715 matches
-
etc. Acestea sunt utilizate În producerea semifabricatelor. Astfel, TIAG contribuie la dezvoltarea obezității și aterosclerozei. Fibrele (fibre alimentare) Fibrele joacă un rol important În prevenirea diabetului, aterosclerozei, litiazei biliară, constipație. Fibrele alimentare reprezintă carbohidrați compuși (celuloză, pectină) și părți neglucide (lignină). Sfecla, merele, coacăza neagră conțin multe substanțe pectine, de asemenea, tărâța conține multă celuloză și lignină. Purtătorii fibrelor alimentare sunt pâinea din făină grisată, tărâțele sau din cereale integrale, legume, fructele uscate, dovleacul, fructele de pădure, fulgi de ovăz și
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
fibre alimentare) Fibrele joacă un rol important În prevenirea diabetului, aterosclerozei, litiazei biliară, constipație. Fibrele alimentare reprezintă carbohidrați compuși (celuloză, pectină) și părți neglucide (lignină). Sfecla, merele, coacăza neagră conțin multe substanțe pectine, de asemenea, tărâța conține multă celuloză și lignină. Purtătorii fibrelor alimentare sunt pâinea din făină grisată, tărâțele sau din cereale integrale, legume, fructele uscate, dovleacul, fructele de pădure, fulgi de ovăz și hrișcă, ciupercile etc.. Pâinea albă, pastele, orezul nu conțin fibre alimentare. Materialele fibroase au capacitatea de
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
decolorarea apelor reziduale textile (Demirbas, 2009; Robinson și al., 2001). În scopul transformării în cărbune, au fost extensiv studiate componentele materialelor lignocelulozice (David și Hon, 1995). Reziduurile agricole sunt materiale lignocelulozice care conțin trei componenți structurali principali: hemiceluloze, celuloză și lignină, precum și materiale extractibile. În general, cei trei componenți majori au mase moleculare mari, în timp ce compușii extractibili sunt molecule mici și se găsesc în cantități reduse. Studiile arată că adsorbția coloranților pe cărbunele activ astfel obținut necesită timp relativ scurt și
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
aplicațiile sale specifice. Materialul precursor poate fi selectat în funcție de structura poroasă necesară a cărbunelui activ produs. Astfel, dacă se urmărește obținerea unui cărbune activ cu un volum macroporos mai mare se vor utiliza materiale precursoare cu un conținut dominant de lignină și invers, pentru a prepara carbon cu structură predominant microporoasă vor trebui utilizate materiale cu un conținut mai ridicat de celuloză. În general, cărbunele activ sub formă de pulbere (CAP) a fost mult timp preferat față de cel granulat (CAG) în
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
de 99% și recuperarea sărurilor a fost de aproximativ 90%. 3.2. Rumegușuri Rumegușul este un produs secundar abundent din industria prelucrării lemnului, disponibil la prețuri de cost neglijabile sau chiar nule (Garg și al., 2004a). Conține diferiți compuși organici (lignină, celuloză, hemiceluloze) cu grupe polifenolice ce pot lega coloranții prin diferite mecanisme. Dintre materialele lignocelulozice, rumegușul este utilizat ca adsorbent, în special pentru coloranții bazici, cu o capacitate care variază în funcție de structură și dimensiunea particulelor (Batzias și Sidiras, 2007a). 3
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
2007a). 3.2.1. Caracteristicile materialului adsorbent și influența acestora asupra capacității de adsorbție Compoziția diferitelor tipuri de rumegușuri este variabilă. De exemplu, rumegușul de fag are compoziția: 41,5% celuloză (grad de cristalinitate 80%), 27,3% hemiceluloză, 25,7% lignină, 0,05% cenușă și aproximativ 5,5% compuși extractibili și alte componente (Batzias și Sidiras, 2007a). Rumegușul de fag din România prezintă un conținut maxim de celuloză de 49%, lignină 25% și pentozan 20% (Petrovici și Popa, 1997). Rumegușul de
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
celuloză (grad de cristalinitate 80%), 27,3% hemiceluloză, 25,7% lignină, 0,05% cenușă și aproximativ 5,5% compuși extractibili și alte componente (Batzias și Sidiras, 2007a). Rumegușul de fag din România prezintă un conținut maxim de celuloză de 49%, lignină 25% și pentozan 20% (Petrovici și Popa, 1997). Rumegușul de Castanopsis sclerophylla (Lindl.) Schott. conține 40,7% celuloză, 27,1% hemiceluloză, 25,8% lignină, 6,4% alți componenți (Gong și al., 2009). Compoziția aproximativă a rumegușului de Mansonia, raportat la
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
și Sidiras, 2007a). Rumegușul de fag din România prezintă un conținut maxim de celuloză de 49%, lignină 25% și pentozan 20% (Petrovici și Popa, 1997). Rumegușul de Castanopsis sclerophylla (Lindl.) Schott. conține 40,7% celuloză, 27,1% hemiceluloză, 25,8% lignină, 6,4% alți componenți (Gong și al., 2009). Compoziția aproximativă a rumegușului de Mansonia, raportat la masa uscată este: carbohidrați 71,02%; proteine 1,46%; cenușă 5,88%; fibre 6,15%; lipide 0,49%; umiditate 15,00% (Ofomaja, 2008). Rumegușul
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
Compoziția aproximativă a rumegușului de Mansonia, raportat la masa uscată este: carbohidrați 71,02%; proteine 1,46%; cenușă 5,88%; fibre 6,15%; lipide 0,49%; umiditate 15,00% (Ofomaja, 2008). Rumegușul de neem conține 36,65% celuloză, 49,35% lignină, 2,58% SiO2, 0,65% Fe2O3, 0,03% Al2O3, 0,07% CaO, 0,05% MgO și are un conținut de umiditate de 8% (Khattri și Singh, 2009). Rumegușul de meranti are următoarea compoziție chimică: componenți solubili în apă (materie anorganică
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
Ahmad și al., 2009b). Analiza rumegușului de Hevea brasiliensis indică: umiditate 3,5%, materie volatilă 47%, cenușă 12,5%, carbon 37% (Vasanth Kumar și Porkodi, 2009). Rumegușul de molid are o compoziție chimică complexă și conține aproximativ 25% celuloză, 36% lignină și alți componenți, cum ar fi substanțe extractibile (constituenți polari și nepolari) (Simionescu și al., 1989). Lemnul de stejar are aproximativ 38,42% celuloză, 22-32% lignină, 23-29% hemiceluloză și până la 10% substanțe extractibile (Simionescu și al., 1989). Pereții celulari ai
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
Rumegușul de molid are o compoziție chimică complexă și conține aproximativ 25% celuloză, 36% lignină și alți componenți, cum ar fi substanțe extractibile (constituenți polari și nepolari) (Simionescu și al., 1989). Lemnul de stejar are aproximativ 38,42% celuloză, 22-32% lignină, 23-29% hemiceluloză și până la 10% substanțe extractibile (Simionescu și al., 1989). Pereții celulari ai rumegușului constau în principal din celuloză și lignină și conțin multe grupări hidroxil, provenite de la taninuri sau alți compuși fenolici. Toți acești componenți sunt compuși activi
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
extractibile (constituenți polari și nepolari) (Simionescu și al., 1989). Lemnul de stejar are aproximativ 38,42% celuloză, 22-32% lignină, 23-29% hemiceluloză și până la 10% substanțe extractibile (Simionescu și al., 1989). Pereții celulari ai rumegușului constau în principal din celuloză și lignină și conțin multe grupări hidroxil, provenite de la taninuri sau alți compuși fenolici. Toți acești componenți sunt compuși activi de schimb ionic. Lignina, al treilea component major al peretelui celular al lemnului este un material polimeric. Molecula de lignină este constituită
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
până la 10% substanțe extractibile (Simionescu și al., 1989). Pereții celulari ai rumegușului constau în principal din celuloză și lignină și conțin multe grupări hidroxil, provenite de la taninuri sau alți compuși fenolici. Toți acești componenți sunt compuși activi de schimb ionic. Lignina, al treilea component major al peretelui celular al lemnului este un material polimeric. Molecula de lignină este constituită dintr-un nucleu de fenilpropan. Vanilina și aldehida siringilică sunt alte două unități structurale de bază ale moleculei de lignină. Conținutul de
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
celuloză și lignină și conțin multe grupări hidroxil, provenite de la taninuri sau alți compuși fenolici. Toți acești componenți sunt compuși activi de schimb ionic. Lignina, al treilea component major al peretelui celular al lemnului este un material polimeric. Molecula de lignină este constituită dintr-un nucleu de fenilpropan. Vanilina și aldehida siringilică sunt alte două unități structurale de bază ale moleculei de lignină. Conținutul de lignină al lemnului de esență tare este de obicei în domeniul 18-25%, în timp ce pentru lemnul de
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
schimb ionic. Lignina, al treilea component major al peretelui celular al lemnului este un material polimeric. Molecula de lignină este constituită dintr-un nucleu de fenilpropan. Vanilina și aldehida siringilică sunt alte două unități structurale de bază ale moleculei de lignină. Conținutul de lignină al lemnului de esență tare este de obicei în domeniul 18-25%, în timp ce pentru lemnul de esență moale variază între 25% și 30%. Taninurile sunt fenoli complecși polihidroxilici, care sunt solubili în apă și au proprietatea de a
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
al treilea component major al peretelui celular al lemnului este un material polimeric. Molecula de lignină este constituită dintr-un nucleu de fenilpropan. Vanilina și aldehida siringilică sunt alte două unități structurale de bază ale moleculei de lignină. Conținutul de lignină al lemnului de esență tare este de obicei în domeniul 18-25%, în timp ce pentru lemnul de esență moale variază între 25% și 30%. Taninurile sunt fenoli complecși polihidroxilici, care sunt solubili în apă și au proprietatea de a precipita proteinele din
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
Adsorbția Albastrului de metilen este mai rapidă decât a Metil violetului, în cazul tuturor fracțiunilor de mărime, pentru aceeași concentrație inițială a colorantului. Analiza chimică a rumegușului de Azadirachta indica (Khattri și Singh, 2009) a stabilit constituenții majori celuloza și lignina. Lignina și celuloza din acești sorbenți naturali, având grupări polare, sunt în principal responsabile pentru adsorbția moleculelor polare. Spectrul IR (Figura 3.13) prezintă o bandă intensă la 3427 cm-1, corespunzătoare vibrației de întindere pentru grupările OH. Banda de absorbție
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
Albastrului de metilen este mai rapidă decât a Metil violetului, în cazul tuturor fracțiunilor de mărime, pentru aceeași concentrație inițială a colorantului. Analiza chimică a rumegușului de Azadirachta indica (Khattri și Singh, 2009) a stabilit constituenții majori celuloza și lignina. Lignina și celuloza din acești sorbenți naturali, având grupări polare, sunt în principal responsabile pentru adsorbția moleculelor polare. Spectrul IR (Figura 3.13) prezintă o bandă intensă la 3427 cm-1, corespunzătoare vibrației de întindere pentru grupările OH. Banda de absorbție la
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
-ului au fost constatate în cazul adsorbției Egacid orange. Aceste rezultate sunt în conformitate cu cele ale altor studii, care concluzionează că sorbția coloranților bazici pe lemn este predominant un proces de chimiosorbție care implică reacții de schimb cu grupările hidroxilice ale ligninei și celulozei (se eliberează ioni H+ care conduc la scăderea pH-ului), în timp ce adsorbția coloranților acizi este mai mult sau mai puțin un proces fizic. Adsorbția Albastrului de metilen se reduce cu scăderea pH-ului pentru valorile pH-ului sub
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
determinantă a procesului de adsorbție. În cazul studiului pe coloană, prin aplicarea modelului BDST, s-au obținut valori ale capacității de adsorbție (N, mg L-1) mai mari pentru materialul tratat, comparativ cu materialul original. Conținutul de hemiceluloze, celuloză și lignină a rumegușului de fag original rămâne practic nemodificat prin tratarea cu săruri. Umectarea (îmbibarea) eficientă a hemicelulozelor și celulozei rezultă în „deschiderea” structurii matricii lignocelulozice, fiind probabil răspunzătoare de proprietățile avansate de adsorbție ale materialului tratat. Mai mult, tratarea cu
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
adsorbentului încărcat cu colorant este diferită de cea a adsorbentului simplu. Spectrul FTIR (Figura 3.23) arată că anumite picuri sunt deplasate. Se observă un pic pronunțat la 3445 cm-1, reprezentând vibrația de alungire a grupării fenolice a celulozei și ligninei și picul de la 2927 cm-1, care indică prezența vibrației de întindere a grupării -CH2 a compusului alifatic. Apariția picului la 1735 cm-1 indică prezența grupării C=O aldehidice. Picurile între 1508 cm-1 și 1372 cm-1 pot fi atribuite legăturii C
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
1-0,2 mm se usucă în aer, după care se selectează fracțiunea cu diametrul de 3-4 mm. Materialul lemnos este apoi tratat cu HCl 0,5 M, Na2CO3 0,5 M sau Na2HPO4 0,1 M. Prezența unităților structurale caracteristice ligninei a fost confirmată prin spectroscopie IR, atât în talașul nemodificat cât și în cel tratat. S-a constatat de asemenea că spectrele sorbenților tratați nu diferă semnificativ de cel al sorbentului netratat, ceea ce sugerează că procedurile de tratare nu modifică
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
ar fi capacitatea mai mare de adsorbție pentru Acid Blue 25 și Reactive Yellow 23. Aceste diferențe pot fi atribuite unor factori, cum ar fi structura chimică a lemnului. În plus, toate grupele hidroxil (alcoolice din celuloză și alcoolice-fenolice din lignină) pot suferi modificarea chimică în condițiile tratării cu EPTMAC. Pentru același nivel de grefare, densitatea grupelor aminice cuaternare în funcțiunea celulozică a lemnului este mai mare decât în celuloza pură, în cazul căreia s-a constatat că nu toate grupele
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
materialului parental, turba se clasifică în patru grupe: turba de mușchi, turba ierbacee, turba lemnoasă și turba sedimentară. Acest material natural este abundent, relativ ieftin, cu capacitate de adsorbție pentru o mare varietate de poluanți. Turba brută conține în principal lignină, celuloză, acid fulvic și humic. Acești constituenți, în special lignina și acidul humic, posedă grupe funcționale polare (alcoolice, aldehidice, cetonice, carboxilice, fenolice, eterice), care pot fi implicate în legături chimice. Datorită caracterului său polar turba poate fi eficientă în reținerea
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
mușchi, turba ierbacee, turba lemnoasă și turba sedimentară. Acest material natural este abundent, relativ ieftin, cu capacitate de adsorbție pentru o mare varietate de poluanți. Turba brută conține în principal lignină, celuloză, acid fulvic și humic. Acești constituenți, în special lignina și acidul humic, posedă grupe funcționale polare (alcoolice, aldehidice, cetonice, carboxilice, fenolice, eterice), care pot fi implicate în legături chimice. Datorită caracterului său polar turba poate fi eficientă în reținerea coloranților din soluție. Allen și al. (2004), Ho și McKay
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]