78,164 matches
-
António Lobo Antunes se vînd ca pîinea caldă, Cel de-al 27-lea oraș, cum se intitulează cartea de debut a lui Jonathan Franzen, devenit celebru cu romanul Corecturi, conține deja premisele succesului ulterior al acestui scriitor american. Japonezii nu lipsesc nici ei: Haruki Murakami și Kenzaburo Oe își încîntă fanii cu alte două romane - După cutremur, respectiv Steaua neînsuflețită. Julian Barnes își atestă și virtuțile de eseist și critic literar în volumul intitulat Tour de France. Iar Don DeLillo cu
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
lecturi interzise sau nerecomandate, scrisori cu caracter personal care conțineau observații critice la adresa regimului expediate unui coleg turnător, o promisiune de cerere în căsătorie neonorată, îmbrăcăminte din pachet adusă cumva din Occident, idei sau predispoziții contrarevoluționare, atitudini arogante sau doar lipsite de modestie” (p. 107). Cu deplină seninătate, fără a comenta în vreun fel, scriitorul își amintește astăzi și de cîteva dintre figurile marcante ale acelui tribunal al Inchiziției comuniste: „s-au aflat acolo între alții, Florian Dănălache, primul secretar de
Șansa nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13452_a_14777]
-
cîteva dintre personalitățile care într-un fel sau altul au intrat în atenția autorului și au fost admirabil imortalizate în paginile acestei cărți. Periscop este o carte care pune în valoare calitățile de povestitor ale autorului ei. Este o carte lipsită de zorzoane stilistice inutile, în care, modest, autorul se confesează direct, cu farmec și (cînd e cazul) umor, în legătură cu întîmplările importante din existența sa. El nu dorește să demonstreze nimic dincolo de relevanța în sine a fragmentelor de existență rememorate, nu
Șansa nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13452_a_14777]
-
i-au scos, că parcă n-ar fi români”. S-a mai uitat o dată în jur și-a rostit apăsat: „Sunt oameni foarte, foarte răi.” Nu bănuiam că spusele prietenului meu aveau să se adeverească la dimensiunile înspăimântătoare de astăzi. Lipsiți de omenie, rapace și bădărani, pesedeii subalterni reproduc, din ce în ce mai agresiv, imaginea stăpânilor. Uităm împrejurările în care Ion Iliescu a pus mâna pe putere. Uităm că lichelele din jurul lui, precum și lichelele din jurul lichelelor, sunt niște fiare scăpate din cuști, întărâtate de
Grup organizat de profanatori by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13448_a_14773]
-
Nicolae Manolescu Îmi dau seama acum, obligat să iau act de această veritabilă maladie care a dat peste noi (era exact ce ne lipsea!), că am avut multă vreme o idee greșită despre plagiat. Am fost, pe de o parte, convins că răspîndirea plagiatului are o anumită legătură cu vechiul regim, dominat cum era de o ideologie unică și în măsura în care ne silea să gîndim
Despre plagiat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13476_a_14801]
-
sursa la vedere, iar în copie ea rămîne ascunsă. Plagiatorul nu citează în mod declarat. El reproduce nedeclarat. Și nu imită, copiază. Citatul conservă unicitatea și prestigiul unui original exemplar, pe cînd copia multiplică un original uitat pe care-l lipsește de orice însemnătate, reală ori simbolică. Și mai este un lucru, la care nu m-am gîndit înainte: plagiatorul n-are de obicei conștiința culpei lui intelectuale. E, așa- zicînd, inocent. Nu știe că nu se face să copiezi fără
Despre plagiat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13476_a_14801]
-
e Beckett (puțină onestitate ar fi avut un efect splendid, păcat că autoarea nu și-a dat seama!). De altfel, Ruxandra Cesereanu se situează cu această carte, măcar în intenție, undeva între Cărtărescu și autoarea Exuviilor. Deocamdată însă, nerelevant! Îi lipsește acel feeling inefabil care face pagina să vibreze. E mult artificial care sufocă senzualul. În câteva cuvinte, trei cărți distincte alipite forțat - având ca alibi imperfect principiul fragmentarismului postmodern -, cu o coerență doar stilistică, căci povestea liant lipsește nemotivat. Naratoarea
În cheia sexualității by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13467_a_14792]
-
nerelevant! Îi lipsește acel feeling inefabil care face pagina să vibreze. E mult artificial care sufocă senzualul. În câteva cuvinte, trei cărți distincte alipite forțat - având ca alibi imperfect principiul fragmentarismului postmodern -, cu o coerență doar stilistică, căci povestea liant lipsește nemotivat. Naratoarea părții finale pur și simplu nu poate fi aceeași cu cea din primele două, iar o posibilă metamorfoză nu-și găsește determinantul psihologic. Diferența de ton, de atitudine, de viziune creează o ruptură clară. Ochiul femeii călătoare din
În cheia sexualității by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13467_a_14792]
-
-mi dau liniștit și senin ultima suflare, în mijlocul tribului generat de par mes oeuvres, model pentru dânșii, pentru cercuri mai largi, și prin urmare cu conștiința unei datorii pe deplin împlinite. Scăderea naturală a vederii unui veteran până de curând lipsit de adevărata perspectivă a duratei unei vieți, precum și culoarea mai închisă a supratextului - Mitul longevității - nu m-au tulburat, o dată ce două secole de târâit pe această planetă mi se păruseră dintru început o cifră negociabilă, cu atâtea reduceri de procente
În vâltoarea viitorului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13449_a_14774]
-
care însoțește poezia Lauda somnului, vol. O viziune a sentimentelor, este totuși relevant: „Contemplarea pietrei inerte ș...ț presupune acum un elan ascensiv ce împreunează teluricul cu uranicul pe fundalul dematerializării. Zenitul celest este înconjurat de epifanii ale formelor terestre lipsite de inerția gravitațională. Pătrunderea prin transparentizarea albastră ar fi contrapondere la ispita reiterării vechii strădanii sisifice. Din moment ce ființa este observată de un obiect subiectivat, înseamnă că ea mai depinde de încă o transcendență, aceea a obiectului. Dacă subiectivul obiectivat abstractizează
La margine de București by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13451_a_14776]
-
Ar fi culmea, după ce că însuși Domnul Președinte Ion Iliescu a spus că fiecare început de an școlar este un prilej de bucurie și de speranță! Este! Cu un mic amendament: din reportajele Tv rezultă că, la strigarea cataloagelor, ar fi lipsit cam o sută de mii de pitici de clasa întâi, fapt care nu trebuie să ne alerteze, fiindcă o parte se vor prezenta la anul, iar cealaltă parte se va adăuga la cei vreo 200.000 de analfabeți pe care
Omagiu partidului și conducătorilor by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13479_a_14804]
-
cel puțin, nu se confundă cu masca ori persona). O povestire dintr-un volum de-nceput al lui O. Henry îl are drept erou pe un tînăr care, timp de 10 săptămîni, duce o viață dintre cele mai anoste și lipsite de perspectivă, ca funcționar mai mult decît modest; în fiecare săptămînă însă, economisește un dolar pentru ca în sîmbăta a celei de-a unsprezecea săptămîni să se-mbrace cu unicele lui haine elegante (dar ultraelegante!) și să se ducă la un
Theatrum mundi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13470_a_14795]
-
și născut de la sine...” Avem în față, așadar, un volum caracterizat prin accesibilitatea și sentimentalismul programelor tradiționale de radio, dezvăluind aspecte inedite ale unor personalități pe care am fi fost tentați să le credem pe deplin cunoscute sau, cel puțin, lipsite de surprize. Coșbuc, artist livresc Ideea care străbate micul studiu monografic al lui Andrei Bodiu este una singură, reluată, iar și iar, în formulări diferite sau repetitive: Coșbuc nu este, așa cum îl eticheta Gherea, un poet al țărănimii, ci, dimpotrivă
De vorbă cu… by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13468_a_14793]
-
a fost un necaz. - Pe care, însă, l-ați învins. - L-am învins pentru că aveam și un mare model: sculptorul Jalea. Lui i-a retezat o schijă mâna și totuși a fost unul dintre marii noștri sculptori. Mie nu-mi lipsesc decât câteva degete. De ce m-aș fi plâns? Dacă vrei cu adevărat să faci ceva, nu ai nevoie de scuze, ba că-i laie, ba că-i bălaie. Când vrei să faci, faci! (De fapt, cum frumos spune maestrul, cu
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
colectivizării forțate și al arestărilor masive. Nici o vorbă despre ele, ca și despre eliminarea din rândurile membrilor Academiei a unor intelectuali străluciți ca C. Rădulescu-Motru sau Lucian Blaga. (Poate că va fi spus ceva în însemnările din 1948 care, curios, lipsesc din Jurnal). Asupra lui Sadoveanu va reveni cu o apreciere critică, ceea ce îl mai reabilitează în ochii posterității. Conformismul scriitorului și teologului, să precizăm totuși, este în mare măsură de suprafață, aparține unui biet figurant. Nu sunt puține momentele când
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
condus de comuniști) vrea să-l „aleagă” deputat, exclamă aproape îndurerat: „E cazul a zice: o nenorocire nu vine niciodată singură”. El se arată sceptic față de alegerile din 1946. După ce au avut loc, notează că în desfășurarea lor n-au lipsit intrigile și asasinatele. Profesorul Ion Zamfirescu îl informează că au fost o sută de morți. Acum ajunge Galaction să explice prezența sa în Parlament. Prin șantaj: „Fusesem îndatorat celor care m-au ajutat să plece fiicele mele în Italia”, fapt
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
atacabil.” Avea perfectă dreptate. Diaristul vorbește despre foametea din1946-1947, când într-un sat din Moldova au fost 20 de înmormântări într-o săptămână. Toți decedații erau morți de foame, în timp ce în Italia, „americanii aduc, cu marile lor vapoare, toate câte lipsesc.” (Planul Marshall, refuzat de Uniunea Sovietică, intrase deja în acțiune.) Îndoielile despre „formula” sovietică nu-i dau pace: „Este această formulă o culme și un adevăr vrednic de nemurire?” „Popor după popor va primi oare botezul sovietic?” Răspunsul, care va
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
jurnalistice) marelui om politic. Deși nu l-a iubit, recunoaște onest că acesta „rămâne un fel de Prometeu al neamului nostru. Din cer a voit să smulgă pentru noi focul soartei definitive”. De subînțeles, Marea Unire din 1918. Din păcate, lipsește din Jurnal perioada 18 martie 1947-1952, astfel încât nu știm ce părere va fi avut, printre altele, despre abdicarea forțată a Regelui, pe care-l admira, și despre atacul ignobil din 1948 al lui Sorin Toma împotriva poeziei lui Tudor Arghezi
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
dintre „tovarășii de drum”): „Bieții oameni! Ei pierd din vedere că puterile mele sunt falimentare și că trecerea mea pe lângă autoritățile de azi este adesea iluzie” (18 sept. 1954). Firește, Galaction era, cum spuneam, un figurant, un simplu personaj decorativ, lipsit de orice influență pe lângă politrucii comuniști. Jurnalul său din ultimii ani este o lungă tânguire, cauzată de boală și bătrânețe, de remușcări, preocupat mereu de lucrarea lui teologică Minunea din Drumul Damascului și de gândul unde va fi înmormântat, la
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
funcțional în România; rolul cetățeanului ca actor principal al piesei politice liberale (vezi pp. 6-7). Finalul Introducerii sugerează și principala slăbiciune a cărții: faptul că, din punct de vedere politic interlocutorii se află pe aceeași parte a baricadei (chiar dacă nu lipsesc cu totul, micile contradicții țin de nuanță, niciodată de substanță). Pe parcursul dialogului, Dragoș Paul Aligică se transformă foarte rar și prea puțin convingător într-un foarte necesar, pentru dinamica discuției, avocat al diavolului, astfel că totul pare a se transforma
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]
-
pentru dinamica discuției, avocat al diavolului, astfel că totul pare a se transforma într-un nesfîrșit schimb de replici între doi oameni care gîndesc (aproape) la fel și se completează reciproc. Din această perspectivă, finalul Introducerii este de-a dreptul lipsit de tact, sună aproape propagandistic, fapt ce ar putea influența negativ receptarea unei cărți altminteri foarte bune: „Convingerea noastră este că succesul efortului materializat în această carte este dat, în ultimă instanță, de măsura în care cei ce ne citesc
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]
-
un moment dat chemări, îndemnuri și proclamații sînt - exact ca-n romane - personajele pozitive și negative ale istoriei noastre: I.C. Brătianu, Corneliu-Zelea Codreanu, Nicolae Titulescu, Iorga, generalul Ion Antonescu, regele Mihai I, Nicolae Ceaușescu, Corneliu Coposu, Corneliu Vadim Tudor. Nu lipsesc documente istorice precum Proclamația de la Islaz și Comunicatul către țară al C.F.S.N. din 22 decembrie 1989, precum și texte care nu țin de simplul militantism politic, aparținînd unor voci de autoritate, de la Mihai Eminescu (De ceea ce ne temem) la Andrei Pleșu
Oratori, retori și politicieni by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/13484_a_14809]
-
săptămîna trecută demisia lui Cornel Nistorescu de la EVENIMENTUL ZILEI și trecerea cunoscutului cotidian în proprietatea trustului de presă Ringier. Informațiile proveneau, zice-se, din surse din interiorul ziarului. Speculațiile au început fiindcă două zile la rînd comentariul lui Nistorescu a lipsit din Bulina roșie. Zvonurile au alimentat la rîndul lor alte zvonuri, încît marți 30 septembrie, mare parte din echipa Evenimentului era convinsă că ziarul devenise proprietatea trustului Ringier și că Nistorescu a demisionat. Acesta a apărut marți după-amiază la redacție
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]
-
intervenție decisă, mai apropiată de picturalitatea consacrată prin practica tradițională. Pasta se așază cu o anumită densitate pe suprafața ei, formele se detașează și ele prin modelaj cromatic, iar compoziția se realizează cu o naivitate jucată, prin repetiții și simetrii. Lipsite cu totul de acea frumusețe previzibilă și decorativă, care cucerește retina și lenevește imaginația, aceste pînze monotone ale lui Vlăduță au o discretă frumusețe interioară, născută din umbre fragile și din melancolii vagi. Structura lor maniheică (alb - negru, întuneric - lumină
Tineri artiști în actualitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13477_a_14802]
-
de vânt, părul tău / transmite mesaje indescifrabile”. „Poeme în doi” pentru că între privitor și privit există o permanentă energie, o tentație a identificării totale cu celălalt. Realul însuși se reduce la un spațiu strictamente definit de mișcările celor doi. Nu lipsește nici acea dimensiune a textualizării ritualului, confuzia benefică între scriptural și erotic, ceea ce adâncește această aventură existențială în miniatură. Îmi cam pierdusem speranța de a citi un tânăr poet cu o percepție poetică atât de senzuală, aproape feminină. Klein, celebrul
Noi poeme de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13485_a_14810]