607 matches
-
3. Fotosensibilitate (rash cutanat după expunerea la soare) 4. Ulcerații orale (sau nazo-faringine nedureroase, de obicei observate de medic) 5. Artrită (afectare a > 2 articulații distale cu caracterele menționate) 6. Serozita: a. pleurita/pleurezie (durere sau frecatură pleurală sau revărsat lichidian pleural) b. pericardita (afirmată ecg sau ecografic sau clinic pe baza frecăturii pericardice) 7. Afectare renală a. proteinurie > 0,5 g/zi sau b. cilindrurie (cilindri granuloși, hematici, micști) 8. Afectare neurologică a. convulsii tonico-clonice sau b. psihoză (după excluderea
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
ajunge la mai mulți centimetri, ducând până la înlocuirea unui lob hepatic în totalitate (dobândite, parazitare). Se pot asocia cu chiste renale, situație în care afecțiunea are o transmisie ereditară, autosomal dominantă (boala von Hippel Lindau). Conținutul este transsonic sugerând compoziția lichidiană (fig. 75). Prezența unor membrane, sediment abundent sau chiste în interior este sugestivă pentru natura parazitară, hidatică (fig. 76). Posterior de formațiune apare fenomenul de „întărire acustică”, care consolidează suspiciunea de masă lichidiană. În mod caracteristic dislocuiesc vasele proprii ale
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Simona Ioanițescu () [Corola-publishinghouse/Science/92136_a_92631]
-
Hippel Lindau). Conținutul este transsonic sugerând compoziția lichidiană (fig. 75). Prezența unor membrane, sediment abundent sau chiste în interior este sugestivă pentru natura parazitară, hidatică (fig. 76). Posterior de formațiune apare fenomenul de „întărire acustică”, care consolidează suspiciunea de masă lichidiană. În mod caracteristic dislocuiesc vasele proprii ale ficatului dar nu realizează invazii vasculare sau biliare. Aspectul ecografic tipic este acela de formațiune bine delimitată, cu pereți foarte subțiri, aproape inaparenți. Chistele nu prezintă semnal circulator la investigația Doppler sau CEUS
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Simona Ioanițescu () [Corola-publishinghouse/Science/92136_a_92631]
-
evidență lipsa de vase din interiorul colecției. Explorarea CEUS demonstrează o exacerbare a semnalului circulator în timpul arterial în vecinătatea formațiunii, acest aspect fiind sugestiv pentru o hiperemie a parenchimului hepatic. În timpul venos și timpul sinusoidal aspectul este hipoecogen, formațiunea centrală lichidiană fiind scoasă în evidență prin contrast. Examinarea este utilă deoarece consolidează suspiciunea clinică de abces. În plus, permite o corectă măsurare a dimensiunilor colecției și o precizare a topografiei acesteia la nivelul ficatului (lob, segment) (fig. 99 a-d). În
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Simona Ioanițescu () [Corola-publishinghouse/Science/92136_a_92631]
-
de fructe [5,6]. C Standard Alăptarea parțială (alimentația mixtă) este alimentarea la sân dar și cu alt tip de lapte [5,6]. C Standard Fortifianții de lapte matern reprezintă suplimente alimentare solide sau lichide (sub formă de pudră sau lichidiene) care se adaugă în laptele matern pentru a-i spori valoarea energetică și/sau conținutul în proteine, minerale, vitamine, oligoelemente [7]. C Standard Galactogogele sunt substanțe care au proprietatea de a crește secreția lactată prin stimularea ejecției laptelui din acini
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235896_a_237225]
-
mmol/100kcal), 60-120 mg/100 kcal potasiu (66-132 mg/kgc/ zi, 1,5-3,1 mmol/100kcal) și 95-161 mg/100 kcal clor (105-177 mg/ kgc/zi, 27-4,6 mmol/100kcal) [18]. C Argumentare Sodiul este principalul cation extracelular, determină volumul lichidian extracelular, este un important reglator al tensiunii arteriale și participă la dezvoltarea țesutului osos și nervos [17,18,69]. IV Argumentare Potasiul este principalul cation intracelular având următoarele roluri: participă la stabilirea osmolarității intracelulare și a volumului lichidului intracelular, transmiterea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235896_a_237225]
-
20]. Opțiune Medicul poate prescrie nou-născutului prematur formule speciale care să conțină crom în cantitate de 27-1120 ng/100 kcal (30-1230 ng/kgc/zi) [18]. C Argumentare Cromul trivalent participă la metabolismul glucidic și lipidic [18,20]. 6.10. Aportul lichidian în alimentația prematurului Recomandare La prematurul alimentat integral enteral se recomandă ca medicul să prescrie volume de minim 135 și maxim 200 ml/kgc/zi de lapte (matern - fortifiat sau nu funcție de GN a prematurului - sau formulă specială pentru prematuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235896_a_237225]
-
matern - fortifiat sau nu funcție de GN a prematurului - sau formulă specială pentru prematuri [18]. B Argumentare Prematurii au rată de creștere mai rapidă, pierderi mai mari de apă și electroliți (prin pielea imatură și secundar imaturității renale) de aceea nevoile lichidiene ale acestora sunt cu 15-25% mai mari decât ale nou-născutului la termen [24,25]. Din studii reiese că prematurul tolerează aporturi lichidiene de până la 200 ml/kgc/zi iar aportul lichidian spre limita inferioară recomandată se asociază cu scăderea morbidității
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235896_a_237225]
-
rapidă, pierderi mai mari de apă și electroliți (prin pielea imatură și secundar imaturității renale) de aceea nevoile lichidiene ale acestora sunt cu 15-25% mai mari decât ale nou-născutului la termen [24,25]. Din studii reiese că prematurul tolerează aporturi lichidiene de până la 200 ml/kgc/zi iar aportul lichidian spre limita inferioară recomandată se asociază cu scăderea morbidității pe termen îndelungat (displazie bronhopulmonară, persistența canalului arterial) [26]. III Argumentare Volumele lichidiene necesare pentru alimentația enterală sunt influențate de osmolaritate, încărcătura
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235896_a_237225]
-
pielea imatură și secundar imaturității renale) de aceea nevoile lichidiene ale acestora sunt cu 15-25% mai mari decât ale nou-născutului la termen [24,25]. Din studii reiese că prematurul tolerează aporturi lichidiene de până la 200 ml/kgc/zi iar aportul lichidian spre limita inferioară recomandată se asociază cu scăderea morbidității pe termen îndelungat (displazie bronhopulmonară, persistența canalului arterial) [26]. III Argumentare Volumele lichidiene necesare pentru alimentația enterală sunt influențate de osmolaritate, încărcătura renală și nu sunt sinonime cu nevoile lichidiene [18
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235896_a_237225]
-
24,25]. Din studii reiese că prematurul tolerează aporturi lichidiene de până la 200 ml/kgc/zi iar aportul lichidian spre limita inferioară recomandată se asociază cu scăderea morbidității pe termen îndelungat (displazie bronhopulmonară, persistența canalului arterial) [26]. III Argumentare Volumele lichidiene necesare pentru alimentația enterală sunt influențate de osmolaritate, încărcătura renală și nu sunt sinonime cu nevoile lichidiene [18]. IV Argumentare De obicei, pentru alimentația enterală un aport de 150-180 ml/ IV kgc/zi nutrienți din lapte matern sau formulă pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235896_a_237225]
-
aportul lichidian spre limita inferioară recomandată se asociază cu scăderea morbidității pe termen îndelungat (displazie bronhopulmonară, persistența canalului arterial) [26]. III Argumentare Volumele lichidiene necesare pentru alimentația enterală sunt influențate de osmolaritate, încărcătura renală și nu sunt sinonime cu nevoile lichidiene [18]. IV Argumentare De obicei, pentru alimentația enterală un aport de 150-180 ml/ IV kgc/zi nutrienți din lapte matern sau formulă pentru prematuri este suficient pentru acoperirea nevoilor. Cu toate acestea, există prematuri care au nevoie de volume lichidiene
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235896_a_237225]
-
lichidiene [18]. IV Argumentare De obicei, pentru alimentația enterală un aport de 150-180 ml/ IV kgc/zi nutrienți din lapte matern sau formulă pentru prematuri este suficient pentru acoperirea nevoilor. Cu toate acestea, există prematuri care au nevoie de volume lichidiene mai mari pentru acoperirea nevoilor de nutrienți [18]. Opțiune La nou-născutul prematur sănătos medicul poate indica inițierea alimentației enterale cu un volum mai mare de 40 ml/kgc/zi din prima zi de viață [81]. C Argumentare Alimentația enterală cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235896_a_237225]
-
11). Radiografia cord-plămân, deși nu are rol diagnostic în STEMI, permite identificarea pacienților cu risc crescut postinfarct miocardic (congestie venoasă pulmonară, cardiomegalie). Având în vedere frecvența ridicată a comorbidităților la vârstnici, radiografia cord-plămân are rol important în diagnosticul diferențial (pericardită lichidiană, disecție de aortă, tromboembolism pulmonar) (13,14). Ecocardiografia. În faza acută a STEMI, permite evaluarea atât a funcției sistolice segmentare, cât și globale. La vârstnic se întâlnesc tulburări de kinetică segmentară mai întinse comparativ cu pacientul tânăr, cu repercusiuni importante
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei () [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]
-
bune practici clinice [7]. Deși operațiile necardiace au riscuri cardiace diferite, acestea sunt cel mai frecvent o reflectare a contextului în care are loc operația - stare de echilibru sau posibilitatea unei pregătire preoperatorii adecvate, factori ce țin de operație (modificări lichidiene, nivel de stress, durata procedeului sau hemoragii) sau factori ce țin de pacient (cardiopatie coronariană asociată bolii chirurgicale care impune operația). Entitățile clinice care definesc riscul cardiovascular sunt: Risc major: - sindroame coronariene instabile - insuficiență cardiacă decompensată - aritmii semnificative Risc intermediar
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
probabil a avea loc în cazul operațiilor de urgență decât în cele elective. În plus, amploarea procedurii chirurgicale influențează riscul cardiac. Operațiile vasculare majore prezintă riscul cel mai mare ca și cele de durată și cu modificări mari de compartimente lichidiene. Risc chirurgical mare: - Operații majore de urgență la vârstnici - Operații pe aortă și alte operații vasculare majore - Operații vasculare periferice - Intervenții chirurgicale prelungite asociate cu pierderi sanguine sau lichidiene. Risc chirurgical intermediar: - endarterectomie carotidiană - operații la cap și gât - operații
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
ca și cele de durată și cu modificări mari de compartimente lichidiene. Risc chirurgical mare: - Operații majore de urgență la vârstnici - Operații pe aortă și alte operații vasculare majore - Operații vasculare periferice - Intervenții chirurgicale prelungite asociate cu pierderi sanguine sau lichidiene. Risc chirurgical intermediar: - endarterectomie carotidiană - operații la cap și gât - operații intraperitoneale și intratoracice - chirurgie ortopedică - chirurgie urologică - prostată Risc chirurgical scăzut: - proceduri endoscopice - proceduri superficiale - operații de cataractă - operații de sân. Deși cardiopatia coronariană este riscul covârșitor de morbiditate
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
chirurgie vasculară deschise pe baza frecvenței morbidității și mortalității preoperatorii. În categoria de risc intermediar morbiditatea și mortalitatea variază depinzând de regiunea anatomică interesată de procedeul chirurgical și de amploarea procedeului. Unele intervenții pot fi de durată scurtă, cu pierderi lichidiene minime, pe când altele pot fi asociate cu durate prelungite, schimburi lichidiene majore, potențial mai mare de ischemie miocardică și depresie respiratorie. Medicul trebuie să-și utilizeze puterea de discernământ, judecata, pentru a evalua correct riscul chirurgical și necesitatea unei explorări
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
categoria de risc intermediar morbiditatea și mortalitatea variază depinzând de regiunea anatomică interesată de procedeul chirurgical și de amploarea procedeului. Unele intervenții pot fi de durată scurtă, cu pierderi lichidiene minime, pe când altele pot fi asociate cu durate prelungite, schimburi lichidiene majore, potențial mai mare de ischemie miocardică și depresie respiratorie. Medicul trebuie să-și utilizeze puterea de discernământ, judecata, pentru a evalua correct riscul chirurgical și necesitatea unei explorări suplimentare. EVALUARE PREOPERATORIE SUPLIMENTARĂ Operații majore de urgență nu permit timpul
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
în antecedente bazat pe anamneză sau unde Q patologice, insuficiență cardiacă compensată sau în antecedente, diabet) - capacitate funcțională deprimată (< 4 METs) - procedeu chirurgical cu risc mare (operații majore de urgență, chirurgie aortică sau vasculară periferică, procedee chirurgicale prelungite cu pierderi lichidiene sau sanguine mari). Cel mai mare risc de complicații se observă la pacienți cu funcție ventriculară stângă sub 35%. Evaluarea preoperatorie neinvazivă a funcției ventriculare este indicată la pacienții cu insuficiență cardiacă congestivă greu controlabilă în prezent sau în antecedente
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
și identificarea pacienților cu risc scăzut la care evaluare suplimentară nu este necesară [8]. Managementul perioperator este coroborat cu datele monitorizării funcțiilor vitale. Echilibrul hemodinamic este menținut prin asigurarea unui volum circulator adecvat (controlul hemostazei, înlocuirea pierderilor volemice, asigurarea echilibrului lichidian - intrări / ieșiri, monitorizarea TA, PVC, puls oximetrie, saturație O2). Asigurarea schimburilor de gaze la nivel respirator se efectuează distinct în funcție de tipul de anestezie și ventilație ales preoperator. Culoarea tegumentelor, frecvența și amplitudinea respiratorie, volume respiratorii, nivelul gazelor sanguine sunt monitorizate
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
alcaline în caz de acidoză metabolică. Echilibrul proteino-hematic este menținut prin reducerea și corectarea pierderilor de sânge. Monitorizarea debitului orar urinar și a diurezei pe 24 de ore asiguraă menținerea funcției renale la parametrii necesari și corectarea echilibrului hidro-electrolitic și lichidian. Managementul cardiac perioperator este asigurat de echipa de anestezie și terapie intensivă în colaborare cu medicii cardiologi și chirurgi de specialitate. CONCLUZII [1] 1. Evaluarea și managementul perioperator rezultă din buna comunicare dintre chirurg, anestezist, medicul de familie (medicină generală
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
mică aceeași tensiune superficială s ar reflecta într-o presiune alveolară crescută, cu împingerea aerului spre alveole mai mari. Compoziția surfactantului împiedică acest fenomen, deoarece pe măsura micșorării alveolei numărul de molecule tensioactive care se găsesc pe unitatea de suprafață lichidiană crește și ca urmare tensiunea superficială nu rămâne constantă, ci scade. Complianța pulmonară Ca pentru orice incintă, complianța pulmonară indică ușurința cu care plămânul poate fi destins, pe baza raportului dintre creșterea de volum și creșterea de presiune care o
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
că există o secreție la nivel tubular a acesteia. Creatinina este secretată în celula tubulară în aceeași manieră ca și celelalte substanțe din familia PAH. 26. Homeostazia hidro-electrolitică Celulele fiecărui organ din corpul omenesc trăiesc și funcționează întrun mediu intern lichidian, numit lichidul extracelular (LEC), ale cărui volum și compoziție se păstrează relativ constante în ciuda unor largi fluctuații în mediul extern. Conceptul de stabilitate a parametrilor mediului intern a fost folosit pentru prima dată de către fiziologul francez Claude Bernard în 1857
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
1 la 3% din greutatea corporală. Lichidele transcelulare includ lichidul cefalo-rahidian, umoarea apoasă a ochiului, secrețiile din tubul digestiv și ale organelor asociate, lichidul sinovial și altele. Lichidele transcelulare au compoziție ionică modificată și sunt lipsite de proteine. Măsurarea compartimentelor lichidiene Măsurarea volumului total de apă se realizează prin metoda diluțiilor, folosind o cantitate cunoscută dintr-un indicator care se distribuie în mod omogen între compartimentele de explorat. Cel mai frecvent sunt folosite apa grea (oxidul de deuteriu) sau apa tritiată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]