1,039 matches
-
autorității administrative, a obligației de a depune la dosar toate actele care au stat la baza emiterii dispoziției de părăsire a teritoriului. Or, Curtea Constituțională nu este competentă să complinească omisiunile legislative, fără să riște să se transforme într-un legislator pozitiv. Această concluzie rezultă din dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, care prevăd că instanța de contencios constituțional "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără
DECIZIE nr. 945 din 19 decembrie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 32 şi art. 82 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/184539_a_185868]
-
potrivit căreia, în măsura în care drepturile din prezenta Carta corespund și drepturilor garantate prin CEDO, înțelesul și sfera de aplicare a acestora, inclusiv restrângerile admise, sunt identice cu cele prevăzute de CEDO. Rezultă în special faptul că, la stabilirea restrângerilor acestor drepturi, legislatorul trebuie să respecte aceleași norme privind restrângerile instituite de CEDO, care devin astfel aplicabile drepturilor menționate de acest alineat, fără a aduce atingere autonomiei dreptului Uniunii și al Curții de Justiție a Uniunii Europene. Trimiterea la CEDO se referă atât
TRATAT din 25 aprilie 2005 dintre Regatul Belgiei, Republica Ceha, Regatul Danemarcei, Republica Federala Germania, Republica Estonia, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Irlanda, Republica Italiana, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungara, Republica Malta, Regatul fiarilor de Jos, Republica Austria, Republica Polona, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovaca, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168188_a_169517]
-
prevăzut de dispoziția de lege criticată cu o sumă fixă pe an universitar, actualizată cu rata inflației. Or, așa după cum Curtea Constituțională a reținut în mod constant, acceptarea acestei critici ar echivala cu transformarea instanței de contencios constituțional într-un legislator pozitiv, lucru care ar contraveni art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia: "Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare a țării". De asemenea, este de observat că, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "Curtea Constituțională se
DECIZIE nr. 413 din 14 iulie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169683_a_171012]
-
mai 1995 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 12 mai 1995), "ea nu își poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică", spre a îndeplini rolul de "legislator pozitiv" ( Decizia nr. 27 din 12 martie 1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996). De altfel, așa cum a reținut Curtea în jurisprudența mai sus amintită, prin astfel de critici se vizează extinderea
DECIZIE nr. 293 din 9 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169053_a_170382]
-
a se permite atacarea la instanțele judecătorești nu doar a rezoluțiilor și ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată, ci și a altor acte sau măsuri ale procurorului. Acceptarea acestei critici ar echivala cu transformarea instanței de contencios constituțional într-un legislator pozitiv, ceea ce ar contraveni art. 61 din Constituție, potrivit căruia Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării. În ceea ce privește susținerea privind încălcarea, prin textul de lege criticat, a dispozițiilor art. 51 alin. (4) din Legea fundamentală, aceasta este nefondată, întrucât instituirea
DECIZIE nr. 293 din 9 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169053_a_170382]
-
o problemă de contencios constituțional. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, ea nu poate da o altă formulare textelor de lege și nici nu își poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică, devenind "legislator pozitiv". Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile
DECIZIE nr. 239 din 10 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168377_a_169706]
-
lege ferenda. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat în mod constant în jurisprudența sa faptul că nu își poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică, spre a îndeplini rolul de legislator pozitiv. Se observă, de altfel, că dispozițiile art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 nu aduc nici o atingere dispozițiilor constituționale invocate de autorul excepției. Prin incriminarea faptei de utilizare a creditelor sau a subvențiilor în alte scopuri decât
DECIZIE nr. 227 din 21 aprilie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168225_a_169554]
-
poate fi controlată decât pe calea excepției, în condițiile art. 146 lit. d) din Constituție. Ordonanța respinsă printr-o lege nu poate fi repusă în vigoare ca urmare a exercitării controlului de constituționalitate de Curtea Constituțională, aceasta neavând competențe de legislator pozitiv. Într-o asemenea situație, controlul de constituționalitate a priori asupra unei legi de respingere a unei ordonanțe poate privi numai constituționalitatea extrinsecă a acesteia sub aspectul respectării procedurilor constituționale de dezbatere și adoptare. Or, în ceea ce privește ordonanța de urgență a
DECIZIE nr. 498 din 8 iunie 2006 cu privire la constituţionalitatea Legii privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178862_a_180191]
-
poate pronunța doar sub aspectul conformității lor cu dispozițiile și principiile constituționale, așa cum prevede art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Potrivit Legii fundamentale, Curtea Constituțională nu are decât un rol de legislator negativ, având dreptul să controleze doar constituționalitatea prevederilor legale și să stabilească care dintre acestea contravin Constituției. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A).d
DECIZIE nr. 462 din 6 iunie 2006 cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 200 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179340_a_180669]
-
lege ferenda. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat în mod constant în jurisprudența sa faptul că nu își poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică, spre a îndeplini rolul de legislator pozitiv. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47
DECIZIE nr. 489 din 29 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171287_a_172616]
-
sub aspectele practice pe care le-ar presupune o apreciere asupra oportunității vreunei măsuri reparatorii, Curtea nu numai că nu s-ar putea pronunța, dar, în principiu, n-ar putea să completeze sau să schimbe măsuri legislative existente, devenind astfel «legislator pozitiv»". În acest sens sunt și dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit cărora "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea
DECIZIE nr. 165 din 22 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167186_a_168515]
-
precum și de propria jurisprudența referitoare la limitele competenței sale (de exemplu, Decizia nr. 159 din 10 noiembrie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 4 februarie 1999), Curtea reține că nu poate îndeplini rolul de "legislator pozitiv" și nici nu se poate substitui legiuitorului pentru înlocuirea, parțială sau totală, a dispozițiilor neconstituționale ale art. 2-7 din Legea nr. 105/1997 ori pentru selectarea, în vederea declarării ca fiind neconstituțional, a unuia sau a altuia dintre textele legale
DECIZIE nr. 208 din 25 octombrie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 105/1997 pentru soluţionarea obiectiunilor, contestaţiilor şi a plangerilor asupra sumelor constatate şi aplicate prin actele de control sau de impunere ale organelor Ministerului Finanţelor, modificată prin Ordonanţa Guvernului nr. 13/1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131854_a_133183]
-
grupul social discriminate. Într-o atare împrejurare, se pune în discuție legitimitatea acestui organ de a interfera în competențele legislativului, prin înlăturarea aplicabilității unor acte normative și instituirea aplicabilității altora, dar și în competențele Curții Constituționale, care îndeplinește rolul de legislator negativ, atunci când constată lipsa de conformitate dintre prevederile unei legi sau ordonanțe și dispozițiile constituționale, sub aspectul art. 16 referitor la principiul nediscriminării. Deși în lumina dispozițiilor constituționale o asemenea interpretare nu ar putea fi acceptată, rolul Consiliului Național pentru
DECIZIE nr. 997 din 7 octombrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204675_a_206004]
-
nivelului de instruire 1. Grupele 4, 5, 6, 7 și 8 sunt considerate la același nivel de instruire 2, iar grupele 2 și 3 corespund unor niveluri de instruire diferențiate 4 și respectiv 3. În definițiile a două grupe majore, "Legislatori, înalți funcționari și conducători" (grupa majoră 1) și la "Forțele armate" (grupa majoră 0), nu se face referire la nivelul de calificare, întrucât în cadrul acestora intervin alte elemente, ținând de natură muncii, considerate drept criterii de similaritate mai importante, cum
ORDIN nr. 1.949 din 9 mai 1995 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupatiilor din România (C.O.R.). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201938_a_203267]
-
structura arborescenta - sub raportul competențelor profesionale III. STRUCTURA ARBORESCENTA A CLASIFICĂRII OCUPAȚIILOR DIN ROMÂNIA III. 1. GRUPA MAJORĂ 1 Membri ai corpului legislativ ai executivului, înalți conducători ai administrației publice, conducători și funcționari superiori din unitățile economico-sociale și politice 11 LEGISLATORI, MEMBRI AI EXECUTIVULUI ȘI ÎNALȚI CONDUCĂTORI AI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE 111 Legislatori, membri ai executivului și înalți conducători ai administrației publice 1110 Legislatori, membri ai executivului și înalți conducători ai administrației publice 114 Președinți și alți funcționari superiori din organizații politice
ORDIN nr. 1.949 din 9 mai 1995 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupatiilor din România (C.O.R.). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201938_a_203267]
-
OCUPAȚIILOR DIN ROMÂNIA III. 1. GRUPA MAJORĂ 1 Membri ai corpului legislativ ai executivului, înalți conducători ai administrației publice, conducători și funcționari superiori din unitățile economico-sociale și politice 11 LEGISLATORI, MEMBRI AI EXECUTIVULUI ȘI ÎNALȚI CONDUCĂTORI AI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE 111 Legislatori, membri ai executivului și înalți conducători ai administrației publice 1110 Legislatori, membri ai executivului și înalți conducători ai administrației publice 114 Președinți și alți funcționari superiori din organizații politice, profesionale, patronale, sindicale și alte organizații obștești 1141 Conducători și alți
ORDIN nr. 1.949 din 9 mai 1995 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupatiilor din România (C.O.R.). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201938_a_203267]
-
legislativ ai executivului, înalți conducători ai administrației publice, conducători și funcționari superiori din unitățile economico-sociale și politice 11 LEGISLATORI, MEMBRI AI EXECUTIVULUI ȘI ÎNALȚI CONDUCĂTORI AI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE 111 Legislatori, membri ai executivului și înalți conducători ai administrației publice 1110 Legislatori, membri ai executivului și înalți conducători ai administrației publice 114 Președinți și alți funcționari superiori din organizații politice, profesionale, patronale, sindicale și alte organizații obștești 1141 Conducători și alți funcționari superiori din organizațiile politice 1142 Conducători și alți funcționari superiori
ORDIN nr. 1.949 din 9 mai 1995 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupatiilor din România (C.O.R.). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201938_a_203267]
-
administrației publice pe întreg teritoriul țării; contribuie la apărarea drepturilor și la promovarea intereselor profesionale economice și sociale ale salariaților în raport cu statutele lor; reprezintă voința politică a cetățenilor, cu respectarea ordinii de drept și principiilor democrației. Subgrupe majore componente: 11 Legislatori, membri ai executivului și înalți conducători ai administrației publice 12 Conducători de unități economico-sociale mari (corporații) 13 Conducători de unități economico-sociale mici (giranți) IV. 1.1. SUBGRUPA MAJORĂ 11 Legislatori, membri ai executivului și înalți conducători ai administrației publice Membrii
ORDIN nr. 1.949 din 9 mai 1995 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupatiilor din România (C.O.R.). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201938_a_203267]
-
ordinii de drept și principiilor democrației. Subgrupe majore componente: 11 Legislatori, membri ai executivului și înalți conducători ai administrației publice 12 Conducători de unități economico-sociale mari (corporații) 13 Conducători de unități economico-sociale mici (giranți) IV. 1.1. SUBGRUPA MAJORĂ 11 Legislatori, membri ai executivului și înalți conducători ai administrației publice Membrii corpului legislativ, ai executivului și înalții conducători ai administrației publice adopta, modifica și abroga legi constituționale, organice și ordinare; formulează, aprobă programul de guvernare; asigura realizarea politicii interne și externe
ORDIN nr. 1.949 din 9 mai 1995 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupatiilor din România (C.O.R.). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201938_a_203267]
-
ai administrației publice adopta, modifica și abroga legi constituționale, organice și ordinare; formulează, aprobă programul de guvernare; asigura realizarea politicii interne și externe; exercita conducerea generală a administrației publice pe întreg teritoriul țării, în baza legii. Grupe minore componente: 111 Legislatori, membri ai executivului și înalți conducători ai administrației publice 114 Președinți și alți funcționari superiori din organizații politice, profesionale, patronale, sindicale și alte organizații obștești IV. 1.1.1. GRUPA MINORĂ 111 Legislatori, membri ai executivului și înalți conducători ai
ORDIN nr. 1.949 din 9 mai 1995 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupatiilor din România (C.O.R.). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201938_a_203267]
-
în baza legii. Grupe minore componente: 111 Legislatori, membri ai executivului și înalți conducători ai administrației publice 114 Președinți și alți funcționari superiori din organizații politice, profesionale, patronale, sindicale și alte organizații obștești IV. 1.1.1. GRUPA MINORĂ 111 Legislatori, membri ai executivului și înalți conducători ai administrației publice Membrii corpului legislativ, ai executivului și înalții conducători ai administrației publice formulează, adopta, modifica și abroga legi constituționale, organice și legi ordinare; aprobă programul de guvernare; asigura realizarea politicii interne și
ORDIN nr. 1.949 din 9 mai 1995 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupatiilor din România (C.O.R.). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201938_a_203267]
-
publice formulează, adopta, modifica și abroga legi constituționale, organice și legi ordinare; aprobă programul de guvernare; asigura realizarea politicii interne și externe; exercita conducerea generală a administrației publice pe întreg teritoriul țării, în baza legii. Grupe de bază componente: 1110 Legislatori, membri ai executivului și înalți conducători ai administrației publice 1110 LEGISLATORI, MEMBRI AI EXECUTIVULUI ȘI ÎNALȚI CONDUCĂTORI AI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE Membrii corpului legislativ, ai executivului și înalții conducători ai administrației publice formulează, adopta, modifica și abroga legi constituționale, organice și
ORDIN nr. 1.949 din 9 mai 1995 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupatiilor din România (C.O.R.). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201938_a_203267]
-
ordinare; aprobă programul de guvernare; asigura realizarea politicii interne și externe; exercita conducerea generală a administrației publice pe întreg teritoriul țării, în baza legii. Grupe de bază componente: 1110 Legislatori, membri ai executivului și înalți conducători ai administrației publice 1110 LEGISLATORI, MEMBRI AI EXECUTIVULUI ȘI ÎNALȚI CONDUCĂTORI AI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE Membrii corpului legislativ, ai executivului și înalții conducători ai administrației publice formulează, adopta, modifica și abroga legi constituționale, organice și legi ordinare; aprobă programul de guvernare; asigura realizarea politicii interne și
ORDIN nr. 1.949 din 9 mai 1995 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupatiilor din România (C.O.R.). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201938_a_203267]
-
menționat oferă o definiție legală a noțiunii de lucrător al Securității, necesară pentru înlăturarea oricărui echivoc în ceea ce privește atribuirea acestei calități unei persoane. O astfel de definiție nu poate avea valoarea unei imixtiuni a puterii executive - care, în virtutea prerogativelor sale de legislator delegat, a emis Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 - în atribuțiile puterii judecătorești. De altfel, prin Decizia nr. 815 din 19 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 394 din 11 iunie 2009, Curtea
DECIZIE nr. 1.194 din 24 septembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. a), art. 6, art. 7, art. 8, art. 10 şi art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216803_a_218132]
-
judiciare, căci expresia «întinderea suprafeței terenului» ce ar putea face obiectul controlului instanțelor, la care făcea trimitere art. 11 alin. 7 din Legea nr. 18/1991 , se referea și la amplasament, precizând inclusiv terenurile învecinate. Aceasta pentru a realiza voința legislatorului de a atribui fiecărei persoane, pe cât posibil, terenul care le-a aparținut autorilor săi. Dimpotrivă, alte instanțe au decis că nu sunt competente să stabilească amplasamentul terenurilor care trebuiau să fie date în proprietate, în temeiul art. 11 alin. 7
HOTĂRÂRE din 12 iulie 2007 în Cauza Hauler împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216483_a_217812]