776 matches
-
greu de îndurat decât ceea ce îi urmează începând de „acum”, după destăinuirea și „sfatul” cu sfânta Ana și scurtul dialog cu prefectul, la Piatra. Până aici „absorbirea” în grijile de fiecare zi ale casei și familiei, mai larg: ale gospodăriei Lipanilor, era și un mod al ei de a disimula, în fața celorlalți (inclusiv, a copiilor săi) temerile, îngrijorarea, gândurile negre care o rod și, în același timp, de a întreține încă speranța, tot mai șubredă, de la o zi la alta. Ceea ce
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
Ceea ce urmează, de aici încolo, va fi o altfel de „absorbire”, în tot ce are de făcut după luarea „hotărârii”, în intervalul de pregătire și apoi de-a lungul întregii desfășurări a „anchetei” pornite de ea pe urmele lui Nechifor Lipan, bărbatul și tatăl neîntors la ai săi, din drumurile lui cu primejdie, din „lumea asta”, cum știe femeia și o și spune, „plină de răutăți”. Lui G. Călinescu Vitoria Lipan i se părea la fel de amenințată ca și Anca
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
desfășurări a „anchetei” pornite de ea pe urmele lui Nechifor Lipan, bărbatul și tatăl neîntors la ai săi, din drumurile lui cu primejdie, din „lumea asta”, cum știe femeia și o și spune, „plină de răutăți”. Lui G. Călinescu Vitoria Lipan i se părea la fel de amenințată ca și Anca, din Năpasta lui Caragiale, de o excesivă încărcare a imaginii feminității (ficționalizată de cei doi autori) sub raportul unei prea încrâncenate voințe, în ambele cazuri, de a-i pedepsi pe
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
de poetica unei asemenea „reliefări” excesive? Astfel de întrebări trimit, în fond, nu atât la prezumate limite ale psihologiei feminine (în raport cu cea masculină), cât, pur și simplu, la felul în care ne apare motivația trecerii de la căutarea „urmelor” lui Nechifor Lipan și, apoi, a rămășițelor lui trupești, datorie morală și creștinească, la implicarea Vitoriei în „ancheta” polițistă, interpretată, ea, ca expresie a unei voințe de răzbunare, a unei prea mari, prea tenace și prea spectaculoase durități sufletești. Dar este aceasta o
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
expresie a unei voințe de răzbunare, a unei prea mari, prea tenace și prea spectaculoase durități sufletești. Dar este aceasta o perspectivă (asupra protagonistei Baltagului) ale cărei premise rezistă analizei critice? „Bistrița” și „Piatra” sunt momentele decisive pentru ieșirea Vitoriei Lipan dintr-un „întuneric” al îndoielilor, al nesiguranței și al neștiinței, către o cu totul altă stare lăuntrică și urmările ei: „hotărârea” cea mare și împlinirea ei, prin căutările și „ancheta” ce îi urmează acesteia. Până atunci se ferise să dea
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
și dreptății. Nu e nimic ciudat, nici paradoxal, în schimbarea de climat interior ce se produce, „pragul” de trecere către tot ce va urma de aici înainte, până la ultima pagină din Baltagul: „Având într-însa știința morții lui Nechifor Lipan și crâncenă durere, se văzu totuși eliberată de întuneric”; eliberare care o scoate pe munteancă la o „lumină” a hotărârii și a purcederii la împlinirea ei. Nu o răceală a sufletului, ori cine știe ce rece iscusință a minții se află la
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
a se schimba nimic, eroina procedând aidoma și ajungând la aceleași rezultate (însă, evident, nu și la aceleași implicații și iradieri ale epicului), în cazul acela romanul ar fi fost, totuși, altul, sensul i-ar fi mai sărac, iar Vitoria Lipan, abia atunci, ar părea un personaj forțat, angajată fără suportul unui asemenea „gând” într-o poveste doar de omor, istețime detectivistică și vendetta, atât și nimic mai mult: în timp ce Baltagul sadovenian e, tocmai, nu numai „mai mult decât atât”, dar
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
abia astfel și abia atunci la capăt - îi apare protagonistei ca decisă din afara și de deasupra ei, de către aceleași „puteri” înalte de la care a primit tot timpul „hotărârile” și „semnele”. În fond, neîncrederea călinesciană în firescul și „credibilitatea” Vitoriei Lipan venea dintr-o impresie de „prea multă îndârjire din partea unei femei”: și aceasta, la rându-i, tocmai din acel prag de trecere (riscat, excesiv, credea criticul) dinspre căutările, pe urmele lui Nechifor, pentru a-i găsi trupul și a i-
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
narativă”) în linii clare și apăsate și nici, iarăși, analiză psihologică nu se face: totuși, sugestia unui astfel de „circuit” subtil al motivației eroinei nu e mai puțin perceptibilă de către cititor și capabilă totodată s-o ferească pe Vitoria Lipan de aerul excesiv pătimaș, „îndârjit”, imputat de Călinescu. Dimpotrivă, întreaga ei „prezență” în textul romanului, până la sfârșit, rămâne perfect credibilă, cu tot cu accentul de apogeu dramatic și acel climat special, de superioară „teatralitate”, care marchează distinct finalul: distinct, dar pe temelii
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
nu evitând ciocnirea de asemenea îndoieli și mefiențe, ci primind „provocarea”, „pariul” etc. și câștigând. Caragiale, în Năpasta, a forțat; Sadoveanu, în Baltagul, nu. Drumul Ancăi duce de la confirmarea bănuielilor ei vechi la o prea sofisticată pedepsire-răzbunare, al Vitoriei Lipan, părând să se adâncească în mundan („ancheta” ei, paralelă cu cea condusă de Balmez, „reprezentația”-capcană și chiar „judecata”, una în plan moral și simbolic mai curând, al cărei „verdict” - în același plan - nu ajunge să fie pus în executare
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
Viața românească, 1927, nr. 2). Dacă Baltagul, capodopera absolută, fusese scris în căldură, în mai puțin de zece zile, e pentru că naratorul avea în minte toate componentele de aspect etnografic, psihologic și etic. Cu patru ani înainte de Baltagul, apriga Vitoria Lipan și fiica ei, Minodora, se numeau Ileana și Aglăița. O evocare din 1926, Primăveri de altădată, prefigurează comportamentul sever al Vitoriei în relațiile cu copila: "Ce cauți aici, fată hăi? Ai isprăvit treaba pe care ți-am dat-o? Da
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Bistrița a luat pe d-na Oltea și au ieșit la Probota unde s-a așezat apoi Oltea. Teoctist Probotă Cum a ieșit D-na Oltea pe pod umblător la apa Siretului Pașcani Sf. Lazăr 1704* Zlataust 1683 Lostrițe și lipani pentru masa domnului, se duceau pe cai dela Bistrița. Cârligătura Capitala Tg. Frumos. Roman doi pârcălabi (un ceas = 5 km) Vaslui ispravnic Bârlad scaunul vornicului de țara de jos cu doi vornici mai mici Tecuci doi pârcălabi Focșani staroste de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Pogonat Gogolea Matiaș Croșca Ilia Alapiu Chiorul Înmormântarea lui Albu, pârcălab al cetății Neamțu. Înmormântarea se face la ? Concediu, bocitoare, poduri. Ilisafta. Sfat (alineat tăiat) Ceva cu hoți Drum la Oltea călugărița la un schit singuratic Pod umblător Lostrițe și lipani dela Bistrița erau repezite călări p. masa domnească. Ținut Cârligătura capitala Tg. Frumos Roman, doi pârcălabi Vasluiu, ispravnic Bârlad, scaunul vornicului de T.d.J. cu doi vornici Tecuci doi pârcălabi Focșani, staroste de Putna Lăpușna doi pârcălabi Dorohoi scaunul M.V. de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de contradicții. IV. Vești despre viața d-nei Costea. Vești despre omul-nou. [NOTE pentru "VALEA FRUMOASEI"] 1. Braniște. 2. Ursul. 3. Pe Gotu. Badea Toma. Paștile la Braniște. 4. Pescuit la păstrăvi; instrumentele și metodele vechi; cu bolovanul, cu mâna, cu lipanul, cu răstocirea. 5. Instrumentul nou, cu muscă și mincioc vicleniile păstrăvului și ale omului. 6. La cucoși în Cioaca Jinarilor 7. În Valea Mare, unde am văzut ciute 8. Pânda Râsului. Povestea lui Brașoveanu. 9. Pe negură, când s-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mare și se frământă buștenii. 15. Vorbele și comenzile lucrătorilor la jipi și ce face caimanul la colibă filologie complicată. 16. Primăvara când încep a trece poienarii cu oile în sus. Muntele Pătru. Drum la Tărtărău și Novaci. 17. Despre lipan pescuit în Lorcum și la Frumoasa. 18. Toamna în Valea Frumoasei. Toamna în Valea Frumoasei. Primăvara în Valea Frumoasei. Popa Ciuc și ciurda în ploaie, noaptea, la un foc de găteje sub un brad. Să-mi mai (desmorțesc) articulațiile. Nu-ș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Sălcioară, Ochiul vacii (Knautia lancifolia, Succisa prtaensis), Șuvara (Dipsacus silvester) Familia Solanacee. Buruiană de dalac (Solanum vulgare, Solanum dulcamara), Floare lină (Solanum nigrum), Iarba codrului, Mătrăgună (Atropa belladonna), Măselariță (Hyoscyamus niger), Laur (Datura stramonium) Familia Scrophulariacee. Hulupan, Dulupan (Verbascum Thapsus), Lipan (Verbascum phlomoides), Iarba neagră (Scropularia alata), Brânca porcului (Scrophularia scopoli, Scrophularia nodosa), Degetariță (Digitalis media, Digitalis grandiflora, Digitalis ambigua), Coada câinelui (Linaria intermedia, Veronica austriaca, Veronica chamedrys), Barză, Șopârliță (Linaria genistifolia, Veronica urticifolia, Veronica baumgarteni), Mărunțiș (Veronica crinita), Aripă de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
poemul feeric Înșir’te mărgărite de Victor Eftimiu (1961), apoi Mama din Pelicanul de Strindberg (1969) și un rol de aleasă ținută dramatică - Vidra din drama istorică Răzvan și Vidra de B.P. Hasdeu (în 1963), alături de Teofil Vâlcu. Rolul Vitoriei Lipan din Baltagul de Mihail Sadoveanu, în înregistrarea radiofonică din 1969, rămâne un moment de referință al teatrului radiofonic. A jucat alături de mari nume ale scenei românești: Amza Pellea, Silvia Popovici, Miluță Gheorghiu, Gheorghe Cozorici. În 1971 este pensionată. Urmează 30
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Ca o continuare posibilă a urmăririi ciutei fără splină apare colinda Nu te fată spăimântară: „Noi nu sîntem vânători,/ Vânători de-ai codri verzi/ Și vânatul l-am vânat/ Până-n curtea Mariei” (Oprea - Făgăraș). Numiți în orațiile de nuntă și „lipani”, vânătorii sunt din alaiul împăratului „mirel” și au deconspirat dualitatea totemică a miresei. Ce alt motiv ar avea fata să iasă cu o „vârstă de busuioc” în calea alaiului, dacă nu să-și apere secretul inițierii? Nu este, așadar, vorba
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
împăratului frumoasă soțioară. Iar împăratul în scări se ridica Și-n toată zarea privea Și aci în curtea dumneavoastră, zărea Boboc de lalea Care nu nflorește, Locul nu-i priește Și nici nu rodește! Și ne trimise pe noi, șase lipani călări Cu crampăne de argint, Să zmulgem floarea din pământ, S-o scoatem din rădăcină, S-o sădim la-mpărat în grădină. Că acolo înflorește Și rodește Și locu-i priește. Dacă nu ne-o dați, De noi nu scăpați ! Orația
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
iese Penei Corcodușa tot într-un acces etilic care o preface într-o „fiară”, cu limbaj ce-l stupefiază până și pe Pirgu. În schimb, la Marin Preda, la beție, un personaj din secta „streliților” aude voci. Bere bea Vitoria Lipan, dar la Hanu Ancuței se bea exclusiv vin, rachiu prin excepție. Vinul cu ulceaua, din oca. Ocaua avea 1,288 litri în Moldova și 1,520 în Muntenia, fiind a zecea parte dintr-o vadră. O oca de vin putea
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
pe Princepele lui E. Barbu într-o sanie trasă de cerbi. Aceștia au coarnele garnisite cu nestemate, uluind Bucureștiul și snobând supușii. Echitația e o artă pe care personajele de secol XIX și chiar XX o stăpânesc la perfecție. Vitoria Lipan călărește probabil la fel de bine ca Sămădăul Lică al lui Slavici. Acesta e un profesionist al deplasării călare, precum haiducii lui Panait Istrati sau cei din alte povești de gen. O boieroaică, prințesă prin căsătorie, la Hortensia Papadat-Bengescu, e sedusă de
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
tot reține. Ce anume ? Dificultatea de a-i comunica această schimbare de tactică lui ștefan Sileanu, care clar credea că joacă Shakespeare ? Amintirea unui anumit premiu pentru debut, acordat cîndva la Cannes unui film numit Răscoala ? Fantoma severă a Vitoriei Lipan eroina unei alte ecranizări semnate Mircea Mureșan ? Că doar nu l-o fi reținut respectul pentru contribuabil ! Zău, nu era cazul ! Vine un moment cînd orice film de calitatea Azucenei e obligat să se privească în oglindă și să se
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
plasa Crasna. La 24 ianuarie 1877 s-a emis decretul cu privire la numirea ofițerilor comandanți de batalioane și companii de dorobanți, după noua organizare a armatei. Conform decretului, personalul ofițerilor era numit după cum urmează: Regimentul 12 Dorobanți Batalionul 1 Tutova: Maior Lipan George, din Regimentul 6 Dorobanți: Compania 1 Bârlad: - căpitan Belici Anton; - sublocotenent Borșan Pavel; Compania 2 Tutova: - căpitan Băicoianu Nicolae, din Regimentul 5 Dorobanți; Compania 3 Semila: - locotenent Ionaș Florea, din Regimentul 4 Dorobanți; - locotenent Urianu Vasile, din Regimentul 5
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de altitudini solemne în care muntele circumscrie o lume închisă. Ei trăiesc deopotrivă într-o durată concretă, prezentă, și într-o alta mitică, ținând de prototradiții, cuviincios, purificat, hieratic. Filmul, însă, aduce în prim-plan imaginea obsesivă a lui Nechifor Lipan, trecând peste o apă întunecată, călătorind cu spatele spre privitor (imagine ce în roman se încheagă din trăirile abisale ale Vitoriei, greu de înțeles de elevi). Această ipostază, simbol al morții, va reveni în final, plasată într-un alt cadru
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ioana Stănescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1361]
-
într-un alt cadru natural ce subliniază ideea de trecere într-o altă lume, de pătrundere într-un spațiu sacru. Imediat, în film, este prezentat mediul în care a apărut prototipul uman dintre Carpați și Dunăre (așa cum este considerat Nechifor Lipan), o lume arhaică-primitivă într-o perfectă comuniune cu natura, cu respectul pentru datină și tradiție. Acum elevii o cunosc pe Vitoria și-i înțeleg visele premonitorii și încercarea de a comunica la nivel profund cu spiritul celui dispărut, sau de
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ioana Stănescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1361]