3,184 matches
-
iambici în care-și exprimă adeziunea la hotărârile Sinodului VI Ecumenic, din anul 651. Monument al imnografiei creștine răsăritene Opera clasică a Sfântului Andrei Criteanul este Canonul cel Mare, un vast poem, remarcabil prin profunzimea evlaviei și a pocăinței. Canoanele liturgice au apărut la sfârșitul secolului al VII-lea și începutul secolului al VIII-lea, înlocuind în mare măsură imnurile liturgice numite condac. Sfântul Andrei Criteanul a fost considerat drept „părintele canoanelor”, fiind deci primul alcătuitor de canoane și inițiatorul acestei
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CANONUL CEL MARE AL SFÂNTULUI ANDREI CRITEANUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348642_a_349971]
-
clasică a Sfântului Andrei Criteanul este Canonul cel Mare, un vast poem, remarcabil prin profunzimea evlaviei și a pocăinței. Canoanele liturgice au apărut la sfârșitul secolului al VII-lea și începutul secolului al VIII-lea, înlocuind în mare măsură imnurile liturgice numite condac. Sfântul Andrei Criteanul a fost considerat drept „părintele canoanelor”, fiind deci primul alcătuitor de canoane și inițiatorul acestei specii imnografice în Biserica grecească. Însăși titulatura de „cel mare” subliniază întinderea acestuia, un poem vast de 250 de strofe
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CANONUL CEL MARE AL SFÂNTULUI ANDREI CRITEANUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348642_a_349971]
-
IV, 5), mărturisită în simbol (crez), iar apoi prin actul împărtășirii. De aceea, până astăzi, semnul și pecetea integrării cuiva în Biserică (după botez) și al integrării în unitatea ei (la reprimirea celor excomunicați sau a apostatilor), este tot comuniunea liturgică, împărtășirea, adică primirea la Taina Euharistică. Despre Biserică și Euharistie Sfânta Euharistie fiind săvârșită în Biserică și de către Biserică, având deci un profund caracter eclezial, la rândul ei, ea constituie, face Biserica, Trupul comunitar-sobornicesc al lui Iisus Hristos. Printr-o
CATEVA REFERINTE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349141_a_350470]
-
numai cu care a fost înzestrat datorită muncii și tenacității prea cuvioșiei sale; luciditatea și spiritul său critic însoțit de foarte multă înțelegere și condescendență; pe urmă spiritul de disciplină, în primul rând cu el însuși, de rigoare academică, doctrinară, liturgică și canonică revelată cu fiecare slujire a sa ori cu fiecare predică sau cuvântare, susținute într-un mod foarte coerent și elevat în diferite împrejurări și cu diferite ocazii; comportamentul, felul său de a fi și de a se raporta
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/349251_a_350580]
-
bune, postirea rodește în acest răstimp prin harul lui Dumnezeu. La jumătatea Postului, în duminica a treia, Sfânta Cruce se așază în biserici în mijlocul credincioșilor, pecetluind râvna și bucuria credinței lor în Iisus Hristos Cel răstignit și înviat. Despre semnificația liturgică, sensul teologic și duhovnicesc al Crucii ne-a vorbit în aceste zile, Părintele Arhidiacon Prof. Univ. dr. Ioan I. Ică jr. de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Andrei Șaguna“ din Sibiu. Semnificația fundamentală a Postului este răstignirea patimilor - Preacucernice Părinte Profesor
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
în duminica a treia din Sfântul și Marele Post? De ce Biserica a rânduit să fie prăznuită Sfânta Cruce și în Postul Mare, fiind amintite acum Sfintele Pătimiri ale Domnului nostru Iisus Hristos și Învierea Sa? - Dacă privim Triodul și tradiția liturgică legată de Postul Mare din punctul de vedere istoric, putem vedea și cunoaște că în vechime sărbătorirea Sfintei Cruci era în chiar mijlocul Postului Mare, miercurea din săptămâna a patra, ca și în cazul Înjumătățirii praznicului Învierii, care cade întotdeauna
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
în general la Sfânta Sofia și la toate catedralele, care a-veau o cruce în care se găsea câte-o bucățică, așchie din lemnul cinstitei Cruci descoperite de împărăteasa Elena. Această cruce era adusă într-o procesiune specială, într-o procesiune liturgică, care într-un fel imită vohodul de la Liturghia Darurilor mai înainte sfințite, fiindcă ea este așezată pe Sfântul Disc asemeni agnețului înainte-sfințit. Iar cântarea care se cântă este oarecum paralelă sau simetrică cu cântarea de la vohodul Liturghiei mai înainte sfințite
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
cântarea de la vohodul Liturghiei mai înainte sfințite: „Acum puterile cerești nevăzut slujesc...“ În cazul de față se spune „Acum puterile cerești nevăzut înconjoară cinstitul lemn al Sfintei Cruci care acum se aduce“. Este o procesiune specială din punctul de vedere liturgic, dar care atrage atenția credincioșilor că în Sfânta Cruce există o prezență sacramentală, încât aceasta este pusă pe Sfântul Disc, pe acesta punându-se doar Sfintele Daruri mai înainte și după ce au fost sfințite. Așadar, Crucii i se dă o
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
prezență sacramentală, încât aceasta este pusă pe Sfântul Disc, pe acesta punându-se doar Sfintele Daruri mai înainte și după ce au fost sfințite. Așadar, Crucii i se dă o cinstire deosebită. Crucea are o semnificație sacramentală; ea primește o cinstire liturgică, euharistică am putea spune, și este așezată în mijlocul bisericii și pusă spre cinstire. După cum ne spun istoricii bisericești și istoricii Liturghiei, Crucea stătea în mijlocul bisericii toată săptămâna a patra și erau zile speciale la Biserica Sfânta Sofia, astfel că în
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
un principiu abstract, ci este personalizată. Un lucru m-a impresionat încă de când eram student aici la Teologie și, studiind, mi-am dat seama că Biserica ascunde o mare taină și o mare profunzime în cântările și în tradiția sa liturgică, faptul că tratează crucea ca o adevărată persoană. Faptul acesta l-am înțeles mai bine la sfințirea unei biserici. Lăcașul bisericii este văzut ca o adevărată persoană, ca o persoană botezată: este spălat, este miruns, lăcașul bisericii de zid este
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
Cruce, viața noastră se apropie mai mult de Dumnezeu - Astăzi nu se poate concepe slujbă fără Sfânta Cruce. Aceasta se folosește atât la ierurgii cât și la Sfintele Taine și la Sfânta Liturghie. Ce rol are Sfânta Cruce ca obiect liturgic? - Da, așa este. Crucea, așa cum spuneam, vrea să aducă și să facă prezentă în viața oamenilor această putere extraordinară pe care o conține legea dăruirii, legea câștigării prin renunțare, și de aceea tot ce se face în Biserică, fiindcă se
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
apărând pe cercei, pe vestimentație; o pervertire care se face prin desacralizare. Este o formă de reducere a simbolurilor religioase la rangul de simple semne, de accesorii și de comunicări superficiale între oameni. Biserica trebuie să-și apere tradiția ei liturgică și religioasă de aceste două ispite, atât de pericolul magic, cât și de pericolul desacralizării simbolurilor religioase. Sunt două moduri în care oameni ratează de fapt înțelesul duhovnicesc al simbolurilor religioase, de pildă cinstirea Sfintei Cruci. Aceasta trebuie să ne
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
teoretic, ci mărturisirea Lui trebuie asumată prin actul credinței care presupune trăirea acestui adevăr în viața de zi cu zi și nu doar o afișare triumfalistă a faptului cunoașterii Sale teoretice. Așa se face că ,,Shema” a devenit ,,inima serviciilor liturgice evreiești și rugăciunea centrală a iudaismului”.[78] Ea a căpătat o valoare inestimabilă pentru întreaga viața religioasă iudaismului fiind considerată o întrupare a Decalogului, și a cărei mărturisire se află pe buzele oricărui evreu de la naștere și până la moarte.[79
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]
-
pentru acel Dumnezeu unic, iar curriculum trebuie astfel organizat încât în clasele superioare la ora de religie să fie studiată istoria tuturor religiilor cu particularitățile regionale care au generat marile conflicte inter-religioase. În acest mod, adică ruptă definitiv de metodologia liturgică, religia devine o știință obligatorie pentru ori ce om care se consideră cult. Preotul să-și „cânte” cât vrea dogma de la „amvon”- dacă biserica îl are, dar nu de la catedră. Nu văd bine faptul că este pregătit curriculum pentru orele
INTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 8 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349854_a_351183]
-
Dercos, Ierotei de Neocezareea, Meletie de Smirna, Paisie de Mithimnis, Nichifor de Imbros, Constantie de Fanariozaralos și Meletie de Coos [40] . În Tomosul sinodal, Biserica Sârbă era obligată să solicite Sfântul Mir numai de la Constantinopol, cu toate că, din punct de vedere liturgic, sfințirea Sfântul Mir este simbolul independenței bisericești. Elenismul atinge punctul său culminant la începutul secolului al XIX-lea, supunând influenței sale tot sud-estul european ortodox. Biserica Ortodoxă Greacă s-a opus islamizării prin păstrarea limbii și cultivarea unei conștiințe de
MATERIAL – STUDIU DE SINTEZĂ. DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ÎN SUD-ESTUL EUROPEAN. GEOPOLITICA ORTODOXIEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344368_a_345697]
-
Fiului și al Sfântului Duh. Și puțin mai târziu: „Și iată, Eu sunt cu voi în toate zilele până la sfârșitul veacului”. (Matei 28, 19-20). Expresia “toate” arată natura și porunca misiunii. Misiunea se realizează pe baza scripturii și a tradiției liturgice și patristice, căci Iisus Hristos Însuși a zis: „Iar când va veni Acela, Duhul Adevărului, vă va călăuzi la tot adevărul” (Ioan 16, 13). Conștiința misiunii trebuie lărgită, iar misiunea Bisericii nu an înțeles alegerea ca supremație. Dumnezeu Te alege
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” DESPRE RELAŢIILE STAT – BISERICĂ, ÎN PERIOADA COMUNISTĂ ŞI POSTCOMUNISTĂ. REFERINŢE, INDICII, de STELIAN GOM [Corola-blog/BlogPost/344372_a_345701]
-
Călărașilor, trecut și el între timp la viața cea veșnică în luna aprilie anul 2009; Iustinian al Maramureșului și Sătmarului - care i-a fost un sincer și apropiat sfetnic în multe împrejurări și situații; Laurențiu al Caransebeșului - Profesor de Teologie Liturgică la Sibiu și deci, un apropiat și bun colaborator al răposatului, în prezent - Decanul Facultății de Teologie „Andrei Șaguna” și succesor al său la scaunul de Arhiepiscop al Sibiului și Mitropolit al Ardealului; Ioan al Covasnei și Harghitei - pe care
ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – „TRADIŢIE ŞI LIBERTATE ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344441_a_345770]
-
lumii a ajuns a Domnului nostru (Tatăl) și a Hristosului Său și va împărăți în veci” . Împărat va fi Mielul înjunghiat, dar și Tatăl. „Și tronul lui Dumnezeu și cel al Mielului va fi într-însa” . În mod insistent viața liturgică a Bisericii ne prezintă împărăția veșnică a Sfintei Treimi. 7. Despre Sfânta Treime și existența, misiunea și sobornicitatea Bisericii Biserica este prezența Sfintei Treimi între credincioși prin harul dumnezeiesc, căci în ea Tatăl este prezent prin Fiul și Duhul Sfânt
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1995 din 1 [Corola-blog/BlogPost/344349_a_345678]
-
ziua de 21 martie, zi care, la acel moment, corespundea cu echinocțiul de primăvară. Un aspect tulburător al creștinătății ortodoxe este faptul că unele jurisdicții (și unele parohii și mânăstiri individuale) din Biserică urmează vechiul Calendar Iulian în slujbele lor liturgice, în timp ce alții urmează Calendarul Gregorian, sau nou, care este același calendar folosit de lumea apuseană seculară. În cele ce urmează, vom încerca să explicăm pe scurt diferența dintre cele două calendare, dar și motivele nepotrivirii lor în uzul contemporan. Calendarul
IULIAN VERSUS GREGORIAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347990_a_349319]
-
a cărui dată este însă rotită după stilul nou. Este adevărat că nu calendarul, fie că este cel vechi sau cel nou, ne mântuiește, dar totuși, bine ar fi ca întreaga lume ortodoxă să folosească același calendar în actele lor liturgice. În prezent, aproximativ 90% din Ortodoxie folosește Calendarul Iulian. Ștefan Popa Referință Bibliografică: Iulian versus Gregorian / Ștefan Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1214, Anul IV, 28 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ștefan Popa : Toate Drepturile Rezervate
IULIAN VERSUS GREGORIAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347990_a_349319]
-
din același material în buzunarul pieptului de la haină. Mă așezam lângă strană în așa fel încât să fiu văzut de toți ceilelalți, dar mai ales de domnișoarele mai mari de liceu ori de facultate. Uneori eram cuprins de fiorul cântărilor liturgice, dar farmecul și mireasma de zambilă feciorelnică din jur mă fura deseori încurcând notele și chiar strana. Nu se supăra nimeni, fiindcă eram progenitura unui tată creștin, singur la părinți, deci bogat, destul de robust și foarte respectat, precum și datorită chipului
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
de Viață. Fiecare Câmpie, Deal sau Munte tresaltă și dănțuie deodată cu bucuria celei mai mari Minuni a Universului. Fiecare Cruce odrăslește Rodul biruinței Sale dumnezeiești. Fiecare Poem se înalță și cântă în lumina Sufletului Divin. Fiecare Cântare se primenește liturgic în Suprema Sărbătoare. Fiecare Cugetare aleasă se desăvârșește în Psalmii Învierii. Fiecare Pătimitor, Martir, Erou, Mucenic, Cuvios, Drept și Desăvârșit din istorie, dar mai ales Noii Sfinți ai Închisorilor ateo-totalitare și-au zugrăvit cununile dumnezeiești din Sângele scump al Jertfei
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
a le comunica acestora Viața Sa care este Înviere, deci biruință asupra morții. Așadar, este „taina vieții”, „loc al renașterii” sau „Hristos cel întreg în capul și trupul Său” - după cum spunea Fericitul Augustin. De fapt, Biserica se constituie în slujirea liturgică - „ministerul misterelor”, unde Cuvântul lui Dumnezeu este citit și interpretat dar și consumat sub chipul pâinii și a vinului devenite, prin rugăciunea comunității și invocarea Duhului Sfânt, Trupul și Sângele Domnului. Euharistia ne încorporează în Hristos. „De vreme ce este o singură
DESPRE UNITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI ŞI ÎN RELAŢIE CU PRIMATUL PAPAL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348172_a_349501]
-
una sau alta dintre adunările locale, adică „municipale” fiindcă cetatea sau orașul erau în antichitate referința politică și administrativă a organizării teritoriale. Episcopul era legat în virtutea harului iar nu administrativ, de așezarea respectivă - pe care o aborda ca fiind comunitatea liturgică și locul, prin excelență, al desfășurării activității sale pastoral-misionare. Apostolul, însă, avea o slujire pastorală particulară, caracterizată prin misiune și călătorie sau plerinaj cu scop misionar, și numai moartea era cea care reușea să-l fixeze, din punct de vedere
DESPRE UNITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI ŞI ÎN RELAŢIE CU PRIMATUL PAPAL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348172_a_349501]
-
Treimi; - disocierea, detașarea totală și definitivă a slujirii episcopului Romei de funcția de șef de stat; - reevaluarea și revalorizarea dimensiunii ascetice a vieții creștine; - eliberarea teologiei sacramentale de orice interepretare juridică și administrativă după modelul puterii lumești, seculare; - reiterarea tradiței liturgice a Sfinților Părinția: practica liturgică actuală a Bisericii latine este mult prea distantă de propria sa tradiție și a pierdut foarte mult din substanța și conținutul său mistic. Conștiința eclezială ortodoxă are convingerea că unitatea Bisericii există în comunitatea Bisericilor
DESPRE UNITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI ŞI ÎN RELAŢIE CU PRIMATUL PAPAL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348172_a_349501]