872 matches
-
se constituie În tot atîtea elemente ce stîrnesc interesul turiștilor. Acest lanț muntos, dispune de cîteva particularități favorabile practicării tuturor formelor de turism și pe tot cuptinsul anului: a) Sunt alcătuiți din masive mari: Bucegi, Făgăraș, Parîng, Retezat, Căpățînii, Leaota, Lotrului, Șureanu, Cindrel, Godeanu, VÎlcanului, Țarcului etc.; b) Dintre toți Carpații României cei Meridionali Înregistrează cele mai mari Înălțimi, cu creste sinuase și vîrfuri ce depășesc cu mult altitudinea de 2000 de metri: VÎrful Omul - 2505 m, Costila - 2495 m, Caraiman
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
CÎrja - 2405 m, Stolnița - 2421 m, Parîngul Mare - MÎndra - 2519 m, Păpușa - 2136 m, etc. În Munții Parîng; Ursu - 2124 m, Balota - 2103 m, În Munții Căpățînii; Steflești - 2242 m, Balinotru Mare - 2207 m, VÎrfu Mare - 2056 m, În Munții Lotrului; Cindrel - 2244 m, Frumosu - 2168 m, În Munții Cindrel; VÎrful lui Petru - 2130 m, VÎrfu Sureanu - 2059 m, În Munții Șureanu; Peleaga - 2509 m, Retezatu - 2482 m, Slăveiu - 2347 m, În Munții Retezat; Godeanu - 2289 m, Borăscu - 2159 m, Gugu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de peste 70 km lungime; cea a Pietrei Craiului de peste 22 km; cele două creste aproape paralele ale Retezatului (cea nordică de aproape 30 km, iar cea sudică de peste 25 km), cea a Cindrelului de aproape 35 km, urmate de Creasta Lotrului și Căpățînei, a Parîngului etc. și terminînd cu blocul stîncos și Înalt al Bucegilor; l) Distingerea a două principale noduri orografice, cum ar fi cel din Parîng - din care se ramifică: Munții Lotrului și a Căpățînii la est, Munții Cindrel
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de aproape 35 km, urmate de Creasta Lotrului și Căpățînei, a Parîngului etc. și terminînd cu blocul stîncos și Înalt al Bucegilor; l) Distingerea a două principale noduri orografice, cum ar fi cel din Parîng - din care se ramifică: Munții Lotrului și a Căpățînii la est, Munții Cindrel spre nord-est și Șureanu din estul Depresiunii Hațegului - și respectiv cel din Godeanu de unde pornesc spre vest, Munții Retezat și VÎlcan, spre nordvest, Munții Tarcu și Cernei și respectiv Mehedinți spre sud-vest; m
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
o trăsătură definitorie a lor. Diversitatea și unicitatea peisajului poate fi evidențiată pornind de la masivitatea stîncoasă dar compactă a Bucegilor, trecînd la lama calcaroasă a Pietrii Craiului, apoi la marea și masiva Creastă a Făgărașului, continuînd cu cea a Lotrului și Căpățînii pînă la puternica cetate a Parîngului ce se deschide În fața Depresiunii Petroșani, din care vedem Înaltul și stîncosul munte al Retezatului apoi Platoul Godeanu și coborînd În Munții Cernei și Mehedințului pînă la Dunăre. Așa cum s-a
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
obîrșia o serie Întreaga de rîuri mai mici sau mai mari, multe dintre ele intrate În legendă prin importanța ce o prezintă: Ialomița (417 km), Argeș (350 km), Jiul (339 km), DÎmbovița (286 km), Olteț (185 km), Prahova (193 km), Lotru, Motru, Sebeș, RÎul Mare, Cerna, SÎmbăta etc. - Un rol aparte În dezvoltarea turismului În Carpații Meridionali Îl reprezintă suprafețele lacustre care, nu numai că exercită o puternică forță de atracție asupra turiștilor, dar au influențat direct În unele cazuri apariția
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
mediteranian - Cireșul, Pădurea Borovăț (pin negru și fag - 56,8 ha) - Godeanu, Izbucul Isvernei și Polja Nadanovei (fenomen carstic - izbuc) - Isverna, Podul Natural de la Ponoarele (61 m lungime și 12 m lățime) și carstul (Peștera) de la Ponoarele - Ponoarele (Mehedinți); Cataractele Lotrului - Voineasa (VÎlcea), etc. - Un loc aparte În cadrul atracțiilor turistice de ordin natural din Carpații Meridionali - rol care se va amplifica foarte mult În viitor - Îl constituie peșterile, care datorită elementelor lor componente sunt declarate monumente ale naturii. Numite În diverse
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de morfologia cadrului natural, cum ar fi: depresiunile, văile rîurilor, plaiurile etc; favorizează o puternică viață materială și spirituală, chiar pînă la cote Înalte, cum ar fi localitățile Ciunget și Curmătura care au urcat la peste 1300 m la izvoarele Lotrului și Latoriței sau a celor din Depresiunea Branului, ca Fundata și chiar Fundățica, pînă la aproape 1200 m. Remarcăm de asemenea și cazul Depresiunii Petroșanilor (cu localitățile: Petroșani, Lupeni, Petrila, Uricani, Vulcan) cu peste 153774 locuitori, a Brașovului , orașul carpatic
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
1916-1918, Pravăț - cimitir al eroilor din primul război mondial și un osuar adăpostind rămășițele adunate din munți, rămase neidentificate (Argeș); Pui - cimitir 1916-1919 (Hunedoara); Avrig; Mormîntul lui Gh. Lazăr(Sibiu); Brezoi - cimitir al eroilor din 1916-1918 de pe Întreaga Vale a Lotrului, Perișani și Jiblea - Călimănești cimitire pentru eroii din 19161918 (VÎlcea). În arealul Carpaților Meridionali s-au născut numeroase personalități ale poporului român, care prin munca și activitatea lor s-au detașat de contemporanii lor și al căror nume și fapte
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Rășinari (Curmătura), Cisnădie (Cisnădioara), Tălmaciu (Valea Oltului, Prejba), Racoviță (Suru), Avrig (Poiana Neamțului, Bărcaciu, FÎntînița Haiducului), Porumbacu de Jos (Negoiu), CÎrtișoara (BÎlea cascadă, BÎlea lac), Arpașu de Jos (Arpaș, Podagru, Turnuri), Păltiniș, județul Sibiu; Olănești (Brazilor), Călimănești (Cozia), Voineasa (Obîrșia Lotrului), CÎineni (RÎul Vadului), Horezu (2 cabane pastorale la Roman și Păvăleanu) județul VÎlcea. Hanurile, sunt o prezență activă, mai ales În lumea automobiliștilor, oferind servicii de cazare, masă, agrement, cum ar fi cele de la: Sebeș - 118 locuri, județul Alba; Rucăr
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
județul DÎmbovița; Novaci - 160, județul Gorj; Beriu (Sibișel - 100), Orăștioara de Sus (Costești - 220), Pui (RÎușor - 100) județul Hunedoara; Bușteni - 206, Sinaia - 137, județul Prahova; Săliște (I - 137, II - 220), Cisnădie (Cisnădioara - 95), Sadu (Sadu V - 189) județul Sibiu, Brezoi (Lotru 125), Călimănești (Cozia - 200, Păușa I - 275, Păușa II - 150) județul VÎlcea etc. 3.6. Baza materială gastronomică a Carpaților Meridionali Un loc important În ansamblul activității turistice din Carpații Meridionali, revine și bazei gastronomice care În corelație cu cea
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
muntoși. Avem În vedere șoselele și liniile ferate de pe Valea Oltului (Podul Olt - Călimănești), Valea Prahovei (Brașov - Băicoi), Valea Jiului (Hațeg - TÎrgu Jiu) ca și maestuasa șosea de culme „Transfăgărășanul” (CÎrțișoara - Arefu), iar pentru sezonul estival și șoseaua Sebeș - Obîrșia Lotrului - Novaci. În al patrulea rînd e de remarcat și șoseaua Brezoi - Valea Lotrului - Obîrșia Lotrului (cu ramificații spre Sebeș - Novaci) - Petroșani - Uricani - CÎmpul lui Neag, paralele cu cele două magistrale din nord și din sud. 3.7.2. Rețeaua de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Călimănești), Valea Prahovei (Brașov - Băicoi), Valea Jiului (Hațeg - TÎrgu Jiu) ca și maestuasa șosea de culme „Transfăgărășanul” (CÎrțișoara - Arefu), iar pentru sezonul estival și șoseaua Sebeș - Obîrșia Lotrului - Novaci. În al patrulea rînd e de remarcat și șoseaua Brezoi - Valea Lotrului - Obîrșia Lotrului (cu ramificații spre Sebeș - Novaci) - Petroșani - Uricani - CÎmpul lui Neag, paralele cu cele două magistrale din nord și din sud. 3.7.2. Rețeaua de linii ferate, favorizează și ea În mare măsură accesul În Carpații Meridionali. În
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Prahovei (Brașov - Băicoi), Valea Jiului (Hațeg - TÎrgu Jiu) ca și maestuasa șosea de culme „Transfăgărășanul” (CÎrțișoara - Arefu), iar pentru sezonul estival și șoseaua Sebeș - Obîrșia Lotrului - Novaci. În al patrulea rînd e de remarcat și șoseaua Brezoi - Valea Lotrului - Obîrșia Lotrului (cu ramificații spre Sebeș - Novaci) - Petroșani - Uricani - CÎmpul lui Neag, paralele cu cele două magistrale din nord și din sud. 3.7.2. Rețeaua de linii ferate, favorizează și ea În mare măsură accesul În Carpații Meridionali. În linii mari
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Predeal, RÎșnov, Timișul de Jos, Poiana Brașov), Retezat (Sălașul de Sus, Nucșoara, Gara CFR Sarmisegetusa, Gura Apei, Câmpul lui Neag, Cabana Buta etc.), Piatra Craiului (Zărnești, Plaiul Foii, Bran, Sirnea, Dâmbovicioara, Rucăr, Podul Dâmboviței), Parâng (Petroșani, Novaci, Rânca, Cabana Obârșia Lotrului etc.), urmează apoi În ordinea numărului și a stării marcajelor munții: Cindrelul, Lotru, Godeanu, Șureanu și În fine Vulcan, Mehedinți și Cerna cu o rețea mai puțin semnificativă de marcaje. 3.8. Mijloace de transport În corelație directă cu structura
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
CFR Sarmisegetusa, Gura Apei, Câmpul lui Neag, Cabana Buta etc.), Piatra Craiului (Zărnești, Plaiul Foii, Bran, Sirnea, Dâmbovicioara, Rucăr, Podul Dâmboviței), Parâng (Petroșani, Novaci, Rânca, Cabana Obârșia Lotrului etc.), urmează apoi În ordinea numărului și a stării marcajelor munții: Cindrelul, Lotru, Godeanu, Șureanu și În fine Vulcan, Mehedinți și Cerna cu o rețea mai puțin semnificativă de marcaje. 3.8. Mijloace de transport În corelație directă cu structura căilor de acces a Carpaților Meridionali, se află și ce a mijloacelor de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Tismana - Herculane (aproximativ 70-80 km). Modernizarea acestei șosele ar deschide o frumoasă perspectivă, turismului din județul Gorj și partea de est a Județului Caraș-Severin; - repararea șoselei 7.A Brezoi - Petroșani, pe segmentul deteriorat și cel Încă neasfaltat dintre Vidra - Obîrșia Lotrului și aproape de Petroșani. Prin finalizarea acestei lucrări, ar fi legate prin șosea asfaltată cele două văi transversale ale Carpaților Meridionali, respectiv cea a Oltului și Jiului, precum și În intensificarea mișcării turistice În Munții Lotrului, Căpățînei, Parîng și Șureanu; - modernizarea șoselei
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cel Încă neasfaltat dintre Vidra - Obîrșia Lotrului și aproape de Petroșani. Prin finalizarea acestei lucrări, ar fi legate prin șosea asfaltată cele două văi transversale ale Carpaților Meridionali, respectiv cea a Oltului și Jiului, precum și În intensificarea mișcării turistice În Munții Lotrului, Căpățînei, Parîng și Șureanu; - modernizarea șoselei Obîrșia Lotrului - RÎnca - Novaci, peste Parîng, care pe lîngă rolul său strategic, va juca și un important rol turistic, prin legarea directă a Depresiunei Sebeș cu cea a Novacilor, fapt ce va creea noi
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
aproape de Petroșani. Prin finalizarea acestei lucrări, ar fi legate prin șosea asfaltată cele două văi transversale ale Carpaților Meridionali, respectiv cea a Oltului și Jiului, precum și În intensificarea mișcării turistice În Munții Lotrului, Căpățînei, Parîng și Șureanu; - modernizarea șoselei Obîrșia Lotrului - RÎnca - Novaci, peste Parîng, care pe lîngă rolul său strategic, va juca și un important rol turistic, prin legarea directă a Depresiunei Sebeș cu cea a Novacilor, fapt ce va creea noi perspective și va deschide noi oportunități pentru Stațiunea
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
În paralel se va scurta cu mult distanța ce leagă Alba-Iulia (și Cluj, Turda - Sebeș) de Novaci și Petroșani, intrînd direct În inima Olteniei de sub munte. Această șosea corelată cu cea de la punctul anterior cu care se Întretaie la Obîrșia Lotrului, va stimula mișcarea turistică În munții Șureanu, Lotrului, Căpățînei și Parîngului. - ar mai fi de luat În calcul pentru o etapă ulterioară, modernizarea unor șosele forestiere ce fac legătura Între CÎmpu lui Neag și barajul RÎu-Mare. b) În domeniul liniilor
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ce leagă Alba-Iulia (și Cluj, Turda - Sebeș) de Novaci și Petroșani, intrînd direct În inima Olteniei de sub munte. Această șosea corelată cu cea de la punctul anterior cu care se Întretaie la Obîrșia Lotrului, va stimula mișcarea turistică În munții Șureanu, Lotrului, Căpățînei și Parîngului. - ar mai fi de luat În calcul pentru o etapă ulterioară, modernizarea unor șosele forestiere ce fac legătura Între CÎmpu lui Neag și barajul RÎu-Mare. b) În domeniul liniilor ferate: Cu toate că realizarea unor linii ferate În munți
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
fi atrase În turism, fie de cele impuse de practica turistică mondială cum ar fi turismul de aventură, cel științific (pentru cercetare-documentare) etc. Drumeția montană va căpăta noi dimensiuni În special În Piatra Craiului, Făgăraș, Cindrel, Sureanu, Retezat, Godeanu și Lotrului. Această creștere semnificativă va atrage după sine În mod logic o bază materială adecvată. Sporturile de iarnă, vor cunoaște o mare Înflorire prin numărul mare de turiști pe care Îl vor atrage. Se vor impune atenției turiștilor nu numai pîrtiile
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
expune date după prima școală românească, cu o vechime de peste 277 ani. JUDEȚUL VÎLCEA BOIȘOARA. - centru etnografic și folcloric: vatră folclorică, formație de fluierași. BREZOI. - m. i.: monumentul eroilor din primul război mondial dedicat eroilor de pe Întreaga Vale a Lotrului; - m.i.: cimitirul eroilor din primul război mondial, aflat În satul Proieni-Călinești; - m. arh.: biserica de lemn din cimitirul localității (construită În 1801); - m. arh.: biserica „Cuvioasa Parascheva”, satul Călinești, sfîrșitul secolului al XVIII-lea - Începutul secolului al XIX-lea
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Marcea, Vila Ralufello, Evrica. - important centru ceramic; - pensiuni turistice. MALAIA. - m. arh.: biserica de lemn „Sf. Nicolae” (Înc. Sec. XIX); - centru etnografic și folcloric: comună păstorească, vatră folclorică, formație de fluierași; - localitatea Ciungeta - important punct hidroenergetic, centru turistic; - hidrocentrala de pe Lotru - cea mai mare de pe rîurile interioare (510 MW). - Pensiunea Coibănelu - lac de acumulare. MUEREASCA. - Monumente de arhitectură: - Biserica „Sf. Nicolae”, sec. XIX, În Muereasca de Jos - Mănăstirea Frăsinei, sec. XIX, Bolnița, sec. XVIIII, pictură; - etnografie și folclor: - vatră folclorică, - formație
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
din satul Popești, sf. sec. XVIII; - m. m.: monument al eroilor neamului; I - etnografie și folclor: port popular și confecționarea de costume, vatră folclorică. VOINEASA. - m. arh.: biserica de lemn, sec. XIX, cu pictură, În satul Ciunget; - m. n.: cataractele Lotrului; - m.n.: rezervație de Jneapăn; - Stațiune balneoclimaterică de interes național; - hoteluri, vile, cabane (Obîrșia Lotrului), restaurante, pensiuni, baze de agrement, sală de sport, etc; - loc de practicare a sporturilor de iarnă; - barajul și lacul de acumulare Vidra; - cabana Obîrșia Lotrului; - pensiuni
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]