1,983 matches
-
absolvent de studii superioare, de profesie inginer. Rămâne de văzut dacă acest "trend" se va păstra în continuare, după ce efectele uninominalului își vor fi lăsat cu adevărat amprenta. Tabelul 2: Media de vârstă a deputaților pe grupuri parlamentare, pe legislaturi Legislatura Grup parlamentar 1990 1992 1996 2000 2004 2008 Independenți 52,61 53,5 Minorități 54,28 54,55 PC 52,1 PD 49,39 PDL 46,4 USD 45,30 PNL 56,57 40,81 47,27 46,96 50
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
63,76 PSD 49,75 48,28 52,05 Alianța PSD+PC 49,55 UDMR 45,39 44,27 44,12 46,88 55,95 51,4 UNPR1 49,14 Sursa: www.cdep.ro. Notă: mediile de vârstă generale pe legislaturi: 49,93 (1990), 47,36 (1992), 48,64 (1996), 48,21 (2000), 52,35 (2004), respectiv 48,14 (2008). Grupuri parlamentare și "înnoire" La fiecare legislatură, corpul parlamentarilor se înnoiește. Un număr de parlamentari nu mai fac parte din structura
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
4 UNPR1 49,14 Sursa: www.cdep.ro. Notă: mediile de vârstă generale pe legislaturi: 49,93 (1990), 47,36 (1992), 48,64 (1996), 48,21 (2000), 52,35 (2004), respectiv 48,14 (2008). Grupuri parlamentare și "înnoire" La fiecare legislatură, corpul parlamentarilor se înnoiește. Un număr de parlamentari nu mai fac parte din structura legislativului, iar unii dintre aceștia își continuă activitatea parlamentară, de cele mai multe ori, în cadrul acelorași grupuri parlamentare. Am discutat în altă parte despre înnoirea Camerei Deputaților o dată cu
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
2011). De această dată suntem interesați de media mandatelor pe grupuri parlamentare. Una dintre constatări este aceea că există grupuri parlamentare cu deputați și senatori foarte "longevivi". Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) este unul dintre aceste grupuri. În legislatura 1990-1992, de exemplu, șase deputați vor face parte din două legislaturi, un deputat va face parte din trei legislaturi, cinci vor face parte din patru legislaturi, un deputat va aduna cinci mandate, iar patru deputați vor reprezenta alegătorii de șase
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
parlamentare. Una dintre constatări este aceea că există grupuri parlamentare cu deputați și senatori foarte "longevivi". Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) este unul dintre aceste grupuri. În legislatura 1990-1992, de exemplu, șase deputați vor face parte din două legislaturi, un deputat va face parte din trei legislaturi, cinci vor face parte din patru legislaturi, un deputat va aduna cinci mandate, iar patru deputați vor reprezenta alegătorii de șase ori. Așa cum arată datele din Tabelul 3, UDMR este grupul parlamentar
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
grupuri parlamentare cu deputați și senatori foarte "longevivi". Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) este unul dintre aceste grupuri. În legislatura 1990-1992, de exemplu, șase deputați vor face parte din două legislaturi, un deputat va face parte din trei legislaturi, cinci vor face parte din patru legislaturi, un deputat va aduna cinci mandate, iar patru deputați vor reprezenta alegătorii de șase ori. Așa cum arată datele din Tabelul 3, UDMR este grupul parlamentar cu cea mai ridicată medie a mandatelor din
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
longevivi". Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) este unul dintre aceste grupuri. În legislatura 1990-1992, de exemplu, șase deputați vor face parte din două legislaturi, un deputat va face parte din trei legislaturi, cinci vor face parte din patru legislaturi, un deputat va aduna cinci mandate, iar patru deputați vor reprezenta alegătorii de șase ori. Așa cum arată datele din Tabelul 3, UDMR este grupul parlamentar cu cea mai ridicată medie a mandatelor din Camera Deputaților. Am putea afirma, bazându-ne
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
pentru legislativele din 2000-2004, 2004-2008 și 2008-2012 este relevant în acest sens, UDMR având pe rând mediile 3,58 (N= 12), 3,23 (N= 13) și 2,77 (N= 9). La polul opus, PRM care la Senat nu depășește în legislaturile 2000-2004 și 2004-2008 mediile 1,53, respectiv 1,7. Și PSD are o medie în jurul valorii de 2 pentru Senat în perioada 2000-2012, iar PDL are, pentru Senat în perioada de după 2004, o medie în jurul valorii de 1,8. Tabelul
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
7. Și PSD are o medie în jurul valorii de 2 pentru Senat în perioada 2000-2012, iar PDL are, pentru Senat în perioada de după 2004, o medie în jurul valorii de 1,8. Tabelul 3: Media mandatelor în Camera Deputaților comparativ pe legislaturile 1990-1992, 2000-2004, pe grupuri parlamentare Legislatura Grupul parlamentar 1990-1992 2000-2004 FSN 1,62 (N= 294) PD 2,95 (N= 23) PNL 1,50 (N= 32) 2,46 (N= 15) PNȚCD 1,84 (N= 13) PRM 1,93 (N= 49) PSD
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în jurul valorii de 2 pentru Senat în perioada 2000-2012, iar PDL are, pentru Senat în perioada de după 2004, o medie în jurul valorii de 1,8. Tabelul 3: Media mandatelor în Camera Deputaților comparativ pe legislaturile 1990-1992, 2000-2004, pe grupuri parlamentare Legislatura Grupul parlamentar 1990-1992 2000-2004 FSN 1,62 (N= 294) PD 2,95 (N= 23) PNL 1,50 (N= 32) 2,46 (N= 15) PNȚCD 1,84 (N= 13) PRM 1,93 (N= 49) PSD 2,03 (N= 105) UDMR 2
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
2,46 (N= 15) PNȚCD 1,84 (N= 13) PRM 1,93 (N= 49) PSD 2,03 (N= 105) UDMR 2,65 (N= 29) 3,57 (N= 21) Sursa: www.cdep.ro. Dacă ne raportăm la grupurile parlamentare comparativ pentru legislaturile 2004-2008 și 2008-2012 (Tabelul 4) observăm că o dată cu alegerile din 2004 mai multe formațiuni politice se înnoiesc, iar în rândurile lor apar mulți deputați noi, aflați la primul mandat. Pe primele locuri, cu ponderi superioare întâlnim Partidul Democrat cu 84
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
primul mandat se află printre grupurile parlamentare care s-au înnoit cel mai puțin. Partidul Social Democrat și Partidul Conservator cu 53,70% respectiv 57,90% deputați aflați la primul mandat realizează un echilibru între "continuatori" și "nou veniți". În legislatura 2008-2012 ponderea noilor veniți din grupul Independenților este cea mai ridicată, cu 83,33%, urmată de cei ai Partidul Democrat-Liberal cu 73,08% deputați aflați la primul mandat. De observat că, de această dată, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ai Partidul Democrat-Liberal cu 73,08% deputați aflați la primul mandat. De observat că, de această dată, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România aduce în rândurile sale mai mulți "nou veniți", procentul acestora fiind cu cca. 9% mai mare față de legislatura anterioară. Tabelul 4: Ponderea "continuatorilor" și a "noilor veniți" pe grupuri parlamentare și pe legislaturi Legislatura Grup parlamentar 2004-2008 2008-2012 Continuatori Noi veniți Continuatori Noi veniți Independenți 30,77 69,23 16,67 83,33 Minorități 38,89 61,11
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
această dată, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România aduce în rândurile sale mai mulți "nou veniți", procentul acestora fiind cu cca. 9% mai mare față de legislatura anterioară. Tabelul 4: Ponderea "continuatorilor" și a "noilor veniți" pe grupuri parlamentare și pe legislaturi Legislatura Grup parlamentar 2004-2008 2008-2012 Continuatori Noi veniți Continuatori Noi veniți Independenți 30,77 69,23 16,67 83,33 Minorități 38,89 61,11 94,44 5,56 PC 42,10 57,90 PD 15,19 84,81 PNL
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
dată, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România aduce în rândurile sale mai mulți "nou veniți", procentul acestora fiind cu cca. 9% mai mare față de legislatura anterioară. Tabelul 4: Ponderea "continuatorilor" și a "noilor veniți" pe grupuri parlamentare și pe legislaturi Legislatura Grup parlamentar 2004-2008 2008-2012 Continuatori Noi veniți Continuatori Noi veniți Independenți 30,77 69,23 16,67 83,33 Minorități 38,89 61,11 94,44 5,56 PC 42,10 57,90 PD 15,19 84,81 PNL 24
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
62 PSD 46,30 53,70 UDMR 63,63 36,37 54,54 45,46 PDL 26,92 73,08 PSD + PC 50,49 49,51 UNPR 35,71 64,28 Sursa: www.cdep.ro. Notă: cifrele reprezintă procente. Pentru legislatura 2004-2008 N= 334, pentru legislatura 2008-2012 N= 352. Există, așa cum putem observa diferențe semnificative între profilurile diferitelor grupuri parlamentare, în ciuda unor caracteristici care determină un anumit grad de omogenitate al elitei parlamentare, literatura de specialitate cu privire la instiuționalizarea Parlamentului în spațiul
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
70 UDMR 63,63 36,37 54,54 45,46 PDL 26,92 73,08 PSD + PC 50,49 49,51 UNPR 35,71 64,28 Sursa: www.cdep.ro. Notă: cifrele reprezintă procente. Pentru legislatura 2004-2008 N= 334, pentru legislatura 2008-2012 N= 352. Există, așa cum putem observa diferențe semnificative între profilurile diferitelor grupuri parlamentare, în ciuda unor caracteristici care determină un anumit grad de omogenitate al elitei parlamentare, literatura de specialitate cu privire la instiuționalizarea Parlamentului în spațiul post-comunist fiind, în acest sens
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
omogenitate al elitei parlamentare, literatura de specialitate cu privire la instiuționalizarea Parlamentului în spațiul post-comunist fiind, în acest sens, grăitoare. Profilul diferit între PDL și UDMR de exemplu ar putea face obiectul unei discuții. Dacă ne raportăm la media de vârstă pe legislaturi, UDMR pare a fi caracterizat de o anumită "îmbătrânire". Dacă până în 2004 grupul parlamentar s-a situat sub media pe legislatură, după 2004 crește media de vârstă a grupului UDMR. Pe de o parte am putea lansa ipoteza unei mai
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
PDL și UDMR de exemplu ar putea face obiectul unei discuții. Dacă ne raportăm la media de vârstă pe legislaturi, UDMR pare a fi caracterizat de o anumită "îmbătrânire". Dacă până în 2004 grupul parlamentar s-a situat sub media pe legislatură, după 2004 crește media de vârstă a grupului UDMR. Pe de o parte am putea lansa ipoteza unei mai pregnante profesionalizări a partidului comparativ cu PDL, de exemplu, lucru datorat și vechimii sale pe scena politică (UDMR apare ca organizație
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
au bucurat de o imagine favorabilă și de încredere din partea populației? Dar, multe grupuri parlamentare s-au "înnoit" mai degrabă în anul 2004 decât în 2008, iar acest lucru ar putea fi explicat, în general, prin notorietatea candidaților obținută în legislatura anterioară. Mai mult, dacă ne raportăm la toată perioada postcomunistă, Camera Deputaților se "înnoiește" mai accentuat în legislatura 1992-1996, în proporție de 71% (din numărul total de deputați, N= 340). Tendința scade la 46% (N= 367) în perioada 1996-2000, pentru
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
mai degrabă în anul 2004 decât în 2008, iar acest lucru ar putea fi explicat, în general, prin notorietatea candidaților obținută în legislatura anterioară. Mai mult, dacă ne raportăm la toată perioada postcomunistă, Camera Deputaților se "înnoiește" mai accentuat în legislatura 1992-1996, în proporție de 71% (din numărul total de deputați, N= 340). Tendința scade la 46% (N= 367) în perioada 1996-2000, pentru a crește la 79% (N= 340) în perioada 2000-2004. După această perioadă, rata de înnoire scade la 64
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
mai vechi (Gheorghiță 2011), menționăm capitala țării ca fiind una din zonele importante de recrutare a elitelor parlamentare. În anul 2004, 11,3% dintre deputați erau născuți în București, iar în 2008, 8,8% dintre aceștia se născuseră în București. Legislatura 2008-2012 este cea în care "observăm o creștere a ponderii celor care s-au născut într-un județ care nu e localizat în aceeași arie cultural-istorică cu circumscripția reprezentată. 45,5% dintre deputații acestei legislaturi se află în această situație
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
aceștia se născuseră în București. Legislatura 2008-2012 este cea în care "observăm o creștere a ponderii celor care s-au născut într-un județ care nu e localizat în aceeași arie cultural-istorică cu circumscripția reprezentată. 45,5% dintre deputații acestei legislaturi se află în această situație față de 39,5% dintre deputații legislaturii 2004-2008. De asemenea, a scăzut și ponderea celor care s-au născut în județul pe care acum îl reprezintă. 23,9% dintre deputații legislaturii 2008-2012 față de 28,1% dintre
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
observăm o creștere a ponderii celor care s-au născut într-un județ care nu e localizat în aceeași arie cultural-istorică cu circumscripția reprezentată. 45,5% dintre deputații acestei legislaturi se află în această situație față de 39,5% dintre deputații legislaturii 2004-2008. De asemenea, a scăzut și ponderea celor care s-au născut în județul pe care acum îl reprezintă. 23,9% dintre deputații legislaturii 2008-2012 față de 28,1% dintre deputații legislaturii 2004-2008" (Gheorghiță 2011, 126). Activitatea parlamentară Potrivit datelor din
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
45,5% dintre deputații acestei legislaturi se află în această situație față de 39,5% dintre deputații legislaturii 2004-2008. De asemenea, a scăzut și ponderea celor care s-au născut în județul pe care acum îl reprezintă. 23,9% dintre deputații legislaturii 2008-2012 față de 28,1% dintre deputații legislaturii 2004-2008" (Gheorghiță 2011, 126). Activitatea parlamentară Potrivit datelor din Tabelul 5, PD și PNL au cel mai mare număr de moțiuni pentru legislatura 2000-2004, peste media generală a acestei legislaturi. Din acest punct
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]