1,342 matches
-
Articolele Autorului cromografii de toamnă cromografii de toamnă rătăcite peste dealuri și câmpii se preling printre izvoare despletite, aprinse, ca o corabie de fum. se-chid ușile bisericilor și se deschid porțile la bolta-rece, tapiseria toamnei ne îmbată cu mirosuri din licoarea lui Bacus, poeții cad pe mese mergând spre rai în muzici andaluze, septembrie își poartă chipul printre hergheliile de nuci căzând dintr-un cer nautic, o simfonie își scutură notele peste marea sală a naturii îmbrăcată într-un galben de
CROMOGRAFII DE TOAMNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377612_a_378941]
-
din 17 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Plouă cu versuri, cum plouă cu frunze Pe o alee ce duce neunde; Stai, să-ți adun un poem de pe buze Versul de sare, te rog, nu-l ascunde! Are un gust de licoare divină: Nu-i nici amar, dar nici dulce nu este. Nevinovat, dar cu tainică vină Lasă-i ecoul să-mi cânte-n poveste, Pe înserat când tăcerea mă doare Și mă pătrunde o toamnă prin vene; Dar amintirea de tine
PLOUĂ-N POEME de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378356_a_379685]
-
ARMISTIȚIU Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1939 din 22 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului ARMISTIȚIU Trimite anotimpul, iar, alarme Și pocnete firave dinspre muguri, Vreo rană verde din frunziș, din ruguri Și răpăit de ploaie, ca de arme. Licoarea încă e oțet în struguri, În tei și în salcâmi mirosul doarme, Polenul florii riscă să se sfarme, În zbor, aripa tremură spre cruguri. Fără a pune, nicidecum, condiții, Căci firul vieții e, oricum, subțire, Cu primăvara facem armistiții, Deși
ARMISTIŢIU de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378461_a_379790]
-
și se iubeau mult, nu aveau copii. Aceasta era cea mai mare amărăciune pe sufletul împărătesei. Când văzu că nu era chip să devină mamă, o chemă la ea pe vrăjitoarea palatului și îi porunci să fiarbă de îndată o licoare din flori care să o ajute să aibă și ea un pruncușor al ei, că tare ducea dorul să poarte de grijă unui odor împărătesc. Ei, dar vrăjitoarea acelui palat, pe nume Rodomela, nu era prea pricepută într-ale vrăjitoriei
PRINŢESA TRANDAFIRA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378529_a_379858]
-
acceptă imediat pentru că era în stare în acel moment să-și dea tot sângele numai să primească leacul. Cu promisiunea ciudatului vrăjitor că problema împărătesei se va rezolva, Rodomela se întoarse la palat purtând în coș o sticluță cu o licoare sângerie. Nu pierdu timpul și îi duse împărătesei leacul, iar aceasta îl bău pe nerăsuflate, căzând pe loc într-un somn ca de moarte. Speriată, vrăjitoarea palatului o duse în odaia ei imediat și plecă în grabă, sperând să nu
PRINŢESA TRANDAFIRA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378529_a_379858]
-
scosese capul chel Pomorac. - Vrăjitorule, strigă bietul împărat, lasă-mi fata în pace! Fă ce vrei cu mine, dar lasă-mi copilul! - De unde știi că e fata ta? Împărăteasa n-ar fi avut nici un copil dacă n-ar fi fost licoarea mea! - Ce tot vorbești? Trandafira văzu sub fruntea de popândău lucind o pereche de ochi ciudați, unul verde, celălalt albastru și îi șopti Vânătorului. - Ochii! În ei stă puterea vrăjitorului. Nici una, nici două, Stejărel asmuți câinii pe Pomorac și până ce
PRINŢESA TRANDAFIRA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378529_a_379858]
-
Gravori din lumi astrale au desenat în glastra Un mozaic din gheață, bijuterii cerești, Răvaș de bucurie pentru iubirea noastră. Nechează căi sprintări și-n marea de ninsori Torc caiere de ceață pendulele din burg, Miroase-a scorțișoară, a cetina, licori, Tu, cuibărit în mine, simt cum prin ține curg. Mă strângi ușor de mână. Se-aude în surdina Cum stele sidefate dansează în eter, În păr lucesc cristale, spirale de verbina, Răscumpăram eresuri din timpul efemer. Se zbate în privire
NINGE CU MĂLINI de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378636_a_379965]
-
neauzită, căci grosimea mochetei negre amortizase pașii. Adusese pe o tavă albă de argint un serviciu de ceai de porțelan, alături tronând insolite o cafetieră transparentă, din care se zărea aburul cafelei aromatizate de cuișoare și un ceainic minuscul. Mirosul licorilor mă salvă! Ca prin farmec, căpătai o stare de echilibru, galanteria de bărbat educat miji, iar sufletu-mi era iar preaplin de bucuria revederii cu Ea. Și, în timp ce turnă o ceașcă de cafea - pentru mine și una de ceai - pentru
PREŢUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379812_a_381141]
-
nr. 997 din 23 septembrie 2013. Privindu-le, îmi trezesc nostalgii din trecut. În jurul meu natură se pare că moare, Dar dorul iubirii renaște mai nou, mai acut. Pastelul de toamnă mă îmbie cu surâsul gingaș, Mă-ndeamna să sorb licoarea iubirii târzie. Molatec mă las să lunec pe-acelasi făgaș Ce-am străbătut cândva în anii mei de frăgezie. Citește mai mult Frunzele cad, se aștern că un covor pe cărare.Privindu-le, îmi trezesc nostalgii din trecut.În jurul meu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379857_a_381186]
-
aștern că un covor pe cărare.Privindu-le, îmi trezesc nostalgii din trecut.În jurul meu natură se pare că moare,Dar dorul iubirii renaște mai nou, măi acut.Pastelul de toamnă mă îmbie cu surâsul gingaș,Mă-ndeamna să sorb licoarea iubirii târzie.Molatec mă las să lunec pe-acelasi făgașCe-am străbătut cândva în anii mei de frăgezie.... XVII. DOAR AMINTIRILE...., de Ana Georgescu , publicat în Ediția nr. 976 din 02 septembrie 2013. Doar amintirile au mai rămas din fericirea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379857_a_381186]
-
rupi cu dinții ca pe-o pradă verzuie de rechin. Pe crocodili îi las să-ți devoreze-o nadă ce mi-ai întins-o să-mi mai curmi din chin. Stropește-mă cu vin și cu absint. Cu mătrăgună și licori fatale. Sunt iarbă-n toamnă dar mai vreau să simt lichidul din celulele-ți vitale. Referință Bibliografică: VITALITATE / Marioara Nedea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2061, Anul VI, 22 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marioara Nedea : Toate
VITALITATE de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380030_a_381359]
-
dibuită și nimicită cât comandantul ei trebuie răpus prietene Lup. -Și cum îl veți găsi domnule locotenent? -Îl voi găsi Lup, îl voi găsi și pe el și pe fortăreața în care se ascunde el și ceilalți, spuse locotenentul savurând licoarea aflată în ceașcă. -Și totuși domnule Arc, nimeni nu v-a arătat nici o poză a fortăreței pe care vrem s-o vânăm, și nici a comandantului ei... -Hm! îi zâmbi locotenentul. Va veni singur în fața noastră Lup. Dacă vom găsi
FORTĂREAŢA, PARTEA I-A de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380022_a_381351]
-
-Am înțeles, spuse Lup. Deci fortărețele sunt secretul acestor indivizi! -Ăștia nu-s indivizi, Lup, sunt suboameni! Andermeni, sclavi. De fapt cea mai joasă speță de sclavi. Acum servește acest coniac, spuse Arc Silan împingându-i înainte un pahar cu licoare aurie. -Ce fel de nanoroboțí ai prin vene acum Lup? -E un model foarte sofisticat domnule locotenent. Cipul ia legătura cu nanoroboții și aceștia culeg date permanent pe care le transmit la CCS . Practic nu putem greși fiindcă suntem atenționați
FORTĂREAŢA, PARTEA I-A de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380022_a_381351]
-
Șiragul perlelor, ascuns de buze, Mă zăpăcește un imbold năvalnic - Să mușc încet din nurii de sub bluze. Alungi, cu glas de îngeri, orice doare - E-un leac făcut din soare și dulceață-, Ți l-aș sorbi mereu, ca pe-o licoare, Direct din gură... să mă țină-n viață. Și te iubesc flămând, cu disperare, Când îți aprinzi luceferi sub sprâncene, De m-aș așterne-n glod, să-ți fiu cărare, Și, să-mi pășești pe suflet, m-aș așterne. Ghicesc
SMARALDE ÎNTUNECATE de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381848_a_383177]
-
din ierburi o uitare, m-ai fluturat sub despletirea-mi lină, și lutului mi-ai prins aripi de floare. În crângul ce-a-nverzit ca o mirare, doar eu mă tem de-ngenunchierea-ți rece, din cumpăna de rouă și de soare, licori mă sorb din gându-ți,să mă sece! Se lasă bruma peste ochii zilei și ei mă vinzi călcându-mi orb suflarea, iertările s-au scurs din cerul milei, cu dinți de foc mă arde-n iriși zarea. Mă cațăr
ARIPI DE FLOARE de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381922_a_383251]
-
că întradevăr trăim într-un vis, niciodată nu mă văzusem cu Agneta în această postură, rar de tot când reușeam să ne vedem câteva clipe, eram fericiți! Acum eram la granița dintre realitate și vis. “Noroc!”- zise ea și dădu licoarea vișinie peste cap aproape o dată cu mine. “Noroc, Agneto!”, zisei eu aproape înecat de tăria băuturii. “Nu ți-am spus să nu-mi mai zici Agneta, pe mine mă cheamă Piri, bagă la cap odată!” Doamnee, mă gândii eu, ne îmbătăm
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT- de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381906_a_383235]
-
de propriul său tată. - Ai avut tu grijă de asta, râse gros monstrul, Triton crede că fiul său a ucis sirenele-ursitoare, iar flăcăul nu-și mai aduce aminte nimic din noaptea în care ai avut grijă să-i torni o licoare magică în cupă. - Ai încredere în mine, în curând, ambele regate vor fi la picioarele tale. - Până atunci, poate că mă lași să-i înfulec pe cei trei flăcăi de pe insula pedepselor, mi-e dor de carne fragedă! - Cu ei
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
neîncetat, ani de zile. Numai eu știu ce a simțit când Marina s-a întors în ocean la brațul lui Algus. A crezut că o poate cuceri chiar dacă era soția regelui, așa că a folosit magie neagră. Toate acele incantații și licori, l-au transformat într-un monstru la care nu mai privea nici o sirenă. Nu i-a mai rămas decât dorința de răzbunare. A început cu sirenele mării, care o protejaseră pe mama ta, ascunzând-o de el și acum era
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
floare de câmp mutată din câmp în glastră și pusă la geam! Finalul, îți stoarce o lacrimă bătandu-ți și un cui în inimă: “Mamă, mamă, lămâiță și tămâiță să-mi pui în coșciug”. Scrisul lui Simion Bogdănescu este sărbătoare, ori licoare din care sorbi câte o picătură pentru ca să țină cât mai mult. Cartea „Pe vremea cailor păgâni” se citește mai întâi pentru subiectul captivant, apoi iar și iar pentru a te desfăta de limbaj și a înțelege simbolistica scrierilor sale, ce
„PE VREMEA CAILOR PĂGÂNI” DE SIMION BOGDĂNESCU EDITURA „CRONEDIT” 2015 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380555_a_381884]
-
Gravori din lumi astrale au desenat în glastră Un mozaic din gheață, bijuterii cerești, Răvaș de bucurie pentru iubirea noastră. Nechează cai sprințari și-n marea de ninsori Torc caiere de ceață pendulele din burg, Miroase-a scorțișoară, a cetină, licori, Tu, cuibărit în mine, simt cum prin tine curg. Mă strângi ușor de mână. Se-aude în surdină Cum stele sidefate dansează în eter, În păr lucesc cristale, spirale de verbină, Răscumpărăm eresuri din timpul efemer. Se zbate în privire
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
-n povești,Gravori din lumi astrale au desenat în glastrăUn mozaic din gheață, bijuterii cerești,Răvaș de bucurie pentru iubirea noastră.Nechează cai sprințari și-n marea de ninsoriTorc caiere de ceață pendulele din burg,Miroase-a scorțișoară, a cetină, licori,Tu, cuibărit în mine, simt cum prin tine curg.Mă strângi ușor de mână. Se-aude în surdinăCum stele sidefate dansează în eter, În păr lucesc cristale, spirale de verbină,Răscumpărăm eresuri din timpul efemer.Se zbate în privire tot
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
lor, atingeri de mătase sau duritatea ... VIII. CHIPURI DE VÂNT, de Ines Vanda Popa , publicat în Ediția nr. 1700 din 27 august 2015. Ne-mbracă în dor cămașa de frunze În toamna ce vine apatic pe vârfuri, Te-ating cu licoarea livezii pe buze, Avid mi te cer în rugă de fluturi. Se mistuie-n pleoape fântâni care ard, În ciob de nerost prinse-n ierburi de rai, Aezi precum sălcii se-ntrec pe sub fard, Culori să-mblânzeasca în susur de nai
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
de tei, Trestii de jar, în prăpăstii de iută, Ecou prin vitralii de albi porumbei. Tumult și risipă, neliniști de veghe, ... Citește mai mult Ne-mbracă în dor cămașa de frunzeîn toamna ce vine apatic pe vârfuri, Te-ating cu licoarea livezii pe buze,Avid mi te cer în rugă de fluturi. Se mistuie-n pleoape fântâni care ard,În ciob de nerost prinse-n ierburi de rai,Aezi precum sălcii se-ntrec pe sub fard,Culori să-mblânzeasca în susur de nai
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
tulbur marea cu privirea, Ci s-ascult doar valul mângâiat de vânt, Gândului nespus să-i dezleg spășirea, Din condei să picur soare în cuvânt. Râuri de iubire curcubeu să nască, Fluturi să brodeze-n piruete flori, Buzele udate cu licori de iască, Din căuș de cer să se-adape-n zori. Umerilor aripi am cioplit din stele, Zbor să înfirip pe un cal de apă, Mori de vânt albastre, dorurile mele, Vi le dăruiesc, vouă-ntr-o agapă. Când cu toții fi-vom
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
tulbur marea cu privirea,Ci s-ascult doar valul mângâiat de vânt,Gândului nespus să-i dezleg spășirea,Din condei să picur soare în cuvânt.Râuri de iubire curcubeu să nască,Fluturi să brodeze-n piruete flori, Buzele udate cu licori de iască,Din căuș de cer să se-adape-n zori.Umerilor aripi am cioplit din stele,Zbor să înfirip pe un cal de apă,Mori de vânt albastre, dorurile mele,Vi le dăruiesc, vouă-ntr-o agapă.Când cu toții fi-vom
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]