1,837 matches
-
MUREȘANU Motto: Greaua povară a modelării elevate a cuvintelor în versuri reprezintă munca înrobitoare a minții, a inițierii prin experiență. (Ștefan Lucian Mureșanu) Cuvinte cheie: meditație, timp, cod poetic, semne, pelerin, numerologie, filosofie Orice scriere elevată, supusă meditației profunde a literatului, care își respectă statutul de liber cugetător, este un labirint de cărări ce vor duce întotdeauna la inima cititorului, unde se vor intercepta două stări: sugestia cu sugestionatul. În volumul său, Semnele timpului, poeta Elisabeta Iosif dispune de capacitatea de
TIMP ŞI SENS ÎN DESCIFRAREA CODULUI POETIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356916_a_358245]
-
a imensului cer ce ne acoperă ca un clopot uriaș, ascultându-ne neîntrerupt murmurul, pentru că acesta este semnul vieții, acea legătură între sunet și mișcare, între liniște și meditație. Timpul care se scurge neîntrerupt numai pentru profani reprezintă sfârșit, pentru literat timpul rezolvă gândirile, este nelimitat în pătrunderi tainice ale imensității, este cel care dă posibilitatea artistului să creeze. Pentru el timpul se măsoară în produsul minții, al creațiilor lui artistice pentru că în poemul Dialog cu timpul,.Elisabeta Iosif găsește răspunsul
TIMP ŞI SENS ÎN DESCIFRAREA CODULUI POETIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356916_a_358245]
-
de a se demobiliza din chingile nevăzute ale locului, de suferințele umede ale stărilor: Odaia mea mă înspăimântă... / Aici n-ar sta nicio iubită, / Prin noapte, toamna despletită / În mii de fluiere cântă. Orice scriere elevată, supusă meditației profunde a literatului, care își respectă statutul de liber cugetător, este un labirint de cărări, ce a dus întotdeauna la inima cititorului, unde s-au interceptat două stări de fapt: sugestie și sugestionat. Literatul dispune de capacitatea de a construi o lume ireală
ANUITATEA EFECTULUI MALADIV, ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356983_a_358312]
-
fluiere cântă. Orice scriere elevată, supusă meditației profunde a literatului, care își respectă statutul de liber cugetător, este un labirint de cărări, ce a dus întotdeauna la inima cititorului, unde s-au interceptat două stări de fapt: sugestie și sugestionat. Literatul dispune de capacitatea de a construi o lume ireală în care se poate vedea un centru real al lumii visului: O tristă poemă de foi / Îmi spune-o poveste de noi.../ - Adio, pustiu, și fior. / Va fi poate-odată amor. Iubirea
ANUITATEA EFECTULUI MALADIV, ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356983_a_358312]
-
Un cer de plumb de-a pururi domnea, / Iar creierul ardea ca flacăra de soare (Altfel). Catrenul bacovian solicită imaginația receptorului, poetul sugerează geneza și lasă cuvântul să plutească dublând interesul existențial, al lumii de început dar și a lumii literatului săltat de atingerea nervului bolnav, care îi seacă fiindul: Și-nvinețit de gânduri, cu frunte în pământ, / Omul începuse să vorbească singur... Singurătatea în care existentul începe să vorbească singur exprimă sfârșitul, pe care poetul îl sugerează temător, pentru că el conștientizează
ANUITATEA EFECTULUI MALADIV, ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356983_a_358312]
-
beau vinul făcut de prietenul meu, farmacistul Gogu Stoian, îmi spuse Gib. -Mă bucur , dragă Gib, că te reântâlnesc. Te-am cunoscut prin cărțile tale pe care mi le împrumuta fetița ta cea mare, Mira. Despre tine îmi mai povesteu literații N.Milcu, Radu bardeș,C.S.Nicolăescu-Plopșor care participau în casa ta la ședințe de cenaclu. Dar multe am aflat din cartea lui Mihail Diaconescu. -Nu-mi vorbi de acest om. A scris multe neadevăruri despre mine, cărțile mele și familia mea
ÎNTÂLNIRE ÎNTÂMPLĂTOARE CU GIB de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356547_a_357876]
-
să te exprimi de o manieră deosebită dar, prin felul cum faci asta, declanșezi emoții estetice, sufletești, puternice. Ești modest, domnule, mult prea modest în a te autoaprecia căci valoarea nu o dă neapărat apartenența la o dinastie de poeți, literați, ci filonul interior în care mustește dragostea de cuvânt. Așadar, încearcă să renunți la ideea enunțată atât de frumos: „Nu-mi căutați în timpuri rădăcini Și nici vreun rang să-mi așezați povară, Căci nu-mi cunosc nici rude, nici
ÎN NUMELE IUBIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355025_a_356354]
-
timpului „să vorbească singur”, nu în singurătate, ci tuturor acelora care știau să îl asculte. Înțelepciunea din Înalt coboară și prinde în jocul ideilor pe cei pregătiți să întâmpine lumea nevăzută a formelor în cuvinte. Formele sunt imagini ale imaginației literatului, iluminări zădărnicite în teluric pentru o preîntâmpinare a senzațiilor. Greutatea obsedantului metal bacovian dă veșnicia cerului încărcat de nevoile faptului fiindual al omului profan, căzut, însă literatului îi ardeau cu lumina soarelui vieții ideile lucide ale vindecării și menținerii purității
ARTĂ A SENSULUI CODIFICAT ÎN POEZIA BACOVIANĂ ASTFEL de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346169_a_347498]
-
să întâmpine lumea nevăzută a formelor în cuvinte. Formele sunt imagini ale imaginației literatului, iluminări zădărnicite în teluric pentru o preîntâmpinare a senzațiilor. Greutatea obsedantului metal bacovian dă veșnicia cerului încărcat de nevoile faptului fiindual al omului profan, căzut, însă literatului îi ardeau cu lumina soarelui vieții ideile lucide ale vindecării și menținerii purității prin sens al poetului-om. Bacovia a venit în lume ca un hrismos, ca un curățător de rău. Boala se va instala în totalitatea ei în trupul
ARTĂ A SENSULUI CODIFICAT ÎN POEZIA BACOVIANĂ ASTFEL de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346169_a_347498]
-
adevărul prin teamă. Cine putea acum, cu milostivenia lui, să fie în creierul său decât lumina divină care ardea răul, risipindu-l. Cine avea puterea să ardă fără să ucidă, decât Divinitatea? Semnul arderii este văzut doar de poetul-om, literatul care își unește în vâltoarea mișcărilor aștrilor ideile gândite, zvârcolite și strânse apoi în creierul care se aprinde pentru a lumina lumea deșartă. Titlul poeziei poate sugera sosirea timpului „Noii Ere”, când inima se va dori umplută cu spiritul divin
ARTĂ A SENSULUI CODIFICAT ÎN POEZIA BACOVIANĂ ASTFEL de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346169_a_347498]
-
omului ca trăitor și nu ca ființă. Care sunt marginile trăirii și limitele învățării din viață? Umbra este dublul mișcător al fiindului teluric, semnul întunericului, al neînțelesului pe care poetul-om l-a descifrat și l-a încifrat în existența literatului. Doar el cunoaște taina venirii și trăirii, el știe că în matricea sa trebuie să urce, de fiecare dată din cele nouă coborâri, greul nevoilor gândirii, înțelepciunea, altul decât cel care a fost. Hrismos al lumii, Bacovia umbrea existentul lumii
ARTĂ A SENSULUI CODIFICAT ÎN POEZIA BACOVIANĂ ASTFEL de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346169_a_347498]
-
îmbucurător pentru că atunci zadarnicul pune capăt împrăștierii ideilor, adunându-le într-o singură cupă, cea a meditației spre divin. Acest om, atât de cunoscut stihuitorului, este în totul lui poetul, despre el și despre ce va fi cu el vorbește literatul atunci când intră în dimensiunea divinului. Când creează, creierul lui devine incandescent și lumina creației sale se îndreaptă spre nemurirea ideii stăpâne pe neant și pe materia eternă, cuvântul. În afară de cuplul patern numai literatul, parte a divinei idei, poate crea singur
ARTĂ A SENSULUI CODIFICAT ÎN POEZIA BACOVIANĂ ASTFEL de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346169_a_347498]
-
despre ce va fi cu el vorbește literatul atunci când intră în dimensiunea divinului. Când creează, creierul lui devine incandescent și lumina creației sale se îndreaptă spre nemurirea ideii stăpâne pe neant și pe materia eternă, cuvântul. În afară de cuplul patern numai literatul, parte a divinei idei, poate crea singur și să vorbească cu el însuși, pentru că dialogul se poartă între văzut și nevăzut. La Bacovia, „pustiul” întotdeauna a creat în vers nemurire și a lărgit orizonturile gândirii dilatând în nemurire existența. Noaptea
ARTĂ A SENSULUI CODIFICAT ÎN POEZIA BACOVIANĂ ASTFEL de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346169_a_347498]
-
în bani, iar banii sunt valoarea cu care măsor importanța celui cu care vorbesc. Tu ai banii?... s-a întors, mi-a făcut un semn de lehamite cu mâna și, fără să se mai uite la mine, a spus: voi literații, ai să mori cu ideile agățat de lună... Am zâmbit, i-am urmărit mersul săltat cu care se depărta grăbit și mi-am simțit ochii umeziți. Aerul rece al suflării lui îmi făcuse ca ochii să-mi lăcrimeze pentru că eu
ESTETICA ROMANULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346168_a_347497]
-
îmi așez tacticos ochelarii, citesc rânduri și pagini, o închid, deschid o alta, citesc și din ea, meditez asupra unor sintagme, compar idei și mă simt ușurat că în acest spațiu sunt eu. Mă apuc și scriu. Scrisul este alinarea literatului, stăpân deplin peste tot ceea ce așterne pe pagina albă ce îl face nemuritor. El alege personajele, le distribuie și le dă posibilitatea să se exprime și să se manifeste. Le caută îmbrăcămintea, trăsăturile feței și le face să concorde timpului
ESTETICA ROMANULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346168_a_347497]
-
lui perpetue spre gândiri înalte, satisfăcându-le plăcerea. Profanul rumegă materia ce îi cancerizează interiorul și îi urâțește tot ceea ce puterea minții observă la el, fizicul i se sfârșește și moartea latentă îi sugrumă zilele; odată mort profanul devine anonim. Literatul tresaltă și se mișcă odată cu ideile ce îl chinuiesc, purtând în labirintul elevat al imaginației portretele pătate ale lumii înconjurătoare. Aceste imagini îl obosesc și îl supun la munca obositoare de sortare de destine, de caractere, de real zăcut în
ESTETICA ROMANULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346168_a_347497]
-
producători de embrioni, ei iar ele purtătoare de viitoare greșeli genetice. Dintr-o astfel de teorie romancierul nou a zămislit romanul superrealist. A văzut că nimic nu este important în timpul acesta îndrituit decât mascarada, atunci a apărut durerea sentimentală a literatului și compătimirea dureroasă a profanului. Două dureri, fizică și sentimentală au început să miște din temelii intelectualitatea adevărată și să se întrebe dacă se mai poate continua cu lipsa de durere. Au observat regresivitatea cuvântului martor la aberațiile vorbirii și
ESTETICA ROMANULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346168_a_347497]
-
definește ca scriitor, eseist, poet și om de știință (Membru al Asociației Oamenilor de știintă din România) cu toate că nu-și câștiga pâinea în domeniul intelectual, fiind doar un simplu tehnician de mine. Alexandru Pele supraviețuiește prin fiica sa Adriana Țâmpău-Pele, literat, patroana editurii ABADABA, din Oradea, înființată la începutul anilor '90 cu scopul de-a edita manuscrisele tatălui sau. *** Am făcut această digresiune, poate puțin cam lungă, pentru a vă prezenta un cercetător român de valoare excepționala, specializat în subiectul pe
O PRIVIRE SINOPTICĂ ASUPRA ETNONIMULUI „BLACH” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346183_a_347512]
-
prima femeie surdo-mută scriitoare - americana Helen Keller sau cele ale salvatoarelor copiilor evrei - Irena Sendler și Gisella Perl. O carte ce merită a fi lecturată, cu multe stații telurice între vise și dorințe astrale, între împliniri și idealuri. Felicitări, stimatului literat ieșean pentru tot ceea ce face în numele onestității culturale! (GHEORGHE A. STROIA); * * * 5. ALEXANDRU CVITENCO* GALAȚI: SCRÂȘNETUL UNIVERSULUI (proză SF) Dragă cititorule! Și eu fac parte ca și dumneata din acel praf stelar ce tot cade pe Terra noastră de mii
FEBRUARIE 2017 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370752_a_372081]
-
publicată și cea din manuscrise. Acum apar operele lui mitologice din istoria noastră națională, Horea, Avram Iancu, Andrei Mureșeanu, Dacia, Ardealul etc, acum iese la iveală românismul, patriotismul și naționalismul lui . Apar „Scrierile politice și literare” făcând mare vâlvă printre literați și politicieni. Eminescu devine susținătorul „Semănătorismului” care a ocupat timp de un deceniu o bună parte din scena literară și culturală. Dar acum Eminescu este confiscat de extremiști. Aurel C. Popovici este sedus de „reacționarismul” poetului, vede în el un
LUCIAN BOIA-MIHAI EMINESCU, ROMÂNUL ABSOLUT- RECENZIE DE CARTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370309_a_371638]
-
prin cercetarea minuțioasă a surselor literare și științifice privind opera khayyamiană, a surselor biografice, a autenticității traducerilor istorice, a studiului comparativ întreprins, această ediție critică a Rubaiatelor îl posteză pe profesorul doctor filolog băcăuan Gheorghe Iorga în categoria academică a literaților români. Pasionat de literatura persană ( în tinerețe a beneficiat de o bursă la Teheran) Gheorghe Iorga a lucrat și alte traduceri: Bufnița oarbă de Sădegh Hedăyat (1996); Teama (antologii de proză scurtă iraniană modernă și contemporană); Călătorii cu limba tăiată
OMAR KHAYYÁM- RUBAIATE TRADUCERE DIN PERSANĂ DE PROF. GHEORGHE IORGA, USR BACĂU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369330_a_370659]
-
o exclamație a marelui nostru clasic care, într-o scrisoare către un amic, vorbea despre misiunea scriitorilor („talentați”) de a cultiva limba română, „scumpa Carte-de-citire a unui neam”, scriitori care, deși nu au „blazon”, rămând „boieri cu etichetă” („Și noi literații suntem un fel de boieri[...]din naștere: avem și noi etichetele noastre, dacă n-avem blazoane...”), tocmai pentru că sunt, trebuie să fie făuritori de limbă și luptători cu „pana ca arma cea mai ascuțită” folosită „ca o unealtă de apărare
UN SCRIITOR ”BOIER CU ETICHETĂ”, DAR...FĂRĂ ”BLAZON” de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369454_a_370783]
-
articolele publicate de Vulcan și de colaboratorii săi în revista Familia. Așadar, iată-mă din nou în Casa lui Vulcan (de data asta la... povești literare și lumești cu noul custode al Muzeului, poetul și eseistul Ioan F. Pop, alt literat cu mare drag de povestit și cu multe lecturi interesante pentru mine. Am dorit să mai răsfoiesc câteva numere unde aveam neclarități sau să completez fișele devenite și ele... istorie, dar, mai ales, să întorc, pagină cu pagină filele... Foii
IOSIF VULCAN ŞI TEATRUL de ELISABETA POP în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370701_a_372030]
-
al lipsurilor materiale. Spiritual însă omul s-a legat de dorința de a trăi și a spera. Speranța l-a făcut să fie încrezător în ceea ce antropologii au numit identitate personală sau socială. Conceptul este diferențiat la profani și la literați. Profanii îl definesc ca o teamă a lipsirii de identitate, literații ca pe o bogăție spirituală acumulată în drumul spinos al civilizației, o cultură ce se cuvine a fi valorificată. Cultura unui popor însumează sensul vieții de veacuri încifrat prin
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
de a trăi și a spera. Speranța l-a făcut să fie încrezător în ceea ce antropologii au numit identitate personală sau socială. Conceptul este diferențiat la profani și la literați. Profanii îl definesc ca o teamă a lipsirii de identitate, literații ca pe o bogăție spirituală acumulată în drumul spinos al civilizației, o cultură ce se cuvine a fi valorificată. Cultura unui popor însumează sensul vieții de veacuri încifrat prin coduri și descifrat prin datini, tradiții care îl particularizează, dacă poporul
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]