2,048 matches
-
și prin căldura strivitoare a verii. Micul cortegiu plecase din fața porții și mersese până dincolo de herghelie, pe malul unui pârâu căruia nimeni nu se ostenise să-i dea un nume. Erau săteni, toți bătrâni, toți slujitori sau prieteni ai marelui logofăt. Aveau chipuri Împietrite, fără lacrimi. Nu spuneau nimic. Nu vorbeau Între ei. Știau că sunt priviți și că orice gest al lor era o posibilă trădare. Ceremonia Înmormântării era Înconjurată de ieniceri. Trupele sultanului acoperiseră ținuturile Murgenilor și tălăzuiseră mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
a iarbă Încălzită de-a lungul unei zile de zăpușeală. Erina Își ascunsese părul sub pălăria cu care țăranii se apărau de soare, la muncile câmpului. Purta haine bărbătești, puțin ponosite. Reuși să ajungă printre țăranii care privegheau lângă trupul logofătului. Își văzu tatăl, cu chipul Împietrit În liniște, și vru să Întindă mâna ca să-i mângâie fruntea. Căpitanul Îi strânse Încheietura, amintindu-i că orice gest care atrage atenția ienicerilor poate aduce moartea. Femeia rămase la doi pași de catafalc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
oprească, ci fiindcă acea sete de libertate, de aventură, de inteligență, de fericire și de nebunie era chiar viața ei. Aceea devenise normalitatea ei. Multe femei de vârsta ei aveau demult case și copii. Casa ei se prăpădise odată cu moartea logofătului Litovoi, iar cea de la Albești fusese de două ori incendiată. Acum, Însă, Erina simțea că ceva s-a schimbat. Se produseseră minuni la care nimeni nu s-ar fi așteptat. Cea mai mare era Întoarcerea lui Ștefănel. Crezuse, multă vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
din Ierusalim. 7. Și pe vremea lui Artaxerxe, Bislam, Mitredat, Tabeel, și ceilalți tovarăși de slujbă ai lor, au scris lui Artaxerxe, împăratul Perșilor. Scrisoarea a fost scrisă cu slove aramaice și tălmăcită în limba aramaică. 8. Dregătorul Rehum și logofătul Șimșai au scris împăratului Artaxerxe scrisoarea următoare la Ierusalim. 9. Dregătorul Rehum, logofătul Șimșai și ceilalți tovarăși de slujbă ai lor, cei din Din, din Arfarsatac, din Tarpel, din Afaras, din Erec, din Babilon, din Susa, din Deha, din Elam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85086_a_85873]
-
tovarăși de slujbă ai lor, au scris lui Artaxerxe, împăratul Perșilor. Scrisoarea a fost scrisă cu slove aramaice și tălmăcită în limba aramaică. 8. Dregătorul Rehum și logofătul Șimșai au scris împăratului Artaxerxe scrisoarea următoare la Ierusalim. 9. Dregătorul Rehum, logofătul Șimșai și ceilalți tovarăși de slujbă ai lor, cei din Din, din Arfarsatac, din Tarpel, din Afaras, din Erec, din Babilon, din Susa, din Deha, din Elam, 10. și celelalte popoare pe care le-a mutat marele și vestitul Osnapar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85086_a_85873]
-
16. Facem cunoscut împăratului că dacă va fi zidită din nou cetatea aceasta, și dacă i se vor ridica zidurile, prin chiar faptul acesta nu vei mai avea stăpînire dincoace de Rîu." 17. Iată răspunsul trimis de împărat dregătorului Rehum, logofătului Șimșai și celorlalți tovarăși ai lui de slujbă, care locuiau la Samaria și în alte locuri de cealaltă parte a Rîului: "Sănătate, și așa mai departe. 18. Scrisoarea pe care ne-ați trimis-o a fost citită întocmai înaintea mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85086_a_85873]
-
aceasta pînă ce nu vor avea o învoire din partea mea. 22. Vedeți să nu vă abateți de la porunca aceasta, ca să nu crească răul acela spre paguba împăraților." 23. Îndată ce s-a citit cuprinsul scrisorii împăratului Artaxerxe înaintea lui Rehum, înaintea logofătului Șimșai și înaintea tovarășilor lor de slujbă, s-au dus în grabă la Ierusalim la Iudei și i-au oprit cu sila și cu putere de la lucrările lor. 24. Atunci s-a oprit lucrarea Casei lui Dumnezeu la Ierusalim, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85086_a_85873]
-
răscumpărare de la un fost tovarăș de temniță al lui Cocrișel, și el soldat, dar bucurându-se de o familie Înțelegătoare și cu mai puțini moștenitori de parte bărbătească. Scrisoarea, care avea să devină celebră, se nimerise, cine știe cum, la curtea marelui logofăt Radu Năsturel din Fierești, pe vremea când viitorul mare cărturar Udriște se ținea Încă, trăgându-și mucii și bâzâind, de fustele doicii și ale mamei sale, jupâneasa Despina, cu câțiva ani buni Înainte ca, buchisind Împreună cu frații săi Șerban, Cazan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ale mamei sale, jupâneasa Despina, cu câțiva ani buni Înainte ca, buchisind Împreună cu frații săi Șerban, Cazan și Elina, să Învețe latinește de la un perceptor catolic din Occident și slavonește și grecește de la un călugăr din Rusia sau Ucraina. Marele logofăt, fără să-i dea prea mare importanță, a azvârlit epistola la grămadă cu alte hârtii fără Însemnătate În arhiva sa personală și abia peste trei veacuri, când satul Fierești avea să-și modifice fonetic numele În Herești și când locuitorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
înainte. Alexandru a făcut semn cu mîna, și voia să se apere înaintea norodului. 34. Dar cînd l-au cunoscut că este Iudeu, au strigat toți într-un glas, timp de aproape două ceasuri: "Mare este Diana Efesenilor!" 35. Totuși, logofătul a potolit norodul, și a zis: "Bărbați Efeseni, cine este acela care nu știe că cetatea Efesenilor este păzitoarea templului marei Diane și a chipului ei căzut din cer? 36. Fiindcă nimeni nu poate să tăgăduiască lucrul acesta, trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
peste tot Israelul, și făcea judecată și dreptate tot poporului său. 15. Ioab, fiul Țeruiei, era mai mare peste oștire; Iosafat, fiul lui Ahilud, era scriitor; 16. Țadoc, fiul lui Ahitub, și Abimelec, fiul lui Abiatar, erau ` preoți; Șavșa era logofăt; 17. Benaia, fiul lui Iehoiada, era căpetenia Cheretiților și a Peletiților; și fiii lui David erau cei dintîi pe lîngă împărat. $19 1. După aceea, Nahaș, împăratul fiilor lui Amon, a murit, și în locul lui a domnit fiul său. 2
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
7265), Scarlat Grigorie Ghica voevod le mai dă o bucată de loc “care loc este denafară, însă din gios de poarta ce mare a Curții gospod... ce iaste alăture cu zidul Curții”. Pentru măsurarea locului, vodă îl trimite pe vel logofătul “Radul Racoviță”, care spune: “Și după poroncă... întâiu am prinsu a măsura din capul podului Gunoiului (actuala stradă Palat n.n), unde se împreună cu Ulița Mari înaintea Porții gospod”. --Nu cred că știai că la Curtea domnească se bea cafea
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
--Știam doar că ulița care mai târziu s-a numit Podul Roșu înainte s-a chemat Ulița Gunoiului. --Despre această uliță, aflăm la 17 iunie 1776, din mărturia vornicului de poartă Toader Pivniceriul, care, fiind trimis de Costandin Rusăt vel logofăt, măsoară și hotărăște un loc dăruit de vodă lui Toader seimen domnesc. Acest loc se afla la “Gunoiul domnesc din dosul grajdului gospod”. --După cum se vede, slujbașii domnești s-au cam înădit la locul domnesc din preajma Gunoiului gospod. Asta
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
primit “ Trei boi și drept trei vaci”. --Se vede treaba că se făcea și plata în natură - a îndrăznit fata să șoptească. --Se făcea, și totul se petrecea în față la “boiarii cei mari, pre nume: Dumnealui Neculai Buhuș marele logofăt, și dumnealui Miron Costin vornicul cel mare de Țara de Sus...” Fata mă privea cu ochii ei mari și calzi ca vrăjită. --Hai să vedem ce spunea Iane Hadâmbul, care, la 2 martie 1681 (7189), întocmește un zapis de danie
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
le-am dat nepoatei mele Ileana”. --Care-i “biserica ungurească”, dragule? --Biserica Catolică. Uite-o colo, în stânga noastră. Și acum să vezi numai cum se pot lega lucrurile. La 26 iunie 1690 (7198), găsim un zapis al Anei “logofeteasa răposatului Solomon logofătul”, care spune: “Fac știre precum am vândut niște case din Iași carele am avut schimbătură cu doamna Ducăi vodă cu locuri de casă ce mi-au îngrădit la Biserica Albă”. --De unde până unde vine vorba despre Biserica Albă? --Asta
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
spui că... --De ce să-ți spun? Se vede cu ochiul liber... Acum... mai povestește-mi ce știi despre locul acesta. Nu m-am lăsat așteptat. --Apoi la 26 octombrie 1721 (7230), Mihai Racoviță voievod întărește lui Ilie Catargiul vel logofăt stăpânirea unui loc de casă cu pivniță de piatră “Pe Ulița Mare, lângă Mitropolia cea Veche”, loc “ce-au fost mai de mult a lui Iane Hadâmbul”. Această întărire vine după ce vel logofătul “Ilie Catargiul” la veleatul 7226, “au avut
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Racoviță voievod întărește lui Ilie Catargiul vel logofăt stăpânirea unui loc de casă cu pivniță de piatră “Pe Ulița Mare, lângă Mitropolia cea Veche”, loc “ce-au fost mai de mult a lui Iane Hadâmbul”. Această întărire vine după ce vel logofătul “Ilie Catargiul” la veleatul 7226, “au avut pâră... cu... iazovitul leșescu, pentru un loc de casă”. Și spune vodă: “Iar acum,... au ieșit alt iazovit de au jăluit... la domnia mea, Marin Kirnozeschie, pe dumnealui, precum le împresoară locul... Ce
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
era terminată. După această precizare, Zâna cea bună, torcând ca o pisică, mi-a răspuns: --Am priceput, dragule. --Vrei să-ți spun cum s-a obținut locul pentru zidirea bisericii Sfântul Andrei? --Mă mai întrebi? --La 21 noiembrie 1794, vel logofătul Ioan Cantacuzino scria în anafora către Mihail Costandin Șuțu voievod: “Preînălțate doamne, după jaloba ce-au dat mării tale preotul Ioanu, Neculaiu neguțitoriu și cu alții neguțitori,... au cerut ca să li să de o bucățică de loc din Mahalaua Feredeilor
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
și a pornit să povestească: --Pe lângă vânzări și cumpărări a tot felul de acareturi, la 22 iulie 1650 (7158) “Io Vasilie (Lupu n.n) voievod, domn al Țării Moldovei”, hotărăște: “Iată acest... cinstit boier al nostru, pan Toderașco mare logofăt,... i-am dat... un loc de casă, cu case gata și cu pivniță de piatră, pe Ulița Mare, care a fost mai înainte dreaptă cumpărătură socrului domniei mele Coste Băcioc vornic, și casele au ars de câteva ori, iar domnia
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
anul 1887”. --După cum se vede din cele scrise pe marmură, Biserica Albă era ctitoria Măritului și Slăvitului Ștefan vodă. --Întocmai, fiule. --În numeroase zapise - foarte curios lucru, părinte - am găsit formulări de tipul: “Eu... ficiorul lui... ce-au fost logofăt” sau alte trepte boierești ori grade de rudenie. Nu spun ce sunt ei în momentul întocmirii actului. --Poate că nu au altă calitate decât pe cea de fecior, fiică sau fostă soție... --O dovadă a acestui fapt o avem la
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
momentul întocmirii actului. --Poate că nu au altă calitate decât pe cea de fecior, fiică sau fostă soție... --O dovadă a acestui fapt o avem la 15 decembrie 1739 (7248), când “Neculai Nacul, feciorul lui Ion Nacul ce-au fostu logofăt de visterie” spune că “am vândutu dumisali Toaderu Costache casăle părințăști di pe Ulița Mare, ce-s împotriva bisericii ungurești”. --La 14 mai 1742 (7250) ai confirmarea cu asupra de măsură a spuselor tale de adineauri: “Adecă eu, Vasile Dabija
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Mare, ce-s împotriva bisericii ungurești”. --La 14 mai 1742 (7250) ai confirmarea cu asupra de măsură a spuselor tale de adineauri: “Adecă eu, Vasile Dabija, feciorul lui Mihălache Dabija și a Nastasii fetii lui Toader Holban ce-au fost logofăt de visterie, făcut-am acest... zapis...la mâna dumisale Aristarho biv vel ban... i-am vândut... niște casă cu loc cu tot din... Ieși, ce sânt pe Ulița cea Mare... cari loc merge din Ulița cea Mare păr-în Ulița cea
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
dvornicul, unde este hramul Preacinstitei Maicii noastre Prepodobna Paraschevi” - cum spune Alexandru Iliaș voievod la 8 decembrie 1667 (7176) în actul de întărire a stăpânirii de către mănăstire a unor case cu loc de două dugheni și pivniță dăruite de fostul logofăt Pătrașco Dan. Ia să-mi spui tu, a toate știutorule, cine a fost acest “Ureche dvornicul”, ctitorul mănăstirii Sfânta Vineri: --Ce ți-ai zis tu? “L-am prins!” Află, prietene, că nu a dat norocul acesta peste tine, fiindcă este
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
meseriaș... --Frumos spus, amice. Știam eu cu cine pornesc la drum!... --Mai încet cu laudele, că îmi strici freza - m-a prevenit gândul de veghe, râzând. --Ca să nu uităm de Arcari, ascultă cum scrie Ioan Costin hatman, în lipsa vel logofătului: “20 ianuar 7209 <1701>. Costantin Duca vodă pentru Loiz neguțitoriul de aici, de Iaș, ce arată un zapis și cu iscălitura Savii starostii de neguțitori de aici de Iași... pentru vânzare de case de pe Podul Vechiu, în Arcari”. --Cam fără
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Iaș, ce arată un zapis și cu iscălitura Savii starostii de neguțitori de aici de Iași... pentru vânzare de case de pe Podul Vechiu, în Arcari”. --Cam fără cap și fără coadă. Am aflat doar că Ion Costin hatmanul, în lipsa vel logofătului, a scris cele de mai sus. --Important este faptul că ne-a reamintit de armenii arcari. Da’ să nu crezi tu că “noi” - adică “sfințiile noastre” - nu știm să facem afaceri. Ba știm. Și încă cum! --M-ai făcut curios, prietene
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]