4,823 matches
-
articole legate de diverse proiecte la care a participat Facultatea de Litere a Universității din Craiova, cât și lucrări ale fostelor doctorande care au aprofundat tematica studiată. Având în vedere că volumul cuprinde autori cu specializări în ramuri diferite ale lingvisticii și din mai multe țări, articolele sunt redactate în: - limba română: Iulia Frânculescu, „O mare vocație, un mare om”; Karla Lupșan, „Fragmente de amintiri”; Ileana Oancea/Luminița Vlejea, „Labor omnia vincit improbus”; Florica Bechet, „Perfectul indicativ de la latină la limbile
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, 70 DE ANI DE EXISTENŢĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369031_a_370360]
-
culturii și literaturii contemporane, definit prin complexitatea unei opere care îl înscrie în seria înaltelor spirite enciclopedice. Activitatea științifică, îmbinată în mod constant cu o susținută activitate literară, incitantele probleme abordate, portretul său moral exemplar, toate fac din specialistul în „Lingvistica matematică, structuralistă și aplicată” un nume cu o rezonanță indubitabilă. Personalitate marcantă în lumea științifică, în lumea social-politică și culturală din Republica Moldova (în perioada 1990-1994 a fost Ministru al Științei și Învățământului al Republicii Moldova), profesor universitar, cercetător științific, doctor în
NICOLAE MĂTCAŞ – MODEL AL IMPLICĂRII de THEODOR RĂPAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371019_a_372348]
-
didactice, publicist a peste 250 de articole și studii pe probleme de limbă și cultură, prezență notorie la radio și televiziune, militant înflăcărat pentru renașterea națională a românilor basarabeni, Nicolae Mătcaș a publicat cărți de o redutabilă valoare: „Introducere în lingvistică”, Editura Lumina, 1980, 1987 (în colab.); „Lingvistica generală”, Editura Lumina, 1984 (în colab.); „Școală a gândului”, Editura Lumina, 1982; „Coloana infinită a graiului matern. File din marea bătălie pentru limbă”, Editura Hyperion, 1990 (în colab.); „De la grotesc la sublim. Note
NICOLAE MĂTCAŞ – MODEL AL IMPLICĂRII de THEODOR RĂPAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371019_a_372348]
-
și studii pe probleme de limbă și cultură, prezență notorie la radio și televiziune, militant înflăcărat pentru renașterea națională a românilor basarabeni, Nicolae Mătcaș a publicat cărți de o redutabilă valoare: „Introducere în lingvistică”, Editura Lumina, 1980, 1987 (în colab.); „Lingvistica generală”, Editura Lumina, 1984 (în colab.); „Școală a gândului”, Editura Lumina, 1982; „Coloana infinită a graiului matern. File din marea bătălie pentru limbă”, Editura Hyperion, 1990 (în colab.); „De la grotesc la sublim. Note de cultivarea limbii”. Biblioteca revistei „Limba română
NICOLAE MĂTCAŞ – MODEL AL IMPLICĂRII de THEODOR RĂPAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371019_a_372348]
-
a trecut în eternitate exact 88 ani mai tarziu,pe 9 iulie 1988.De prof.Al. Graur am auzit încă din perioada liceului. Nu mi-a fost profesor, totuși în anul I de facultate ne-a vorbit despre idealismul în lingvistică. Ideea era că aceștia spuneau: închid ochii, obiectul nu mai există; deschid ochii,apare. Atunci a dat mâna cu câțiva dintre audienți printre care și cu mine. L-am întâlnit apoi în Piață Palatului, era iarnă căci avea un palton
IN MEMORIAM ACAD. AL. GRAUR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369867_a_371196]
-
Palatului, era iarnă căci avea un palton gros. Și apoi am discutat cu dânsul de zeci de ori.Cand ajungeam în București îi telefonam și fixam întâlnirea la Editură Academiei,acas ape bd.Ana Ipatescu,la Academie,la Institutul de Lingvistică. Am învățat multe de la dumnealui. Nu mi-a spus niciodată că e ocupat,bolnav, să vin altădată. De ce nu m-a refuzat măcar o dată? Probabil că a văzut că eram pasionat de probleme de lingvistică. Cred că a fost cel
IN MEMORIAM ACAD. AL. GRAUR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369867_a_371196]
-
la Academie,la Institutul de Lingvistică. Am învățat multe de la dumnealui. Nu mi-a spus niciodată că e ocupat,bolnav, să vin altădată. De ce nu m-a refuzat măcar o dată? Probabil că a văzut că eram pasionat de probleme de lingvistică. Cred că a fost cel mai mare învățat român în domeniu. Vorbea cumpătat, nu făcea caz de erudiție, spunea că omul deștept nu trebuie să sperie lumea cu știința să, admitea că mai poate fi și un alt punct de
IN MEMORIAM ACAD. AL. GRAUR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369867_a_371196]
-
îi spuneam acad.Al.Graur teoria mea revoluționară despre relația omului cu Cerul, Pământul, Soarele. Pe vremea aceea se considera că nu se poate ști ce a stat la originea limbajului. Lumea trăia încă sub influența nefasta a Societății de Lingvistică din Paris care a interzis studierea acestei probleme. Acad.Al.Graur , desi educat în acel spirit, era deschis la orice propunere. M-am uitat cu atenție în ochii dumnealui, n-am văzut neîncredere, dispreț, din contra.Vorbeam convingător și asta
IN MEMORIAM ACAD. AL. GRAUR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369867_a_371196]
-
procedeul avea o justificare, însă astăzi cucetătorul trebuie să renunțe la prejudecăți. Etimologia unui cuvânt e acolo unde este ea, nu acolo unde voim noi s-o găsim. Conceptul de fond comun indo-european nu aduce atingere tezei de bază a lingvisticii românești. Ea ne este chiar favorabilă, noi moștenind direct din indo-europeană un număr de cuvinte, de ex. tu care, ulterior, prin cucerirea romană a revenit; dacii l-au recunoscut ca fiind al lor tu, ce era în toate idiomurile indo-europene
LIMBA DACO-GEŢILOR, CONTINUITATE MULTIMILENARĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369869_a_371198]
-
printr-o figură de stil pentru că știuletele seamănă cu pasărea care poartă acest nume. Pentru eliminarea ononimiei, pasărea „a fost numită cu diminutivul porumbel, astfel că astăzi raportul dintre cele două cuvinte nu mai e simțit“ (Al. Graur, Tratat de lingvistică generală, București, 1971, p. 194). Acest punct de vedere a fost îmbrățișat și de istorici: „Numirea vine din asemănarea fructului cu pasărea numită porumb“ (C.C. Giurescu, Probleme controversate în istoriografia română, București, 1977, p. 126). Last but not least, prof.
ETIMOLOGIA CUVÂNTULUI PORUMB de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369868_a_371197]
-
excelenta Spiritualitatea geto-dacilor a învățatului clujean Ion Horațiu Crișan, apărută în 1986. Printre ipotezele formulate până acum se numără și cea care ne aparține, anume că dac însemna „muntean, locuitor de la munte“, în opoziție cu get „locuitor de la câmpie“ (Între lingvistică și istorie, B., 1975). Părerea noastră a fost menționată de universitarii ieșeni A. Vraciu în „Cronica“ (5-09-1975) și Limba daco-geților, Timișoara, 1980, p. 45 și 162-164 și Ion Popescu-Sireteanu, în „Cronica“, nr. 29 din 18.VII.1980; de asemenea în
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
20 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Germanicul, de ex. englezul fox, se deduce din PIE*puk-"coadă" cf. toharic(în Vestul Chinei) paka"coadă". Mai mult nu se știe. Așadar vulpea e animal cu coada(lungă). Aplicând teoria heliocentrica în lingvistică (THL, ce-mi aparține)"coadă provine dintr-un nume de soare, de ex. pokom/poko"astrul zilei" în maidu(nordul Californiei). Legat de acest poko(m)"soare" trebuie să fie puck "pucul,adică discul, firește rotund de la hochei". Și tot
VULPE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369924_a_371253]
-
nr. 2120 din 20 octombrie 2016. Germanicul, de ex. englezul fox, se deduce din PIE*puk-"coadă" cf. toharic(în Vestul Chinei) paka"coadă". Mai mult nu se știe. Așadar vulpea e animal cu coada(lungă). Aplicând teoria heliocentrica în lingvistică (THL, ce-mi aparține)"coadă provine dintr-un nume de soare, de ex. pokom/poko"astrul zilei" în maidu(nordul Californiei). Legat de acest poko(m)"soare" trebuie să fie puck "pucul,adică discul, firește rotund de la hochei". Și tot
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
în bagirmi, Ciad. Citește mai mult Germanicul, de ex. englezul fox, se deduce din PIE*puk-"coadă" cf. toharic(în Vestul Chinei) paka"coadă". Mai mult nu se știe. Așadar vulpea e animal cu coada(lungă). Aplicând teoria heliocentrica în lingvistică (THL, ce-mi aparține)"coadă provine dintr-un nume de soare, de ex. pokom/poko"astrul zilei" în maidu(nordul Californiei). Legat de acest poko(m)"soare" trebuie să fie puck "pucul,adică discul, firește rotund de la hochei". Și tot
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
comune) vechi au fost date cu o justificare, dar astăzi în general nu o mai cunoaștem. Nici macar lingviștii nu sunt în stare să spună de ce câinelui i s-a dat în limba indo-europeană numele care a devenit în românește câine“ (Lingvistică pe înțelesul tuturor, B., 1972, p. 161). Dar Merritt Ruhlen din S.U.A. reconstituie etimologia globală *kuan pentru „câine“, existentă într-o limbă ... Citește mai mult Pe la sfârșitul anilor '60, în timpul uneia din vizitele făcute acasă acad. Al. Graur, a venit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
comune) vechi au fost date cu o justificare, dar astăzi în general nu o mai cunoaștem. Nici macar lingviștii nu sunt în stare să spună de ce câinelui i s-a dat în limba indo-europeană numele care a devenit în românește câine“ (Lingvistică pe înțelesul tuturor, B., 1972, p. 161). Dar Merritt Ruhlen din S.U.A. reconstituie etimologia globală *kuan pentru „câine“, existentă într-o limbă ... XXXII. DACO-GEȚII, OAMENII PĂMÂNTULUI, de Ion Cârstoiu, publicat în Ediția nr. 1411 din 11 noiembrie 2014. Este firească
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
excelentă Spiritualitatea geto-dacilor a învățatului clujean Ion Horațiu Crișan, apărută în 1986. Printre ipotezele formulate până acum se numără și cea care ne aparține, anume că dac însemna „muntean, locuitor de la munte“, în opoziție cu get „locuitor de la câmpie“ (Între lingvistică și ... Citește mai mult Este firească dorința oricărui om de a ști faptele părinților și a fiecărui popor de a-si cunoaște și cinsti strămoșii. Cei mai vechi locuitori, atestați documentar, pe teritoriul patriei nostre sunt cunoscuți sub numele de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
excelentă Spiritualitatea geto-dacilor a învățatului clujean Ion Horațiu Crișan, apărută în 1986. Printre ipotezele formulate până acum se numără și cea care ne aparține, anume că dac însemna „muntean, locuitor de la munte“, în opoziție cu get „locuitor de la câmpie“ (Între lingvistică și ... XXXIII. ROMĂ, LATIUM - DOUĂ ETIMOLOGII., de Ion Cârstoiu, publicat în Ediția nr. 1397 din 28 octombrie 2014. Proveniență toponimului Romă nu este pe deplin elucidata. Iată ce scrie Ch. Ionescu, MEO, 247: „În ceea ce privește originea și semnificația toponimului Romă, lucrurile
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
nume de icoană. / Maria e un nume ce cântă! (Ernest Bernea, Poiana Mărului-1952) Zorica Lațcu Zorica Lațcu, din părinți ardeleni, viitoarea monahie Teodosia, licențiată în Filologie clasică / Limba și Literatura Franceză la Cluj. A fost cercetător la Institutul Român de Lingvistică din Cluj și a colaborat la Dicționarul Limbii Române, coordonat de Sextil Pușcariu. După apariția celor 3 volume de poezie mistică: „Insula Albă”, „Osana Luminii” și „Poemele Iubirii”, poeta consacrată a intrat în monahism la Mănăstirea Vladimirești, Comuna Tudor Vladimirescu
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370423_a_371752]
-
din țara noastră demonstrează tot mai mult un potențial foarte mare de a revoluționa multe domenii de activitate din Uniunea Europeană, printre care se numără și Tehnologiile Informației (IT). Una dintre barierele, pe care europenii doresc să le dizolve, este cea lingvistică, iar specialiștii consideră că limba engleză reprezintă baza lingvistică ce îi va ajuta pe tinerii noștri să se integreze mai usor pe piața muncii din țările europene.Specialistul în educație, Ștefania Filip este unul dintre antreprenorii autohtoni care a identificat
TĂNASE TASENŢE [Corola-blog/BlogPost/370504_a_371833]
-
din țara noastră demonstrează tot mai mult un potențial foarte mare de a revoluționa multe domenii de activitate din Uniunea Europeană, printre care se numără și Tehnologiile Informației (IT). Una dintre barierele, pe care europenii doresc să le dizolve, este cea lingvistică, iar specialiștii consideră că limba engleză reprezintă baza lingvistică ce îi va ajuta pe tinerii noștri să se integreze mai ușor pe piața muncii din țările europene. Specialistul în educație, Ștefania Filip este unul dintre antreprenorii autohtoni care a identificat
COPIII ROMÂNI, UN MARE POTENŢIAL PENTRU EUROPA de TĂNASE TASENŢE în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370498_a_371827]
-
selectiv): în reviste: Al. Graur, „România literară”, nr. 14, 1974; Nicolae Ciobanu, „Luceafărul”, nr. 42, 1976; Laurențiu Ulici, „România literară”, nr. 38, 1976; Al. Graur, „România literară”, nr. 28, 1984; Nicolae Mocanu, „Steaua”, nr. 2, 1984; Valentin Tașcu, „Cercetări de lingvistică”, nr. 2, 1984; Gheorghe Chivu, „Limba română”, nr. 5, 1984; Vasile Sari, „Limbă și literatură”, nr. 3, 1984; Livius Petru Bercea, „Banat”, nr. 4 5, 2004; Alexandru Ruja, „Paralela 45”, 1 februarie 2005; Gheorghe Mocuța, „Arca”, 1-2-3, 2006; Remus Valeriu
IN MEMORIAM OLIMPIA-OCTAVIA BERCA de CONFLUENŢE LITERARE în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369407_a_370736]
-
selectiv): - în reviste: Al. Graur, „România literară”, nr. 14, 1974; Nicolae Ciobanu, „Luceafărul”, nr. 42, 1976; Laurențiu Ulici, „România literară”, nr. 38, 1976; Al. Graur, „România literară”, nr. 28, 1984; Nicolae Mocanu, „Steaua”, nr. 2, 1984; Valentin Tașcu, „Cercetări de lingvistică”, nr. 2, 1984; Gheorghe Chivu, „Limba română”, nr. 5, 1984; Vasile Sari, „Limbă și literatură”, nr. 3, 1984; Livius Petru Bercea, „Banat”, nr. 4 - 5, 2004; Alexandru Ruja, „Paralela 45”, 1 februarie 2005; Gheorghe Mocuța, „Arca”, 1-2-3, 2006; Remus Valeriu
OLIMPIA BERCA, BIO-BIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369405_a_370734]
-
în viitorii posibili și dezirabili, a comterristicii - ca știință a problemelor globale (internaționale) percepute din perspectiva dacoromânisticii, a istoriei, a științei conducerii-managementului, a dreptului, a sociologiei, științelor sociale în general, a economiei, a tehnicii, a strategiei și artei militare, a lingvisticii și educației permanente. În baza ideii din 9 mai 1985, ca un ecou în timp al cunoașterii zamolsiene, de la prima obște care a creat o națiune ancestrală, a fost înființată la 23.11.1991, dosar 751/PJ/1991 la judecătoria
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
sub aspect etnic, cultural, lingvistic și religios, cu respectarea legislației statului ai cărui cetățeni sunt ei în momentul de față. Ca instituție autonomă în cadrul Fundației Academia DacoRomână ”Tempus DacoRomânia ComTerra”, în care problemele de știința conducerii, de drept, filosofia, istoria, lingvistica, artele, tehnica, creativitatea, în general, sunt la ele acasă, A.D.R. desfășoară acțiuni publice prin manifestări săptămînale, joia după amiaza (de regulă, după orele 16) în locuri prestabilite. Aceasta privește și latura universitară, prin sesiuni de comunicări și dezbateri privind
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]