2,103 matches
-
de către Curtea Constituțională, pe cale jurisprudențială, prin care a stabilit criterii esențiale în vederea determinării încălcării acestuia. În esență, Curtea a subliniat că, ținând seama de caracterul indivizibil al Parlamentului ca organ reprezentativ al poporului român și unică autoritate legiuitoare a țării, Constituția nu permite adoptarea unei legi de către o singură Cameră, fără ca proiectul de lege să fi fost dezbătut și de cealaltă Cameră. Legea este, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament, drept care autoritatea
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
a țării, Constituția nu permite adoptarea unei legi de către o singură Cameră, fără ca proiectul de lege să fi fost dezbătut și de cealaltă Cameră. Legea este, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament, drept care autoritatea legiuitoare trebuie să respecte principiile constituționale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de o singură Cameră. Așa fiind, modificările și completările pe care Camera decizională le aduce proiectului de lege sau propunerii legislative adoptate de prima Cameră sesizată
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
poate înlătura de la aplicare o normă specială, care este de strictă interpretare (a se vedea, în acest sens, și prevederile art. 15 din Legea nr. 24/2000, republicată). ... 87. Curtea reține, așadar, că, potrivit rolului său constituțional de unică autoritate legiuitoare a țării, prevăzut la art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, Parlamentul s-a plasat în interiorul marjei sale de apreciere, în reglementarea unor măsuri de protecție a consumatorilor în legătură cu activitatea de creditare a instituțiilor financiare nebancare. ... (2.2.3
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
aplicarea unor reguli similare și de natura celor instituite prin legea supusă controlului de constituționalitate, care nu poate aparține unei singure Camere, ci trebuie să formeze obiectul de legiferare al întregului Parlament, nu doar în calitatea sa de unică autoritate legiuitoare a țării, dar și ca organ reprezentativ suprem al poporului român, deci și al interesului național. ... 16. Se consideră că, pentru identitate de rațiune, criticile de neconstituționalitate pot fi reținute ca întemeiate și în cazul Legii privind aprobarea Ordonanței de
DECIZIA nr. 334 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287370]
-
de neconstituționalitate intrinsecă. ... 31. Cu privire la principiul bicameralismului - art. 61 alin. (2) și art. 75 alin. (1) din Constituție -, Curtea reține că, ținând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ al poporului român și de unicitatea sa ca autoritate legiuitoare a țării, Constituția nu permite adoptarea unei legi de către o singură Cameră fără ca proiectul de lege să fi fost dezbătut și de cealaltă Cameră [Decizia nr. 89 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 334 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287370]
-
aprilie 2017, paragraful 53, și Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 28 mai 2009]. Legea este, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament, drept care autoritatea legiuitoare trebuie să respecte principiile constituționale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de o singură Cameră (Decizia nr. 1.029 din 8 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 23 octombrie 2008). Ca
DECIZIA nr. 334 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287370]
-
ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, raportat la art. 115 alin. (7) referitor la aprobarea sau respingerea prin lege a ordonanțelor Guvernului (simple sau de urgență) cu care Parlamentul a fost sesizat și respectarea acestora de către puterea legiuitoare în procesul legislativ, prin Decizia nr. 56 din 16 februarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 13 aprilie 2022, paragraful 51, Curtea a reținut că, în măsura în care obiectul legii - exprimat prin titlul
DECIZIA nr. 334 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287370]
-
ce înseamnă că, potrivit art. 115 alin. (7) din Constituție, pe de o parte, ordonanța de urgență ar urma să înceteze să mai fie un act normativ de sine stătător și să devină, ca efect al aprobării de către autoritatea legiuitoare, act normativ cu caracter de lege, chiar dacă, din rațiuni de tehnică legislativă, alături de datele legii de aprobare, conservă și elementele de identificare atribuite la adoptarea sa de către Guvern, iar, pe de altă parte, legea astfel adoptată va
DECIZIA nr. 334 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287370]
-
51 și 53). ... 44. Analizând criticile de neconstituționalitate extrinsecă, în raport cu principiul legalității, raportat la aprobarea sau respingerea prin lege a ordonanțelor Guvernului (simple sau de urgență) cu care Parlamentul a fost sesizat și respectarea acestora de către puterea legiuitoare în procesul legislativ, și care vizează atât Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2023 pentru instituirea unei prelungiri a termenelor prevăzute la art. 262 alin. (3^2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și
DECIZIA nr. 334 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287370]
-
din România o are revizuirea textului articolului 65 din Constituție, în vederea adăugării unei noi litere, litera l). Articolul 65 din Constituția României se referă la rolul și atribuțiile Parlamentului, instituția supremă de reprezentare a poporului român și unică autoritate legiuitoare a țării. Propunerea de revizuire vizează adăugarea unui nou punct, litera l), care stipulează că, în ședință comună, Camerele Parlamentului „desemnează procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și procurorii-șefi ai Direcției Naționale Anticorupție
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
constituțional sunt de natură a proteja drepturile fundamentale ale cetățeanului de orice posibil abuz venit din partea Executivului și sunt, în același timp, mijloace fundamentale de întărire a rolului Parlamentului de „organ reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“, astfel cum este prevăzut în art. 61 din Constituție. De asemenea, prin revizuirea articolului 108 din Constituție se încearcă o mai bună separare a puterilor în stat, în spiritul principiilor democratice și al statului de drept. În acest
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
108 din Constituție se încearcă o mai bună separare a puterilor în stat, în spiritul principiilor democratice și al statului de drept. În acest context este esențială clarificarea rolului Guvernului ca entitate executivă, care nu trebuie să își aroge puteri legiuitoare ce ar submina autoritatea Parlamentului și echilibrul constituțional. Este evident că, în trecut, utilizarea excesivă a hotărârilor de Guvern și a ordonanțelor de urgență a creat un precedent îngrijorător. Situații de criză sau circumstanțe extraordinare nu ar trebui să devină
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
aplicarea art. 5 alin. (1) din Codul penal. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată că principiul securității juridice consacrat de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală instituie obligații generale impuse tuturor subiectelor de drept, inclusiv autorității legiuitoare, care trebuie să se asigure atât că activitatea de legiferare se realizează în concordanță cu Legea fundamentală și în limitele acesteia și, cât și să asigure calitatea legislației. De asemenea, previzibilitatea legii urmărește corelarea dispozițiilor legale cu ansamblul actelor normative
DECIZIA nr. 60 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288009]
-
la Decizia penală nr. 112/A din 23 mai 2013, pronunțată de Curtea de Apel Cluj. Așa fiind, în cazurile în care pentru anumite bunuri sau servicii există o interdicție absolută de comercializare/prestare, fapta fiind calificată în mod expres de către legiuitor ca o contravenție, nu se pot admite artificii prin care se extinde nepermis regimul de impunere fiscală cu consecința urmăririi penale a acestor persoane pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea
DECIZIA nr. 66 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287744]
-
din 14 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 16 martie 2022, paragrafele 56-59, Curtea a statuat că prevederile art. 61 alin. (1) teza a doua din Constituție conferă Parlamentului calitatea de unică autoritate legiuitoare a țării, iar, în virtutea acestui monopol legislativ, Parlamentul este singura autoritate publică ce adoptă legi. În sistemul constituțional român, regula este că Guvernul nu dispune de dreptul de reglementare primară a relațiilor sociale, ci doar de dreptul de a
DECIZIA nr. 203 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287653]
-
secundară. Cu toate acestea, Constituția instituie prin art. 108 alin. (3) și art. 115 alin. (1)-(3) competența Guvernului de a emite ordonanțe, deci o competență normativă derivată dintr-o lege de abilitare, adoptată de Parlament, prin care unica autoritate legiuitoare din România deleagă, pentru un interval limitat de timp, competența de legiferare în domenii strict delimitate de Constituție și de legea de abilitare. Mai mult, sub aspectul competenței de legiferare, Curtea a reținut că relația dintre puterea legislativă și cea
DECIZIA nr. 203 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287653]
-
pentru o perioadă de 60 de zile. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile legale criticate nu au fost adoptate prin lege, în accepțiunea restrânsă de act normativ adoptat de Parlamentul României, ca putere legiuitoare. ... 6. În ceea ce privește sancțiunea complementară privind suspendarea exercițiului dreptului de a conduce pentru 60 de zile, se apreciază că aceasta nu este proporțională, în sensul jurisprudenței relevante a Curții Europene a Drepturilor Omului, cu starea de pericol care
DECIZIA nr. 204 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287796]
-
și, prin urmare, nu se impunea în niciun fel întoarcerea propunerii legislative la Camera Deputaților, iar Senatul a adoptat-o definitiv. Potrivit art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, Parlamentul este „organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“, iar competența de legiferare a acestuia cu privire la un anumit domeniu nu poate fi limitată dacă legea adoptată respectă exigențele Legii fundamentale. ... 30. În cauză sunt îndeplinite cele două condiții ale încălcării principiului bicameralismului, respectiv existența unor
DECIZIA nr. 725 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277570]
-
de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia avută în vedere de inițiator și la forma în care a fost reglementată de prima Cameră. Legea este, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament, drept care autoritatea legiuitoare trebuie să respecte principiile constituționale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de către o singură Cameră (Decizia nr. 1.029 din 8 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 23 octombrie 2008
DECIZIA nr. 725 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277570]
-
legi între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. Pe de altă parte, dispozițiile art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală prevăd expressis verbis principiul potrivit căruia „Parlamentul este (...) unica autoritate legiuitoare a țării“, ceea ce indică, în mod neechivoc, faptul că actul de legiferare este de competența exclusivă a Parlamentului. ... 15. În ceea ce privește pretinsa încălcare a principiului legalității, prin prisma faptului că legiuitorul nu a menționat criteriile care au
DECIZIA nr. 565 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278240]
-
asigura siguranța juridică și economică la sfârșitul mandatului de parlamentar, ca un corolar al protecției constituționale a acestui mandat. ... 14. Tribunalul Vrancea - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, ținând seama de libertatea de voință a puterii legiuitoare în domeniul reglementării indemnizațiilor pentru limită de vârstă ale deputaților și ale senatorilor. ... 15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului
DECIZIA nr. 678 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277232]
-
la discreția legiuitorului, iar determinarea sferei lor de cuprindere ține de opțiunea sa exclusivă. Curtea nu se poate subroga în această marjă de apreciere a legiuitorului pentru că ar însemna ca ea însăși să preia atribuții și competențe specifice autorității legiuitoare, intruzionând în prerogativele constituționale ale acesteia. ... 40. Legitimitatea democratică de care se bucură Parlamentul constituie temeiul constituțional exclusiv care îi dă prerogativa de a configura sistemul de drepturi acordate membrilor săi pentru ca aceștia să își poată îndeplini mandatul reprezentativ
DECIZIA nr. 678 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277232]
-
dobândite pentru perioada anterioară intrării lor în vigoare. Ca urmare, prevederile legale criticate nu stabilesc o ingerință de tipul privării de proprietate. ... 30. Cât privește drepturile salariale care urmează să fie plătite în viitor, Curtea reține că este dreptul autorității legiuitoare să elaboreze măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat. În această privință, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că statul este cel în măsură să stabilească ce
DECIZIA nr. 428 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277433]
-
paragraful 25). ... 21. Așa fiind, Curtea apreciază că dispozițiile art. 33 alin. (2) fraza a doua din Codul penal reprezintă opțiunea legiuitorului și au fost adoptate de Parlament potrivit politicii sale penale, în considerarea rolului său constituțional de unică autoritate legiuitoare a țării, prevăzut la art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. Prin adoptarea acestei norme, Parlamentul s-a plasat în interiorul marjei sale de apreciere, respectând principiul egalității în drepturi, consacrat de prevederile art. 16 din Constituție (Decizia nr. 25
DECIZIA nr. 406 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277189]
-
14. Curtea a constatat că, în același sens, sunt și considerente cuprinse în decizii prin care Curtea Constituțională a examinat instituția denunțului, în care au fost reținute, între altele, soluții legislative care demonstrează consecvența legiuitorului în circumscrierea beneficiului acordat de legiuitor persoanei care realizează denunțul în faza procesuală a urmăririi penale. Curtea a observat astfel că dispozițiile art. 15 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri prevăd că „Persoana care a comis una dintre
DECIZIA nr. 463 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277362]