2,476 matches
-
descrie o oglindă: un obiect din metal sau sticlă, de diferite forme, având o față acoperită cu un strat metalic formând o suprafață netedă și lucioasă care are proprietatea de a reflecta razele de lumină, dând naștere, în acest spațiu lucios, imaginii altor obiecte. Oglindirea este un fenomen natural și el există de când lumea. Ptolemeu a fost primul care a expus o teorie a oglinzilor și a refracției luminii, iar Arhimede a incendiat flota dușmană cu ajutorul unor oglinzi imense ce focalizau
ÎN LOC DE PREFAŢĂ LA ROMANUL GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355147_a_356476]
-
fidel în limba de lac *Cețuri sinilii. în urmă - lacul strălimpezit în azur *Smocuri-smocuri de copaci scânteind - pictură naivă *Orizont vălurit soare nehotărât privind spre munte *Taie lacul în V o gașcă pestrița cu gâtul roșcat *Palme căuș - trei fructe lucioase înfășate în frunze. CEZARINĂ ADAMESCU Lacul Balaton, 24 septembrie 2011 Referință Bibliografica: TOAMNĂ-N FILIGRAN - 17 POEME ÎN 17 SILABE - / Cezarină Adamescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 267, Anul I, 24 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Cezarină
de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355659_a_356988]
-
gard. Am umblat ceva prin lume și sunt sigură că mai există țarini roditoare și pe la alții, poate chiar mai fecunde decât ale noastre, prin colțuri de lume cu configurații tectonice nebănuite. Dar numai în România am găsit îndârjirea neagră, lucioasă a pământului zurliu, care are prostul obicei de a produce noroi, ca să ne indispună. „Operațiunea pantofi” se rezumă în țările dezvoltate la o simplă ștergere cu o cârpă curată, din An în Paște. În România, în schimb, la fel ca
ROMÂNIA LIPICIOASĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346043_a_347372]
-
moara cotidianului. Mai bine jumătate gol sari pe fereastra iubirilor false, pentru a putea intra, urcând una câte una, treptele iubirii albe, în tainele împlinirii. Să vrei doar... E mai bine așa - mi-a spus o pasăre lovind cu ciocul lucios, gratiile cuștii în care am adunat un pumn de alegeri. Greșite. Toate sau... "...dorința noastră de mântuire, pentru fiecare din noi, numai pe cruce se poate vedea, înțelegând crucea ca fiind cea mai mare favoare a Pământului." - Părintele Arsenie Papacioc
CUIB DE PĂSĂRI SPIN (FRAGMENT) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368976_a_370305]
-
cartier. Când nu avea clienți, rezemată de masa din piatră, urmărea cu privirea tramvaiele care opreau în stația de lângă piață. I se părea uneori că îl vede pe Nicu, manevrând cu pieptul scos în față vagonul, de-a lungul șinelor lucioase. Se îmbujora, fericită că un astfel de om important, fără de care mulți oameni nu puteau ajunge unde doreau, trăia cu ea. Nu se gândea atât de mult mult acasă, la copii sau la bătrână, pe cât se gândea la viitorul pe
VASILICA de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370971_a_372300]
-
Pe cer felinarul cel galben s-a stins. Bucegii ș-au pus diademă de stele. În jur totu-i alb,joc simplu de Iele. Pe creste și-n vale,azi-noapte a nins Păduri din cleștar. Șipoturi mărunte ascunse sub mantii lucioase de ghiață, cascade-mpietrite de o zână glumeață! E tot sclipitor...și Babe cărunte Când norii pictează cu pană măiastră argintia perucă,ce umple abisuri, ecoul se sparge în clinchet de visuri renăscând peste liniștea noastră Iar Viscolul care-i
IARNA ÎN BUCEGI de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369906_a_371235]
-
de la Horezu de către Pro Ceramic Pitești, județul Argeș, Argcoms - SCM, Curtea de Argeș, Mitu Marian Nicolae din Coșești, Argeș și Jorj Pavel Dimitriu din București. Pro Ceramic Pitești expune ghivece de flori, tratate 100% în interior cu hidrofugant, la exterior cu lac lucios, cu motive geometrice, unice prin cromatică: maro, negru, crem, galben, roșu monarh, roșu auriu sau culori combinate: roșul popii obținut din portocaliu și roșu monarh, maro nectarin combinat cu roșu monarh, crem și galben etc. Mitu Marian Nicolae este profesor
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
materialele brute? Anul trecut am vizitat Reina Sofia, muzeul de artă contemporană din Madrid, Spania. Am văzut un tablou. La început am crezut că este doar suportul pe care trebuia să fie așezat tabloul. Nu, era tabloul în sine. Alb, lucios, cu un punct negru în mijloc. Se numea Vid (Void). În altă cameră, era expus un mastodont din marmură. Am crezut că este sala în construcție. Nu, nu era. Era opera unui sculptor. Iar unii vor spune că Venus din
POET (DIMINEŢILE UNUI ANOTIMP) de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370524_a_371853]
-
de bombănit. Doar de învățat. Doar de mulțumit. • Să faci astfel ca uitările tale să nu atingă esențele pe care le-ai agonisit. • Să nu-ți lași mintea și imaginația să lâncezească, să nu lași rugina să-ți mătuiască metalul lucios al entuziasmelor și al trăirilor. • Să nu-ți fie rușine să mai vrei toate cele. • Să nu te sfiești să mai ceri, încă și încă... Atât cât se poate, atât cât ai cui să ceri, în afară de Dumnezeu. • Să cheltui până
PASTILA SĂPTĂMÂNII (24) GÂNDURI DE BĂTRÂNEŢE de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368217_a_369546]
-
sârman, pe-o stradă A primit în dar o ciocolată Si-mangaiere pe obraji "Să ne crești mare copilaș!". Se uită la ea. Mai, ce să fie? Nu mai văzuse o așa hârtie, Ce fină e și cât e de lucioasa, La ce-ar putea să-i folosească? Căci nu stia, de unde să știe, Ce-ascunde-n ea acea hârtie? Întreabă toată lumea-n jur, Primește ocări, picioare-n cur. Toți cred că e un miștocar, Sârmanul, chiar n-avea habar Și-atunci când a
COPIL FARA COPILARIE de MIHAIL COANDĂ în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362618_a_363947]
-
a peste o sută de cărți de poezie, proza, teatru și folclor. Ion Mărgineanu este văr primar cu mama mea. El mi-a oferit pentru prima data in viata o carte cu autograf ... o carte de poezii cu coperți maronii, lucioase ... Participăm cu plăcere la olimpiadele școlare, recitam poezii la spectacolele organizate de școală mea sau la Casa de Cultură a Sindicatelor, iar apoi am început să scriu cu creionul, într-un caiet cu coperți roșii. Într-o zi am aruncat
SIMONA BOTEZAN [Corola-blog/BlogPost/362484_a_363813]
-
a peste o sută de cărți de poezie, proza, teatru și folclor. Ion Mărgineanu este văr primar cu mama mea. El mi-a oferit pentru prima data in viata o carte cu autograf ... o carte de poezii cu coperți maronii, lucioase ... Participăm cu plăcere la olimpiadele școlare, recitam poezii la spectacolele organizate de școală mea sau la Casa de Cultură a Sindicatelor, iar apoi am început să scriu cu creionul, într-un caiet cu coperți roșii. Într-o zi am aruncat
SIMONA BOTEZAN [Corola-blog/BlogPost/362484_a_363813]
-
Să nu cumva să dai peste-o nevastă, O nevăstuică, o leoaică, mai știi cine Te caută, bețivule, haine. Cu laude, rog, nu mă-ngropați, Nu-i bine să dispari nici luni, nici marți, Voi fi cândva o piatră gri, lucioasă Pe care-o spală apele, ca vocea ta duioasă. Boris Marian. Referință Bibliografică: Din zborul păsării / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1184, Anul IV, 29 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate
DIN ZBORUL PĂSĂRII de BORIS MEHR în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353547_a_354876]
-
de la urcarea în mașină. Eu stau liniștită în scaun, pe jumătate hipnotizată de balansul lănțișorului aurit prins la cheia mașinii. La indicațiile prețioase primite prin telefon, apasă ambreiajul și mașina țâșnește pe carosabil. Zâmbetul încrezător răsări din nou pe buzele lucioase gata de un adevărat periplu verbal. Mașina rulează lin, aproape fără zgomot, liniștitor. La primul semafor, Sandy își scoase o țigară subțire, lungă, o aprinse și pufăi un norișor diafan prin geamul coborât, atrâgând ca un magnet privirile șoferilor de pe
ALO, AICI SANDY! de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352939_a_354268]
-
și s-a repezit glonț la dosarul unde ținea contractul fictiv cu inginerul Casapu. Mâinile îi tremurau, capul îi vâjâia, iar timpul îl presa ca o locomotivă care se-ndreptase cu viteză spre el, în timp ce se afla căzut pe șinele lucioase. Curaj, Mitică! Parcă așa spunea primarul. Rupe hârtiile astea care îți ard cariera, viața chiar! Repede, repede că trece timpul peste tine și te strivește!.. În ușă se auziră ciocănituri puternice care-i sunau în cap, ca niște lovituri de
S.R.L.AMARU-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352927_a_354256]
-
manualele mele de școală „Cât e Dobrogea de lată/ Bate vânt și crește piatră” este contrazisă. În zonele prin care am trecut pământul Dobrogei pe lângă frumusețea naturală: dealuri acoperite cu pășuni, arbori și arbuști, fâșii de stuf, cursul liniștit și lucios al Dunării și lunca înverzită a acestuia, și-a arătat și fața cealaltă cultivată de mâna omului cu podgorii și livezi bine îngrijite, suprafețe de rapiță în ale căror flori pare a se fi revărsat polenul lumii. În drumul nostru
SFÂNTUL APOSTOL ANDREI, CEL ÎNTÂI CHEMAT, ŞI LĂCAŞURILE SALE DOBROGENE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354458_a_355787]
-
viață frumoasă, demnă, chiar dacă n-are cine știe ce avere. Sau, poate, babacul prea mult își cultivase în mintea sa ideea că averea avocatului Tătărescu mi se cuvine mie!... De la o vreme Karl, cu chipu-i frumos, armonios, având păr negru și lucios, pășea meditativ alături de Alice, fără să scoată prea multe vorbe. Părea chiar înnegurat. - Alice, îi zise el după o lungă tăcere, ai fi în stare să fugi cu mine în lumea largă, să zicem... în America, să trăim singuri, stăpâni
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
Ediția nr. 1129 din 02 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Zidindu-se fiecare-n fiecare pietrele templelor se plâng de liniștea din interior. Policandrul spânzurat își aprinde luminile, nu mai fumegă nicio ceață-n priviri. Fețele se sfințesc umede și lucioase, zâmbetele copiilor consimțind cumințenia. Nu predică nimeni dar se aud cuvintele în fiecare cum se clădesc. Între linii punctele nu se ating de margini, cercurile sunt ochiuri de cer în oglindă. Oglinzile se pierd unele în altele, nu există nicio
NICIO UMBRĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353821_a_355150]
-
de afară: granite „sirop cu gheață” și aproximativ douăzeci de sortimente de gelato „înghețată”. Sub raport uman consumatorii sunt impresionați de chipul unei buchetiere de o frumusețe îngerească, melancolică, cu ochi mari și negri, limpezi și misterioși, cu păr negru, lucios, buclat, cu gâtul alb precum crinul, care pare copia fidelă a icoanei Sfintei Cecilia din Catedrala Santa Maria del Fiore. Prietenul său l-a condus după aceea în parcul Boschetto ce se află în afara orașului Florența. La începutul parcului, este
IMAGINEA ITALIEI IN OPERA LUI VASILE ALECSANDRI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353858_a_355187]
-
îndruma îndeaproape cum trebuie să pescuiesc, cum trebuie să pun râme în undiță. Eram cu totul novice în pescuit. Uf! Ce îndeletnicire nesuferită să pui râme în undițe! Dar în ziua aceea n-aveam încotro. George prinsese deja un peștișor lucios. Eu nimic. Mai prinde George un boiștean. Eu ... nimic. 0-2. - Vezi, fii atent, când trage peștele de dop, smucește undița! îmi dădea sfaturi George. Și vezi dacă mai e momeala pe ac, poate ți-a mâncat peștele momeala!... Mă tot
LINIŞTEA DE CERNOBÂL (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353875_a_355204]
-
pește mititel din apă. Da, uite c-am învățat să pescuiesc! Prinsesem curaj. Mă tot uit sârguincios la dop. Aha, iată se mișcă iar dopul... Trag de undiță. Undița deveni grea. Trag cât pot. Răsări un pește mare și greu, lucios la capătul firului. Cârmesc undița grea spre mal. George întoarse capul și văzu „dihania” lucitoare la undița mea. Nu știu cum se face, când am adus peștele deasupra malului, peștele ieși din undiță și căzu pe mal. - Prinde-prinde-l!... Pune piciorul pe el
LINIŞTEA DE CERNOBÂL (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353875_a_355204]
-
a fost, pentru totdeauna! - Băi, ce-ai făcut, Viorele! Băi, ce ghinion!... Să scapi tu așa un pește frumos ca prostul!... se căina înciudat George. Eu m-am liniștit repede, Dumnezeu a dat, Dumnezeu a luat peștele cel fălos și lucios. George s-a întors iar la undița lui, urmărea aprig dopul de plută. - Băi, așa ghinion, băi, Viorele!... Să scapi tu ditamai pește, tocmai la mal!... se tot văita George în răstimpuri. George mai prinsese vreo doi peștiuci. Parcă și
LINIŞTEA DE CERNOBÂL (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353875_a_355204]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > FLOARE DE CASTAN Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1570 din 19 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului FLOARE DE CASTAN Sclipitoare și lucioasă, Floare albă de mireasă, Strugurel de fulgi de nea, Ori un colț de catifea, Policandru alb de ceară, Ori surâs de primăvară, Coif din săli de carnaval, Ori doina unui caval, Refugiu pentru albine, Ori creasta unei coline, Un castel
FLOARE DE CASTAN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353988_a_355317]
-
sub un castan gros și stufos. Era frumos, soare, cald, parcă nu era luna lu’ octombre, așa cum chiar ea remarcase tot în gând... Din bătrânul castan picau, cu foșnet blând, frunze uscate și, din când în când, castane mari și lucioase, scoțând diferite sunete, în funcție de locul în care cădeau: pământ negru, iarbă, pavaj, bănci, mese de lemn din fața lor... Erau zgomote liniștitoare, Oara chiar ațipise. La un moment dat, a tresărit speriată. O castană tocmai îi căzuse în moalele capului. Nu
CĂINŢA HOŢULUI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353941_a_355270]
-
Dacă, însă, vrei să intri în castel, nu e o idée bună să te duc în turn. - Și cum crezi că pot înota prin smoala în flăcări? - Așa, suflă dragonul peste el o flacără verde care îl îmbrăcă în zale lucioase. Urcă în spatele meu! Om și dragon se scufundară în șanțul adânc, trecând printr-un tunel săpat sub zidurile cetății. Ionuț, care la început închisese ochii, privi apoi labirintul întortocheat de coridoare și scări care se deschideau în fața lor. - Acum, du
PĂDUREA NEUMBLATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352981_a_354310]