6,058 matches
-
Gisčle Vanhese ("Sur Eminescu plutonien. Poetique du fantastique", cu variantă și în italiană - "Su Eminescu plutonico. Poetica del fantastico - care dă și titlul cărții apărută sub egida Universității din Calabria, anul acesta -, "Sotto il segno della bellezza tenebrosa. Călin e Luceafărul di Mihai Eminescu", în capitolul "Eminescu plutonico" și " Su un sentimento sconosciuto: la promessa della morte. Echi di una leggenda albanese in Gottfried Burger, Marguerite Yourcenar e Ismail Kadare", în cea de-a doua secțiune a cărții, "Poetica del fantastico
Dublu "atac" italian by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/8998_a_10323]
-
secțiune a cărții, "Poetica del fantastico"), Rodica Zafiu ("Fantastico, ironia e destrutturazione dell'io: transizioni e rotture testuali nella novella Sărmanul Dionis"), Giovanni Magliocco ("Tra angelismo lunare e vampirismo plutonico. Strigoii di Mihai Eminescu"), Katia Stabile ("Tradurre l'immaginario fantastico: Luceafărul e Călin di Mihai Eminescu") - în primul capitol care se intitulează "Eminescu plutonico" - și Franco Altimari - Giovanna Nanci ("La ballata del fratello morto e la cavalcata fantastica"), Richard Kidder ("Bewitched by Reason: Rescripting the Covenant in Sleepy Hollow"), Marlena Parlati
Dublu "atac" italian by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/8998_a_10323]
-
în meditația existențială. Dominate de obsesii dizolvate, confesiunile sale sunt marcate de altitudine. Firește, și de atitudine. În contextul micului dezgheț ideologic din a doua jumătate a deceniului 7, putem admite că " Atitudinea ei este autentic democratică" (Alexandru Paleologu, în "Luceafărul", nr. 44, 1970). Prizonieră, literar vorbind, a discursului patetic, Blandiana vede sensuri și fără idei. Un moralism de pe poziția amorală, a abstragerii solipsiste, nu e lipsit de artificiul autoconstructiv. Afectivitatea ajunge dublată de afectarea inteligenței. Nu doar aici, voința critică
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]
-
ce-s în rîpa Aheronului născute, A lor aripi întinsăse prest-a Daciei cîmpie, Iar fantomi a nopței oarbe, prin un somn de trîndăvie, }ineau mult timp îngînată a românilor virtute. însă pronia îndurată a sfărmat fatale fere Ș-a doritului Luceafăr ni răsare-acum scînteia, Ce pre soarele mînește de la depărtare sfere" (La introducerea limbei naționale în publica învățătură, 1828). Poezia a apărut în primă variantă în 1821, dar fusese probabil compusă mai devreme cu cîțiva ani, atunci cînd Asachi însuși ținuse
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
tradiționale, legat prin toate firele de secolul precedent. Mitologia greco-romană (Aheronul) este chemată să formeze personificări banale și cuminți ( Cele neguri, născute în rîpa Aheronului, întinsăse a lor aripi); epitetele rămîn, toate, abstract-noționale (noapte oarbă, pronie îndurată, fatale fere, doritul Luceafăr). Suntem la distanță imensă de limbajul romantic ce ar fi trebuit să celebreze deschiderea spre o nouă lume. Cea mai perceptibilă influență italiană se regăsește în prozodia novatoare, în noul tip de vers creat special de Asachi. Alexandrinul românesc, versul-matrice
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
că iubita lui - eterna Bianca Milesi, în rol de Donna Laura și avînd omniprezența Beatricei - apare descrisă tot în termeni stelari: "Atinsă-i fi de mînele/ Doritei doamne mele/ Și te-or privi luminele/ Acelor vie stele.// Și mie lin luceafărul/ Din ceriu va să-mi străluce,/ Cînd dulce-a fi d-o patimă/ Aminte a-și aduce" (Alvir cătră a sa miniatură). Bianca-Laura se întruchipează în Dafne, în sonetul unde ochii ei devin "două a stelelor lumine"; apariția Biancăi sub
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
marginea unui portret miniatură al iubitei: Atinsă-i fi de mîinele/ Doritei doamne mele/ Și te-or privi luminele/ Acelor vie stele, în care, din nou, percepem cu anticipație un ecou eminescian, ca și în catrenul următor: Și mie lin luceafărul/ Din ceri va să-mi străluce,/ Cînd dulce-a fi d-o patimă/ Aminte a-și aduce". Sau: "La Patrie evocă moștenirea civilizatorie a clasicității latine și toată acea așa de asachiană mitologie națională (Dochia, Orfeu, Tracia) care va trece
Nicolae Manolescu față cu poeții romantici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9119_a_10444]
-
poziția. Își repudiază trecutul "revoluționar", părăsește partidul și-i aduce lui Ceaușescu învinuiri directe, printre care și aceea că se comportă ca și cum ar fi "proprietarul României". Dorin Tudoran, și el fost membru de partid, reporter la "Flacăra" și redactor la "Luceafărul", de unde este concediat în 1980, denunță încălcarea dreptului la exprimare liberă, deținerea de "ostatici", violarea "standardelor drepturilor omului". Mircea Dinescu, în fine, în interviul din "Libération" și în altele, pune și el chestiunea libertății de exprimare și a libertății în
Ceva despre disidență și disidenți by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/9132_a_10457]
-
face să aibă o temperatură diferită de a celor intrate în schițe și momente, sau în comedii. Acelea sînt mostre reci, pe care le încălzește contactul cu lumea noastră. Articolele, în schimb, sînt instantanee calde. Deși, citind că "un nou luceafăr se ridică acuma, mai sclipitor decît Cortazzi, mai radios decît Calimaki. La văpaia lui de lumină toate stelele Dorohoiului se întunecă. Acest luceafăr este d. Micali, onor. președinte al comitetului permanent din localitate", îți zici că nu e, de fapt
Întreg Caragiale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9367_a_10692]
-
le încălzește contactul cu lumea noastră. Articolele, în schimb, sînt instantanee calde. Deși, citind că "un nou luceafăr se ridică acuma, mai sclipitor decît Cortazzi, mai radios decît Calimaki. La văpaia lui de lumină toate stelele Dorohoiului se întunecă. Acest luceafăr este d. Micali, onor. președinte al comitetului permanent din localitate", îți zici că nu e, de fapt, nici o diferență. Un lanț al slăbiciunilor: "Și ține mult d. Vernescu la Buzău; mai mult ca la Teleorman, unde generalul Manu îi discută
Întreg Caragiale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9367_a_10692]
-
lăsat pe Tine să ni-l voevodești, voivod al trudei noastre și al plaiului Mioriții. ..................................................................... Ni Te-a lăsat pe Tine: arc, stemă, bărbăție, - venit din pribegie din Franța visătoare - precum Cercel venise cu ochi^n poezie - întors să fii luceafăr, după un apus de soare! Descălecând ca Dragoș pe vechiul Tău pământ, zidește-}i - cum pe vremuri se ctitoreau cupole - în mănăstirea sfântă a neamului Tău sfânt Ca Neagoe, tot darul, și truda, ca Manole!" Elogiul nu e datat, dar
Surprizele arhivelor by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9385_a_10710]
-
arată o lume în mers, surprinderea luminilor fugare de la luntrile pescarilor care-și vrăjesc prin licărirea torțelor prada din adâncuri și mai ales acel lucru de neuitat care este chemarea de dimineață, în faptul chiar al zilei încă răcoroase, a luceafărului, care se ridică deodată în fundul cerului vioriu, și este ca o trezire la viața cea nouă, ce trebuie să înceapă pentru locuitorii adâncului de apă, ca și pentru cei care, astăzi, pe ruinele cetăților elenice, duc numai rămășița tristă și
Povestea unui oraș by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9416_a_10741]
-
din Iași. Sfîrșitul de săptămînă pe care l-am petrecut acolo mi-a adus sentimentul unei frumoase reîntîlniri. Deoarece clădirea superbă, impresionantă a teatrului este într-un proces de reabilitare și de renovare, spectacolul " Audiția" se joacă în sala Teatrului "Luceafărul". Deși sîmbătă, deși caniculă, deși ispite de festivaluri ale berii și ale plăcerilor de consum, publicul a fost numeros. Am avut timp, pînă la începerea reprezentației, să mă obișnuiesc cu spațiul construit de scenograful Ștefan Caragiu, deja colaboratorul-însoțitor al regizorului
Ce frumos e în Japonia! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9477_a_10802]
-
el făcînd donații Mănăstirii Antim și conferențiind acolo în 1948-1949, cînd a și încercat să-și editeze albumul Xilografii, pe teme religioase. În urma amnistierii de la începutul anilor '60, i se mai publică sporadic cronici, eseuri, comentarii, articole în "Viața românească", "Luceafărul", "Steaua" ș.a. Ar fi făcut demersuri pentru a tipări un volum, depunând chiar manuscrisul la o editură, și fusese primit în Uniunea Scriitorilor din România. A murit la 16 septembrie 1984, în București După 1989, în revistele "Jurnalul literar" și
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
ale scrierii, întrucît "valahii moderni" îi apar eseistului "ca personagii scăpate, prin viclenie metaleptică, din trei mari opere literare. Ale unor Budai-Deleanu, Caragiale și Eminescovici". Din autorul }iganiadei s-ar trage cei cu sentimentul definitoriu al "țigăniei naționale", din autorul Luceafărului, legiunea de "fonfi, flecari, bîlbîiți, huseni cu gura strîmbă", iar din autorul Scrisorii pierdute, "cei cu sentimentul românesc al farsei, ce-s undeva pe la mijloc, între Ťțigănieť și nulitatea extraordinară, demnă de Premiul Nobel pentru Eșec". Cam acestea ar fi
Magister Casvaneus by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9565_a_10890]
-
fără îndoială, că orice scriitor român, oricât ar fi el de umil, se naște cu o mare datorie de recunoștință față de Inochentie Micu, întemeietorul Școalelor. Cât este de mare datoria aceasta, au spus-o - așa cum știau s-o spună - toți luceferii culturii și literaturii românești. Ar fi prea cutezător din parte-mi să mai adaog ceva. Făclia aprinsă la Blaj acum 200 de ani n-a mai putut fi stinsă de atunci -, și nici nu se va stinge vreodată. Episcopul Inochentie
Mircea Eliade despre Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/9597_a_10922]
-
culturale de export, înregistrat, de exemplu, în italiană). Doar literatura - fără sprijinul istoriei - pare să fi adus la un moment dat la modă numele Rodica (din titlul unei poezii a lui Alecsandri, puse și pe muzică), Cătălin și Cătălina (din Luceafărul lui Eminescu), probabil și Călin (din poemul eminescian cu același titlu). Între cele două războaie, au putut avea o anumită influență scriitorii de romane de succes - Ionel Teodoreanu, Cezar Petrescu, poate și Rebreanu sau Sadoveanu. E posibil ca proza lor
Onomastica și moda culturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9611_a_10936]
-
lui Maiorescu siglele P2, P3 ... P11) și reluat, apoi, în Convorbiri literare din februarie 1884 (sigla: CL) - considerându-se îndeobște că revista îl reia după ediție (deși redacția nu anunță acest lucru în vreo notă, cum făcuse, de pildă, cu Luceafărul în august 1883, specificând: "După Almanachul Societății România Jună"). Redau textul din Convorbiri literare, urmând să-l compar cu Ediția princeps și alte ediții. De-or trece anii cum trecure, / Ea tot mai mult imi va plăce / Pentrucă 'n toat
Cum scria Eminescu? by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7706_a_9031]
-
Școala de vară. Îmi vor fi foarte dragi. Am să mă uit plin de speranță la ei. Olimpiada de română de la Iași În dimineața zilei de 14 aprilie, anul acesta, m-am aflat la Iași, în vasta sală a Teatrului "Luceafărul", unde am asistat la decernarea premiilor pentru faza pe țară a Olimpiadei de limba și literatura română destinate elevilor de gimnaziu (este vorba de elevii din clasele a VII-a și a VIII-a, dar un concurs organizat simultan - ce
Tineri frumoși by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9697_a_11022]
-
însuși. Are apoi marea calitate de a ține mereu cu poporul, cu amărâții și sărmanii, de a fi fost un fals reper politic, un fals model, prin urmare numai bun de vândut la TV. Adrian Păunescu a devenit esența națiunii: Luceafăr, dizident, „mare om, mare caracter“, după cum s-a spus la televizor. Este așa cum scrie, de un ridicol sublim, pe burtieră la Realitatea TV, la dispariția poetului cu P mare: Mortul învingător. HotNews.ro, 5 noiembrie 2010, 203 comentarii La capătul
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
Revoluție. Doamna Berlogea, căreia Îi port o amintire minunată și care a fost un mare pedagog și om de teatru, m-a amânat vreo trei ani. Până la urmă, mi-am luat doctoratul În 1998. Pe atunci eram regizor la Teatrul „Luceafărul”, iar doamna Berlogea m-a Îndemnat să nu pierd ocazia și să mă transfer În Învățământul superior artistic. A avut dreptate. Și În Învățământ sunt momente În care nu te simți bine, În care te uzează animozitățile unora dintre colegi
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
că am eu un gând. CODÂRLIC: Oi sta, ce să fac? (se așază amândoi) Și cam ce fel de gând îi fi având, dacă nu-i cu supărare? DĂNILĂ: Așteaptă tu pân-or răsări stelele și-or începe să râdă luceferii la ele. Pe urmă nu mai trece multă vreme și iese și Luna. CODÂRLIC: Ei, ș-apoi ce are Luna cu buzduganul? DĂNILĂ: Mai nimic. Numai ține minte ce-ți spun: când a răsări Luna, poți să te ștergi pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Costăchel și Petrache mergeau spre casă tăcuți. Când au ajuns în colțul cimitirului, Costăchel s-a oprit pentru o clipă, îngândurat: „Uite pentru ce am luptat noi și atâta amar de români!... Ca să ne trezim că aiștia ne fac colhoznici... Luceafărul mamei lor!”... S-a întors apoi cu fața spre Petrache, care aștepta tăcut la spatele lui. Măi Petrache! Da’ tu nu știai că noi suntem trecuți la chiaburi? De ce nu mi-ai spus până acuma? Păi, așa cum ai venit tu
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Până la urmă, Chersân a rămas cu mâna în aer și cu gura căscată, ca un pește pe uscat. Nu mai știa ce să spună. Privea disperat când spre tovarășul de la raion, când la adunare. Auzi-l numai și te crucește! Luceafărul mamei lui de neisprăvit! - a șoptit Petrache către Costăchel. Au ei treabă cu „întovărășala”, da’ cu chiaburii îi nevoie mare - a apreciat situația Costăchel. Îl rog pe tovarășu’ deleagat de la raion să ne spuie de ce vrea partidu’ nostru să ne
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
aici tată: „Întrucât nu ați predat la timp cotele datorate statului, sunteți obligați ca într-o săptămână să predați următoarele cantități... ” Când Costăchel a terminat de citit, Petrache a izbucnit: Auzi numai și fă-ți cruce cu limba-n gură! Luceafărul mamei lor de bolșevici! Și-au pus în gând să ne aducă la ascultare, Petrache băiete! Da da! Aista-i planul lor... La sfârșitul săptămânii, au încărcat două sănii învârfonate cu saci și au plecat la târg, să predea cotele
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]