971 matches
-
sud-est a județului se află Santa Mare, localitatea despre care tocmai v-am povestit cu multă bucurie în suflet. Mi-e tare drag să vorbesc despre Botoșani, orașul și județul nostru istoric menționat încă din 1439 de Grigore Ureche, în Letopisețul Țării Moldovei și mi-e tare drag să spun că aici s-au născut oameni care ne reprezintă de o veșnicie. Incepând cu Mihai Eminescu, inegalabilul poet al neamului românesc,apoi celebrul compozitor George Enescu, renumit pe plan internațional, marele
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
atrage conflictul cu domnul Constantin Cantemir, conflict adâncit de uneltirile grupării adverse, Ruseteștii. Complotul împotriva domnului, împreună cu fratele său Velica, va duce la condamnarea la moarte, a celor doi, în 1691. Opera cărturarului, vastă și variată, cuprindea lucrări de istorie: “Letopisețul Țării Moldovei de la Aaron-Vodă încoace”, “De neamul moldovenilor”, “Cronica polonă”, poezie și filosofie :” Poema Polonă” și “Viața lumii”. Scrierile sale aparțin umanismului românesc, forma de manifestare a Renașterii românesti, în secolul al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea
MIRON COSTIN PATRONUL SPIRITUAL AL LICEULUI. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Argentina Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1827]
-
în asemenea măsură textele de mare claritate ale cronicarilor, atunci când vine vorba de limba și apartenența etnică a locuitorilor Țării Moldovei, încât să îi facă responsabili de consemnarea existenței națiunii moldovenești încă din secolele XIV-XVI. Astfel, Grigore Ureche observa în Letopisețul Țării Moldovei: „Românii câți se află lăcuitori în Țara Ungurească și Ardeal și la Maramoroșu, de la un loc sântu cu moldovenii și toți de la Râm să trag”. Cronicarul constată că în Transilvania locuiesc „și români peste tot locul, de multu-i
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Cronicarul constată că în Transilvania locuiesc „și români peste tot locul, de multu-i țara lățită de români decât de unguri”. Referindu-se la originea denumirii de Valahia, cronicarul face o nouă remarcă despre unitatea de origine a moldovenilor cu muntenii: „Letopisețele latinești” scriu despre Moldova și Muntenia că „au fost un loc și o țară”, la care cronicarul afirmă că Muntenia „mai întâi” s-a descălecat, „măcară că s-au tras de la un izvod, muntenii întâi, moldovenii mai pre urmă” Miron
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
ele În Țările românești: Un termen de utilizare veche și foarte generală este „firea”. Prin fire (arh. hire) se Înțelege constituția, structura (psihică) de fond. În timp ce Miron Costin spune „nesățioasă-i hirea Domnilor, spre lățire și avuție oarbă” (Letopiseț, vol. I) și „Fost-au acest Domn, Radu Vodă, deplin la toate și Întreg la hire”, precum și „om deplin, cap Întreg, fire adâncă, cât poți zice că nasc și În Moldova oameni”, Dimitrie Cantemir se exprimă Încă mai precis „așezământul
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
prezentat. În predarea lecției Mari călători și descoperirile lor, se pot analiza fragmente din jurnalele de călătorie ale lui Marco Polo și Nicolae Milescu Spătarul. La lecția Moldova În vremea lui Ștefan cel Mare, Învățătorul poate veni cu fragmente din Letopisețul țării Moldovei al lui Grigore Ureche. Studiind În mod direct aceste fragmente, elevii au satisfacția de a descoperi singuri informații despre domnia și personalitatea domnului Moldovei. o Demonstrația cu ajutorul unor reprezentări grafice (tablouri istorice, fotografii, hărți, planuri, scheme) se impune
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Geta Bâzdâgă, Vasile Bâzdâgă () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93544]
-
de caritate? Și o nedumerire: oare de ce nu vor elvețienii să intre În UE? (20.03.2010) Puterea situației sau plasa psihosocială „Iară nu suntu vremile supt cârma omului, ce bietul om supt vremi”, scrie Miron Costin la 1675, În Letopisețul țării Moldovei de la Aron Vodă Încoace. Era un observator avizat la timpului său și al lumii noastre din estul Europei, iar problema Îl pre ocupa cu deosebire. O reia un deceniu mai târziu, În De neamul moldovenilor, din ce țară
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Brodnicilor, iar B. P. Hașdeu să presupună că ei ar fi ajuns până la Severin. În această privință, izvoarele ruse sunt mult mai bine informate. În urmărirea rușilor fugari, mongolii au mers până la Novgorodul Sviatopole, de pe Nipru, mai jos de Kiev. Letopisețul din Novgorod scrie clar: „A pierit atunci mulțime fără număr de oameni și se puteau auzi prin toate cetățiile și satele suspine și tânguiri și jale... Tătarii însă au făcut calea întoarsă de la fluviul Nipru. Și nu știm nici de unde
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
mongolii și-au impus din nou dominația și peste Halici. Un nou recensământ trebui să se facă din porunca lui Berke han, în noiembrie-decembrie 1257, în scopul înregistrării tuturor locuitorilor satelor și orașelor, care trebuiau să plătească dări și prestații. Letopisețul rusesc, în versiunea lui Laurentie, scrie despre acest eveniment: „În aceeași iarnă adică în 1257, s-a făcut cislă și întreaga țară a fost numărată, fără a se socoti doar aceia care slujesc bisericii”, - într-un manuscris - iar în alt
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
al vechii Dacii. Cele mai vechi însemnări făcute în analele Moldovei, referitor la aceste întâmplări războinice, sunt cuprinse în Cronica Anonimă numită și Cronica moldo-rusă. Ele au fost prelucrate în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, desigur după un mai vechi letopiseț moldovenesc. Aici, se află notat că în timpul lui Ladislau Cumanul (1272-1290) „s-au ridicat tătarii împotriva ungurilor, de la cneazul lui Neimet, din locurile sale în care rătăceau, de la râul Prut și de la râul Moldova și au trecut peste munții înalți
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
22 ianuarie 1342, referitor la drepturile de vamă ale Coloniei genoveze din Pera, arată că Dobrogea cu Vicina se afla în granițele Tatariei lui Uzbek. Odată cu moartea lui Uzbek, Imperiul Mongol avea să intre în declin. Izvoarele orientale, ca și letopisețele rusești, idealizează pe Gianibek, atribuindu-i și lui aceleași însușiri pozitive, pe care le-a avut tatăl său. El este proslăvit mai cu seamă, privind activitatea sa energică în legătură cu întărirea mahomedanismului, prin încurajarea științelor teologice și ridicarea de moschei. Instalat
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Aceasta înseamnă că oastea era compusă în majoritate din români, saxoni și cu elemente nobile secuiești. Victoria deplină a fost câștigată, bineînțeles, cu concursul lui Dragoș Vodă al analelor moldovenești și cu acela al lui Nicolae Alexandru Basarab, pe care Letopisețul Țării Românești îl arată că a fost comandant suprem numit de Craiu. Expediția, întreprinsă în anul 1346 de către secui, unguri, cu mare mulțime de români, a desăvârșit și exploatat succesul obținut în anul anterior. Mulți tătari au fost uciși atunci
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
nu a rămas fără urmări. Mai târziu, când Svidrigailo a revenit în drepturile sale, fiind în prietenie cu Sed-Ahmet, unul din numeroșii fii ai lui Toktamâș care ocupase Crimeea cu ajutorul lui Vasile cel Orb trimite trupele tătare să prade Moldova. Letopisețul Anonim al țării (zis și de la Bistrița) scrie laconic, fără să arate cauzele incursiunii. „În anul 6947 (1439) noiembrie 28, au venit tătarii și au prădat până la Botoșani”. De teama unei noi expediții de pustiire, pârcălabul Fedor de la Cetatea Albă
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
reprezentantului marelui han al Hoardei în Crimeea. Analele moldovenești dau și locul bătăliei: la Lipnic, în dumbravă, la obârșia pârâului Ciuhur din ținutul Soroca (azi, în U.R.S.S.). Discuții sunt numai în legătură cu data când a avut loc incursiunea și bătălia. Letopisețul Anonim (zis și de la Bistrița) nu o menționează deloc. În schimb, Cronica moldo-germană pune data invaziei îndată după bătaia de la Baia și înainte de arderea Brăilei, din 27 februarie 1470. Letopisețele din grupa Putna I, Putna II, Traducerea românească de la Putna
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
numai în legătură cu data când a avut loc incursiunea și bătălia. Letopisețul Anonim (zis și de la Bistrița) nu o menționează deloc. În schimb, Cronica moldo-germană pune data invaziei îndată după bătaia de la Baia și înainte de arderea Brăilei, din 27 februarie 1470. Letopisețele din grupa Putna I, Putna II, Traducerea românească de la Putna și Cronica moldo-polonă, cu Letopisețul lui Azarie, Letopisețul cel moldovenesc în prelucrarea lui Gr. Ureche și Letopisețul Țării Moldovei al lui N. Costin scriu că bătălia de la Lipnic a avut
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Bistrița) nu o menționează deloc. În schimb, Cronica moldo-germană pune data invaziei îndată după bătaia de la Baia și înainte de arderea Brăilei, din 27 februarie 1470. Letopisețele din grupa Putna I, Putna II, Traducerea românească de la Putna și Cronica moldo-polonă, cu Letopisețul lui Azarie, Letopisețul cel moldovenesc în prelucrarea lui Gr. Ureche și Letopisețul Țării Moldovei al lui N. Costin scriu că bătălia de la Lipnic a avut loc la 20 august în anul de la Facerea Lumii 6978, adică anul 1470, dar precizează
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
menționează deloc. În schimb, Cronica moldo-germană pune data invaziei îndată după bătaia de la Baia și înainte de arderea Brăilei, din 27 februarie 1470. Letopisețele din grupa Putna I, Putna II, Traducerea românească de la Putna și Cronica moldo-polonă, cu Letopisețul lui Azarie, Letopisețul cel moldovenesc în prelucrarea lui Gr. Ureche și Letopisețul Țării Moldovei al lui N. Costin scriu că bătălia de la Lipnic a avut loc la 20 august în anul de la Facerea Lumii 6978, adică anul 1470, dar precizează că evenimentul s-
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
îndată după bătaia de la Baia și înainte de arderea Brăilei, din 27 februarie 1470. Letopisețele din grupa Putna I, Putna II, Traducerea românească de la Putna și Cronica moldo-polonă, cu Letopisețul lui Azarie, Letopisețul cel moldovenesc în prelucrarea lui Gr. Ureche și Letopisețul Țării Moldovei al lui N. Costin scriu că bătălia de la Lipnic a avut loc la 20 august în anul de la Facerea Lumii 6978, adică anul 1470, dar precizează că evenimentul s-a petrecut înainte de sfințirea mănăstirii de la Putna, din 3
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
arme să poată scăpa”. Cete de asemenea fugari, fără arme - adăugă el -, au putut fi văzute până la Nipru. Strălucita victorie de la Ștefănești și urmărirea fugarilor în exploatarea succesului a fost comunicată lui Cazimir printr-un sol, deși acesta nu merita. Letopisețul moldovenesc, în prelucrarea lui Grigore Ureche, relatează că moldovenii „apucându-se de tătari și pre lesne bătându-i, i-au gonit până la Nistru”, numai. Din relatările lui Dlugosz, însă, se vede clar, că vitejii călări i-au urmărit pe tătari
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de-a lungul mileniilor martorul multor evenimente, unele deosebit de tragice. Pentru cei mai puțin creduli, doritori de atestări documentare, vom trece în revistă câteva evenimente istorice din perioada secolelor XIII-XX, evocând și documentele existente în arhive și publicate, de exemplu: "Letopisețul Țării Românești", la pagina 10, menționează: Iar când au fost cursul anilor de la zidirea lumii 6798, iar de la Hristos 1290, fiind în Țara Ungurească un voevod ce l-au chemat Radu Negru voevod, mare herțeg pre Amlaș și Făgăraș, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
a fost cea pusă la dispoziție de profesorul său Aron Pumnul, la Cernăuți. Aici a citit volume răzlețe din poeți și scriitori români, broșuri, foi volante, reviste mai vechi literare, calendare cu adaos beletristic, cărți privitoare la istoria românilor și "Letopisețele" lui Kogălniceanu, alte scrieri ale cronicarilor moldoveni. Așa ne putem explica cunoașterea deplină a limbii cronicarilor și admirabilele forme lingvistice din scrierile sale. În volumul "Amintiri despre Eminescu", Teodor Ștefanelli, colegul său de clasă la Cernăuți, mărturisește: "...era Eminescu unul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
și terasă. El rămâne, după atâtea secole, un simbol al Iașului. Ne mai spune faptul că Turnul este mai vechi decât mănăstirea, el însoțind lăcașul de cult construit de Ioan Golia și restaurat de Vasile Lupu. Cât despre mănăstire, în "Letopisețul țării Moldovei de la Aron Vodă încoace", Miron Costin arată că "este cu făptură, cum se vede, peste toate mănăstirile aici în țară, mai iscusită". Am coborât scările multe și am urcat agale dealul Copoului. Dialogul s-a înfiripat ușor și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
De semnalat este faptul că această "sfântă carte" a fost furată în mai multe rânduri, așa cum glăsuiesc însemnările marginale, când de turci, când de tătari și răscumpărată, de fiecare dată, cu mari sacrificii de către oamenii acestui pământ. Cărțile religioase și letopisețele sunt dovezi în desele incursiuni prin secole în căutarea adevărurilor istorice, sunt semnele aducerii aminte în fiecare clipă a ceea ce a fost. Cărții vechi românești i se stabilesc locul și valoarea cultural-istorică inestimabilă în cunoscuta lucrare Bibliografia română veche, 1508-1830
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
merg la studii În străinătate și ajung să Învețe și latinește. În Polonia, de pildă, cu care Moldova Întreținea relații strânse. Acolo Învață Grigore Ureche și Miron Costin, cei mai de seamă istorici moldoveni din secolul al XVII-lea. În Letopisețul țării Moldovei, scris În anii 1640, Grigore Ureche constată asemănarea frapantă dintre unele cuvinte românești și cuvintele latinești corespunzătoare. El conchide că românii, toți românii (moldoveni, munteni, ardeleni), au o origine comună, și anume se trag de la Roma. Câteva decenii
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
oameni. Și au venit asupra lui Aaron voievod la o gârlă sau apă cu numele de Hreasca, lângă Doljești. Acolo a bătut Ștefan voievod pe Aaron voievod, alungându-l din țară și el însuși a rămas stăpân cu putere”. În Letopisețul de la Putna nr. I se pomenește o a doua luptă la Orbic (Arbic), pe care istoriografia recentă n-o mai pomenește. Grigore Ureche, după aproape două veacuri, avea să scrie: „Déciia Ștefan Vodă strâns-au boiarii țării și mari și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]