646 matches
-
cu tehnica înclinării capului și cu "podurile", sunt câteva dintre cele mai eficiente instrumente cu ajutorul cărora se menține o conversație fluentă. VI CUM SE POT FACE COMPLIMENTE SINCERE ȘI APRECIERI ONESTE "Să-l laud? Ar trebui să-l felicit pe leneșul ăsta că a trecut la educație fizică și la engleză? Dar istoria, fizica și matematica? La toate nesatisfăcător; slab! slab! slab! Ar trebui să spun: Grozav, fiule! Ai pornit-o pe drumul de a deveni gunoier! Nu! Pur și simplu
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
ceea ce i s-a întâmplat; p. 29, r. 8 9 : „ca la casa omului nu-i nicăiurea” recunoașterea sentimentului de siguranță, relaxare și confort pe care-l oferă propriul cămin. POVESTEA UNUI OM LENEȘ p. 30, r. 2 3 : „de leneș ce era, nici îmbucătura din gură nu și-o mesteca”evidențierea unui defect dus până la extrem și asumat total, cu lașitate, de persoana în cauză; r. 5 6 : „hotărî să-l spânzure, pentru a nu mai da pildă de lenevire
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
divină atribuită animalelor, ca și omului, asigură acestora implicit o existență minimală. NU LUCREZI, N-AI CE MÂNCA p. 72, r. 2 3 : „Ar fi un mare păcat Omul leneș de-ajutat.” caritatea nu mai are efecte pozitive în cazul leneșului, în această situație alimentându-i-se viciul; r. 6 7 : „Cine ziua nu muncește Doarmă noaptea nemâncat!” sentință ce condamnă lenevia și aprobă consecințele pe care trebuie să le suporte persoana leneșă drept pedeapsă. IA! CLOPOȚELUL SUNĂ p. 74, r
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Ghica: aromânii Coletti și Karaiskakis, primul, un fel de ministru de Externe, cel de al doilea, omul forte al celebrului răzvrătit Ali Pașa din Ianina (Pentru onoarea ta, Pașe!), epopeicul Kir Vasilaki din povestirea omonimă, un Münchausen balcanic, cei doi leneși ai satului, Toma și Dinu, convertiți aparent, pentru a scăpa de gura lumii, la muncă (Doi angrosiști). Aglomerarea de etnii atât de deosebite, aromâni, albanezi, sârbi, greci, bulgari, turci ș.a., amestecul de confesiuni, confruntarea de mentalități nu rămân fără ecou
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
să le semneze. Și nu din motivul la care vă gândiți dumneavoastră. El credea cu adevărat că oamenii săi cei mai buni câștigaseră, meritau și ar fi trebuit fi plătiți mai mult pentru contribuția adusă companiei. Realiza, de asemenea, că leneșii și cei ce se plângeau furau - fără nici o diferență față de situația în care ar fi golit seiful. A hotărât că cei care nu își fac treaba vor fi concediați. +++ TEMĂ Atunci când descoperiți leneși care consumă din resursele dumneavoastră valoroase și
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
contribuția adusă companiei. Realiza, de asemenea, că leneșii și cei ce se plângeau furau - fără nici o diferență față de situația în care ar fi golit seiful. A hotărât că cei care nu își fac treaba vor fi concediați. +++ TEMĂ Atunci când descoperiți leneși care consumă din resursele dumneavoastră valoroase și sunteți capabili să le schimbați comportamentul, faceți ceea ce trebuie făcut și arătați-le ușa. Pe un carton de 3 × 5, scrieți: „Leneșii sunt hoți. Îi descopăr și îi dau afară”. Revedeți însemnarea atunci când
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
la balamuc, ori e dezorientat, și atunci trebuie dusă cu el muncă de lămurire. Cvartum non datur. Regăsim un topos al propagandei filmice bine înfipt în creierul colectiv în 1990 : „Iliescu te votăm, te votăm cu toții/ Ca să moară de necaz leneșii și hoții”. Cine nu era cu Iliescu, moștenitorul în efigie al lui Ceaușescu, era exclus să fie harnic sau cinstit. Dar momentul de maximă virulență propagandistică a filmului este lichidarea dușmanului Crețu. După o luptă scurtă, teroristul care voia să
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în clasă nu numai basme și legende, ci și poezii, uneori de nivelul liceului, cum erau cele ale lui Möricke, Keller și Schiller. Urmărea să le dezvolte deprinderile de gândire îndeosebi prin predarea matematicii. Aici întâmpina cu deosebire rezistența celor leneși sau mai puțin dotați. Cea mai mare parte a timpului liber de după-masă și-o petrecea dând lecții particulare celor mai înzestrați și motivați elevi ai săi. Pe aceștia îi ajuta să rezolve probleme de matematică de un nivel tot
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
iar păcatele mele sunt nenumărate, sau de rugăciune nu m-am îngrijit sau altceva rău am făcut și nu-mi aduc aminte; că acestea toate și mai mari decât acestea am făcut. Miluiește-mă, Stăpâne și Făcătorul meu, pe mine, leneșul și nevrednicul robul Tău, și mă iartă, ca un bun și de oameni iubitor. Ca în pace să mă culc și să dorm eu păcătosul și necuratul și ticălosul și să mă închin și să cânt și să preaslăvesc prea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
n.n). „Reapărem, știind dinainte că numai Ardeiul cu iuțeala lui va înflăcăra... spiritele, trezindu le din apatia nenorocită în care zace de atâta amar de vreme. Reapărem cu Ardeiul în mână pentru a freca... cum se cuvine pe mincinoși, leneși, ipocriți și mai ales pe cei ce au stat în fruntea comunei, lăsând-o în halul în care se găsește, îngrijindu-se numai de ei să aibă toate bunătățile, afară de Ardei." Realizată în două pagini, format 31/44 cm. la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
subliniind-se în felul acesta faptul că „nu este posibil să întâlnim o personalitate diferențiată în straturile inferioare ale debilității mintale” (K. Schneider). Încercând să stabilească o tipologie caracterologică a debililor mintali, K. Schneider izolează următoarele tipuri: pasivul indolent, desfrânatul leneș, încăpățânatul amorțit, recalcitrantul descreierat, eternul înmărmurit, vicleanul încăpățânat, perfidul viclean, inoportunul nevinovat, lăudărosul fanfaron, ofensatul cronic, insultătorul agresiv. Recunoaștem cu ușurință în tipurile de mai sus nota preocupărilor de „psiho-caracterologie morală” ale lui K. Schneider, pe care o găsim și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
iar la casa părintească. După cîteva săptămîni, iată-l din nou în Borinage. În iulie 1880 îi scrie lui Theo o scrisoare lungă în care încearcă să se explice. Își dă seama că e privit ca un personaj îndoielnic, un leneș, un bun de nimic. Mărturisește că-l încearcă adesea "un dor de ținutul tablourilor". Și, mai ales, se simte prizonier într-o cușcă oribilă: Totuși, sunt și eu bun la ceva, simt că am o rațiune de a trăi, știu
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Un nou non-imposibil îi cuprinde trupul, sufletul, ființa: imposibil de a nu fi pe deplin pictor, de a nu merge pînă la capăt în pictură. Imposibil să nu caute să dovedească prin munca sa de pictor că nu e un leneș, un nimeni. Imposibil să nu demonstreze prin pictura sa că este un om care simte lucrurile în profunzime și cu delicatețe. Își spune că e posibil să nu aibă succes, să nu fie înțeles, să depindă cu totul de fratele
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
se joacă, vorbesc, dorm îndelung. Cronometrînd activitățile indienilor Yanomani (populație din Amazonia venezueleană), Jacques Lizot 57 arată că media timpului dedicat muncilor zilnice nu depășește, în cazul adulților, trei ore. Prejudecata omului alb "civilizat" ar fi, prin urmare, confirmată: niște leneși, niște trîntori indienii ăștia! Cuvîntul "muncă" și opusul său, "lene", aparțin limbajului nostru, al omului modern. Cum am putea, însă, să le numim altfel? Lucrările lui Marshall Sahlins 58 (care se sprijină pe monografii consacrate mai ales grupurilor de aborigeni
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
în clasă nu numai basme și legende, ci și poezii, uneori de nivelul liceului, cum erau cele ale lui Möricke, Keller și Schiller. Urmărea să le dezvolte deprinderile de gândire îndeosebi prin predarea matematicii. Aici întâmpina cu deosebire rezistența celor leneși sau mai puțin dotați. Cea mai mare parte a timpului liber de după-masă și-o petrecea dând lecții particulare celor mai înzestrați și motivați elevi ai săi. Pe aceștia îi ajuta să rezolve probleme de matematică de un nivel tot
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
reale în sistemul de credit care a născut schimburi economice "în aer", virtuale, nu a făcut decât să amâne și să adâncească criza izbucnită anul trecut). Pe scurt, capitalismul e extrem de inconfortabil și nedrept, mai ales cu proștii și cu leneșii. Când comunismul a apărut ca un fel de soluție imaginară la răul economiei de piață, esența sa, rămasă neschimbată și azi, era de "doctrină a resentimentului". Adresându-se nevoiașilor needucați din fabrici și de pe ogoare (deci nu leneșilor, precum stânga
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și cu leneșii. Când comunismul a apărut ca un fel de soluție imaginară la răul economiei de piață, esența sa, rămasă neschimbată și azi, era de "doctrină a resentimentului". Adresându-se nevoiașilor needucați din fabrici și de pe ogoare (deci nu leneșilor, precum stânga contemporană!), comunismul marxist, transformat în drog partinic de Lenin și distilat în mașinăria ucigașă de stat a lui Stalin, a fost, de la bun început, o ideologie a urii și a crimei. Lichidarea fizică a dușmanilor reali sau închipuiți
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
aprecierile sale trebuie privite ca aparținând, În egală măsură, unui scriitor și unui personaj. Incomod pentru dușmani, el e la fel de puțin comod pentru puținii prieteni care i-au mai rămas. Teoretician al acțiunii, el e, În realitate, un static. Un leneș, un caracter slab, care ascunde sub aceste măști tot ce detestă mai mult: dezgusturile sale, disprețurile, scârbele, ranchiunele, ororile, urile. Cu toate acestea, nota dominantă a spiritului său e... elegia. Nu-i rămâne, desigur, decât să se accepte tel-quel și
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
visător; * alianță, trosc-pleosc, un tânăr, ineficiență, intrajudețean, Înălțimea-Voastră, dumnealui, rățoi, DEX, Ion Barbu; * democrație, ham-ham, UDMR, neinvitat, fiindcă, de trei ori, acest copil, băiețel, ca să, descreștere; * pădurar, FRF, hip-hop, irezistibil, neatent, minunăție, binecuvântare, noroc!, Lucian Blaga, ID; * scriitoraș, desigur, un leneș, noul, înfrumusețare, PRM, incorect, alb-negru, ciudățenie, informatician; * cultural, BNR, neprețuit, fetiță, pa-pa, amoral, Ion Minulescu, orice idee, impropriu, oricare; * bătălia, BRD, atipic, despre, Alexandru cel Bun, zgârie-nori, fotbalist, unui aproape, prim-ministru, orice; * frunze veștejite, răul, poc-poc, bucurie, înfloritor, BCR
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
treilea criteriu, articolele nu îndeplinesc funcții sintactice în cadrul propoziției, ci îndeplinesc funcție de marcă a categoriilor gramaticale de gen, număr și caz pentru părțile de vorbire însoțite 92; de asemenea, au capacitatea de a substantiviza alte părți de vorbire (un of, leneșul, un bine, niște nimicuri, eul, mersul, un intrând etc.). În limba română sunt diferențiate 93, după conținut și formă, următoarele tipuri de articole: * articol hotărât care individualizează în mare măsură referentul către care trimite substantivul însoțit: copilul, fetița, fetiței, copiii
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
al treilea), pronume (unul, altul, ai tăi) sau al structurilor care marchează gradele de comparație (cel mai bun); * au capacitatea de a substantiviza alte părți de vorbire (vezi exemplele de conversiune intermorfologică): un intrând, oful, eul, un 10, binele, cel leneș, un leneș etc. Categoriile gramaticale ale articolului sunt cele preluate de la clasa semantico-gramaticală a substantivelor, pe care articolele le însoțesc: * genul: un copil / un stilou (masculin/ neutru)/ o fată (feminin), -l/ -a, al/ a, cel/ cea etc.; * numărul: un om
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pronume (unul, altul, ai tăi) sau al structurilor care marchează gradele de comparație (cel mai bun); * au capacitatea de a substantiviza alte părți de vorbire (vezi exemplele de conversiune intermorfologică): un intrând, oful, eul, un 10, binele, cel leneș, un leneș etc. Categoriile gramaticale ale articolului sunt cele preluate de la clasa semantico-gramaticală a substantivelor, pe care articolele le însoțesc: * genul: un copil / un stilou (masculin/ neutru)/ o fată (feminin), -l/ -a, al/ a, cel/ cea etc.; * numărul: un om/ niște oameni
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
o să-i ia zilele și lui și fugi pe furiș de la curte. Mai târziu, când va ajunge domn, va răzbuna moartea năpraznică a lui taică-său, acum însă trebuia să fugă." (Spiridon Vangheli, Cum a scăpat Ștefan de urmăritori) (c) "... leneș fără pereche mă făcusem, căci mama, după câtă minte avea, nu se îndura să mă mai trimită acum nici la o cofă de apă, numai să învăț carte și să mă fac popă, ca părintele Isaia Duhu, profesorul nostru. Bun
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
5. Consumul de alcool 4,1 % 6. Respectuoși, politicoși 5,2 % 6. Dezbinați 3,7 % 7. Uniți 3,4 % 7. Necinstiți (fură) 3,0 % 8. Omenoși, primitori 3,3 % 8. Mândri, încrezuți 2,6 % 9. Respectă tradițiile 1,9 % 9. Leneși 2,2 % Ludoș Spuneți ce vă place la oamenii din satul dumneavoastră? Spuneți ce nu vă place la oamenii din satul dumneavoastră? 1. Harnici, gospodari 41,8 % 1. Egoiști, zgârciți, avari, lacomi 17 % 2. Buni, cumsecade, înțelegători 9,7 % 2
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
grafic asocierea dintre cele două variabile, devenind evident ce imagine au despre români diferitele etnii. Graficul 5.3 arată rezultatele acestei analize. Se observă că românii își atribuie numai calități (inteligenți, primitori, modești), maghiarii le atribuie românilor numai defecte dezbinați, leneși, hoți, ipocriți și consideră că sunt religioși, iar rromii atribuie preponderent calități românilor cumsecade, demni de încredere, cinstiți, harnici -, dar și câteva defecte delăsători, egoiști. Printre defecte același studiu enumeră duplicitatea, indisciplina, lenea, egoismul, slugărnicia, naivitatea, dar și credulitatea, mitocănia
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]