine documentat, blindat cu date precise și referințe exacte, nu-i așa?), volumul "cercetătoarei" cercetate și scuturate de Mircea Iorgulescu este de fapt un rechizitoriu construit pe o teză aberantă. În conformitate cu aceasta, Cioran și Eliade ar fi fost antisemiți și legionari/ legionaroizi de la începutul activității lor, în România interbelică, și până la moarte, toată opera fiindu-le impregnată de antisemitism și fascism. Iar culpa lui Ionesco (fiindcă trebuie să aibă și el una) este aceea de nu-i fi denunțat public pe
Impactul critic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10681_a_12006]
-
abdicarea lui Carol al II-lea, la 6 septembrie 1940, ei extind pe o scară și mai largă actele de terorism, crimele odioase, precum uciderea oamenilor politici din ,vechiul regim", arestați la Jilava, a lui N. Iorga și V. Madgearu. ,Legionarii împușcă pe toate cărările", observă Pericle Martinescu. Peste tot sunt arborate imense drapele verzi. , N-ar fi exclus ca tricolorul de până acum să fie înlocuit cu un drapel verde". Antilegionar, diaristul denunță fanatismul orb și cultul violenței, distrugerea valorii
Un jurnal sentimental și politic by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10743_a_12068]
-
sfârtecate în vara tragică a anului 1940. Volumul Uraganul istoriei seamănă foarte mult, ca tonalitate, cu 7 ani cât 77, numai că obiectivul de atac nu-l reprezintă Stalin și comuniștii, ca acolo (încă nu ne ,fericiseră"), ci frații lor, legionarii, și spiritul diabolic al lui Hitler, care aruncase Europa în foc și, pe cale de consecință, după înfrângerea lui din 1945, o bună parte a continentului în întuneric pentru multe decenii. Opera lui infernală aveau s-o desăvârșească Armata Roșie, regimentele
Un jurnal sentimental și politic by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10743_a_12068]
-
am văzut eu însumi astfel de scene sugestive. Dar încearcă, fie și în glumă, să intonezi ,Sfântă tinerețe legionară" și celelalte aberații fasciste și-o să simți ce efect are asupra finilor comeseni din preajmă. Geme presa de demascări ale intelectualilor legionari români, dar nu se suflă un cuvânt despre intelectualii de extremă stângă, al căror rol la nenorocirea țării e la fel de mare, dacă nu chiar mai mare: odată băgați în închisori sau fugiți în străinătate, legionarii n-au mai avut nici o
Umbra "instructorului C. C." by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10897_a_12222]
-
presa de demascări ale intelectualilor legionari români, dar nu se suflă un cuvânt despre intelectualii de extremă stângă, al căror rol la nenorocirea țării e la fel de mare, dacă nu chiar mai mare: odată băgați în închisori sau fugiți în străinătate, legionarii n-au mai avut nici o influență asupra evenimentelor din România. În schimb, sutele de mii de asasinate din anii '50 s-au produs măcar cu acordul, dacă nu cu complicitatea directă a intelectualilor comuniști deținători de funcții politice. Și nu
Umbra "instructorului C. C." by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10897_a_12222]
-
nimic nu ne poate face să uităm că în perioada în care Ion Ianoși făcea instrucție în Comitetul Central al partidului s-a dezlănțuit una din cele mai cumplite vânători de intelectuali din istoria României. Nu era nevoie să fii legionar (Alexandru Paleologu n-a fost, Dinu Pillat n-a fost, N. Steinhardt n-a fost, n-au fost nici Victor Valeriu Martinescu, Vladimir Streinu, Vasile Voiculescu și nici atâtea alte mii) pentru a înfunda beciurile pușcăriilor și pentru a fi
Umbra "instructorului C. C." by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10897_a_12222]
-
dragoste neîmpărtășită și de el. Această istorie sentimentală, notează memorialista, a descris-o voalat în primul ei roman, Tinerețe. în 1934, Lucia Demetrius reușește să plece la Paris, nu cu bursa promisă de I. G. Duca, între timp, asasinat de legionari, ci cu ajutorul rudelor din partea mamei. Publicista, din ce în ce mai activă, se înscrie la ,Hautes Etudes Sociales et de Journalisme". Intenționa să dea doctoratul la Sorbona cu celebrul filosof Charles Lalo, propunându-și ca teză Valoarea urâtului în artă. O cunoaște pe marea
între bunăcredință și conformism (I) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10908_a_12233]
-
ireproșabilă. Așa însă, Florin Țurcanu, obligat parcă să se supună unui tipar de gîndire constrîngător, dă impresia că emite semnale liniștitoare menite a da publicului francez posibilitatea de a-l localiza ideologic pe însuși autorul cărții. Căci, atunci cînd pui legionarilor și, implicit, lui Eliade eticheta de fasciști, ceea ce faci nu se numește istorie, ci ideologie. Și, din păcate, toată cartea lui Florin Țurcanu se sprijină pe această premisă: că Mișcarea Legionară a fost o mișcare fascistă și că legionarul Eliade
A fost Eliade fascist? by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10867_a_12192]