2,384 matches
-
ori aspecte ale caracterului său diacronic sunt strâns unite iar ființa ei este teandrică, misiunea ei fiind una celestă. Ea nu este o instituție ca oricare alta. De aceea, ea nu se poate confunda cu interesele Statului care sunt pur lumești, pământești, limitate deci, la această existență terestră. Un conformism și o compatibilitate absolută cu aceste interese ar putea fi păgubitor pentru credibilitatea, imaginea și autoritatea ei în fața poporului, a lumii. Biserica nu are voie să se amestece în disputele politice
DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ… PARTEA A II [Corola-blog/BlogPost/365923_a_367252]
-
De aceea, își așterne pe chip voalul de speranță și pornește în căutarea visului propriu pe care-l convertește în visul celuilalt. Și astfel, visând împreună, trec peste orice obstacol într-o arcă salvatoare, gata pregătiți pentru a străbate oceanul lumesc, cu veșnicia drept cunună, spre țărmul abia întrezărit de la celălalt capăt. Visul, în viziunea poetei, simbolizează viața însăși. Tonul elegiac din poezia „Început de iarnă” - prefigurează vârstele scurse pe nesimțite. Poemul are nostalgia unui lied, muzicalitatea și incantația sonetului și
FLOAREA TINEREŢII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366048_a_367377]
-
introduce într-o lume mirifica ce te poartă prin labirintul artei. Atmosferă plăcută și privirile calde ale unor oameni sinceri și deschiși la suflet te învăluie că într-un nor de magie care te determină să te lepezi de cele lumești și să te alături, necondiționat, unui tărâm parcă desprins dintr-o lume lipsită de păcat, animată numai de înțelepciune și frumos. Citește mai mult Madridul - metropola în care amurgul trezește parcă la viață toată suflarea. În centru, străzile sunt animate
GEORGE SMARANDACHE [Corola-blog/BlogPost/365283_a_366612]
-
introduce într-o lume mirifica ce te poartă prin labirintul artei. Atmosferă plăcută și privirile calde ale unor oameni sinceri și deschiși la suflet te învăluie că într-un nor de magie care te determină să te lepezi de cele lumești și să te alături, necondiționat, unui tărâm parcă desprins dintr-o lume lipsită de păcat, animată numai de înțelepciune și frumos.... III. GEORGE SMARANDACHE - CU OLTENII ÎN NOUA ZEEELANDĂ, de George Smarandache, publicat în Ediția nr. 925 din 13 iulie
GEORGE SMARANDACHE [Corola-blog/BlogPost/365283_a_366612]
-
Și...e trist când minți și spui, că-n viața ta doar eu exist. Sunt amăgiri... m-ademenești cu false vorbe de-mpliniri. S-a stins iubirea?! (dac-a fost vreodată) Îți exist doar să-ți iau a ta povară... Lumesc, se-nnoadă fire-n viață, fără legătură și la vânt de seară se desfac... se desfășoară... Nu se mai ating... Trec prin focuri, ce tot mai repede se sting. Ești un Narcis, (care știi cum a pierit: din iubirea-i
NEPĂSARE de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365558_a_366887]
-
Se pare, totuși, că, în anii postdecembriști în care actualul șef al culturii românești și-a tocit coatele, învățând carte pe rupte pentru a ne reprezenta țara la cele mai înalte foruri științifice, în pofida timpului său extrem de limitat pentru cele „lumești”, IQ-ul deosebit l-a ajutat să adune o avere... frumușică! „Potrivit declarației de avere publicate pe site-ul Administrației Prezidențiale, datată 1 septembrie 2012, Daniel Barbu deține mobilă și pictură europeană din secolele 16-19, precum și alte obiecte de artă
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365069_a_366398]
-
vas grecesc ca să fie adorabilă îi ajunge să fie ea însăși bărbații suflă și acum în palmele ce le-au stat încleștate pe armele vânătorii chiar și aici pe scaunul frizerului te-ajunge perfecțiunea radarului m-am înfruptat din măreția lumească din semănătura pământească dar mi-a fost mereu foame” Ioan Dragoș Referință Bibliografică: POESIS-Ioan Dragoș / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 940, Anul III, 28 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene : Toate Drepturile
POESIS-IOAN DRAGOŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365145_a_366474]
-
introduce într-o lume mirifică ce te poartă prin labirintul artei. Atmosfera plăcută și privirile calde ale unor oameni sinceri și deschiși la suflet te învăluie ca într-un nor de magie care te determină să te lepezi de cele lumești și să te alături, necondiționat, unui tărâm parcă desprins dintr-o lume lipsită de păcat, animată numai de înțelepciune și frumos. Așa mi-aș permite să descriu, cu puține cuvinte, activitatea acestor oameni fără odihnă care, prin eforturi, uneori depășind
PARADIS INTERCULTURAL de GEORGE SMARANDACHE în ediţia nr. 932 din 20 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365263_a_366592]
-
abordare, asta ca să fim cinstiți și să nu punem de potriveală acolo unde omul este original. La Ionel Necula magicul se cufundă, domnia sa se referă poate chiar la o coborâre inițiatică, la Crina Bud, fantasticul e mai obraznic și mai lumesc „ se ițește”. Acestea fiind spuse pe cine și ce să invoc să-mi vină în ajutor, nu pentru cronică literară, cel puțin de data aceasta, sunt perfect neputincioasă și nedumerită. Chesiunea care mă frământă, este următoarea. Cum să citesc eu
ZĂPADA NEAGRĂ-POTRIVELI ŞI COINCIDENŢE AUCTORIALE, ARTICOL DE VIRGINIA PARASCHIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365270_a_366599]
-
și duc la secătuirea iubirii. Chiar și atunci când cei doi se încred în armonia lor - intelectuală sau fizică - pot constata că după un timp relația dintre ei „va îmbătrâni, se va scleroza și va muri odată cu módele și cu frământările lumești” . Această neputință omenească este dovada că fără ajutorul lui Dumnezeu nimic din ceea ce făptuiește omul nu are șansa de a dăinui. Relația definitorie, esențială a omului este cea pe care o are cu Dumnezeu: dacă aceasta există, atunci întreaga lui
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364649_a_365978]
-
Viață, dar până una alta, nu uit că plec de la o întâlnire care este plină de miresme pe care le imprim în spiritul meu, la fel cum se impregnează rochia mea de gală cu diverse mirosuri atunci când vin de la peteceri lumești. Este singurul colet pe care îl iau cu mine, el va arăta ce am făcut prin trecerea lumii. Mireasma Iubirii și miresmele plăcerilor lumești îmi stau aproape, atât de aproape încât ele fac din mine omul care sunt azi așa cum
LUMINA DIN TAINA CUVÂNTULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364755_a_366084]
-
la fel cum se impregnează rochia mea de gală cu diverse mirosuri atunci când vin de la peteceri lumești. Este singurul colet pe care îl iau cu mine, el va arăta ce am făcut prin trecerea lumii. Mireasma Iubirii și miresmele plăcerilor lumești îmi stau aproape, atât de aproape încât ele fac din mine omul care sunt azi așa cum mă puteți distinge fiecare. Eu știu că sunt doar om, omul care astăzi a scris despre el. Demn, de multe ori demn, este acela
LUMINA DIN TAINA CUVÂNTULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364755_a_366084]
-
eroarea mai sus semnalată. Foarte mulți, profund impresionați de abaterile și cusururile clerului, sfârșesc prin a contracta o aversiune teribilă împotriva creștinismului. Profundă eroare și regretabilă confuzie! Era fatal, ca instituția și slujitorii ei să aibă păcatele inerente oricărei organizații lumești. Ba ceva mai mult: printr-o ciudată ironie a soartei, nu arareori, s-a întâmplat ca biserica și clerul să lucreze în sens diametral opus, cu spiritul religiei creștine. Inchiziția este un caz deosebit de edificator. Religia cea mai tolerantă de pe
AM AVUT NOROCUL SĂ-L CUNOSC PE CEL MAI MARE CRISTOLOG ROMÂN: STERIE DIAMANDI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364758_a_366087]
-
s-a împlinit. Se oprește în fața ferestrei. E întredeschisă. Poetul îl așteaptă. Un zâmbet îi luminează chipul. Nu se teme, fiindcă poeții buni n-au teamă de ceea ce oamenii numesc moarte. Ei trăiesc și gândesc dincolo de judecățile simple, de valorile lumești, de socoteala obișnuită cu lumea materială. Au legile lor, pe care nu le poți înțelege și pe care nici nu le poți cerceta...Se strecoară prin fereastră. E cald în casa aceasta, unde poetul a zâmislit atâtea gânduri, unde a
POETUL ION VANGHELE, ÎN ZBORUL INFINIT de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364767_a_366096]
-
ori aspecte ale caracterului său diacronic sunt strâns unite iar ființa ei este teandrică, misiunea ei este una celestă. Ea nu este o instituție ca oricare alta. De aceea, ea nu se poate confunda cu interesele Statului care sunt pur lumești, pământești, limitate deci, la această existență terestră. Un conformism și o compatibilitate absolută cu aceste interese ar putea fi păgubitor pentru credibilitatea, imaginea și autoritatea ei în fața poporului, a lumii. Biserica nu are voie să se amestece în disputele politice
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE STAT SI BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364720_a_366049]
-
spre pierzanie din pricina momelilor plăcerii, ci, prin răbdare, culege nădejdea mântuirii, iar la alegerea uneia din cele două căi n-a pășit pe calea care duce la păcat”. Credința conduce la împărtășirea slavei autentice. Cei care se încred în puterea lumească proprie (fie inteligență, fie autoritate lumească temporară, fie bogăție) își construiesc o slavă îngropată în țărână. „Sfinții, avându-și viețuirea în ceruri și punându-și faptele lor bune în vistieriile cele veșnice, au slava lor în ceruri; slava oamenilor pământești
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
prin răbdare, culege nădejdea mântuirii, iar la alegerea uneia din cele două căi n-a pășit pe calea care duce la păcat”. Credința conduce la împărtășirea slavei autentice. Cei care se încred în puterea lumească proprie (fie inteligență, fie autoritate lumească temporară, fie bogăție) își construiesc o slavă îngropată în țărână. „Sfinții, avându-și viețuirea în ceruri și punându-și faptele lor bune în vistieriile cele veșnice, au slava lor în ceruri; slava oamenilor pământești, însă, și a celor care trăiesc
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
străină, pentru că de pe pământ și de pe lucrurile cele pământești, ca de pe vârful Libanului, se ridică și se îngâmfă. Domnul nu sfărâmă pe toți cedrii, ci pe cedrii Libanului, pentru că Libanul era locul idolatriei”. Despre trufia înțelepciunii de tip eretic Înțelepciunea lumească exersată în mod autonom, detașată de experiența vie a Bisericii generează o încredere de sine care conduce la o cunoștință amăgitoare. Încrederea în puterea logicii autonome a minții care iscodește taina fără cuviință produce o gândire de tip eretic. Această
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
prin el, iar din semețiile cu care se osândește ne învățăm vădit de la Apostolul care zice < > (1 Tim. 3:6)”. Opțiunea Sfântului Vasile cel Mare pentru adevărul credinței Sfântul Vasile cel Mare a asumat principiul selectivității în relația dintre înțelepciunea lumească și credință. El s-a ostenit serios cu deprinderea înțelepciunii lumești, dar nu din motive de curiozitate, ci determinat fiind de înaintarea pe calea virtuților. Sfântul Vasile cel Mare era preocupat de aflarea adevărului mărturisitor. Însetat profund de adevărul mântuitor
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
vădit de la Apostolul care zice < > (1 Tim. 3:6)”. Opțiunea Sfântului Vasile cel Mare pentru adevărul credinței Sfântul Vasile cel Mare a asumat principiul selectivității în relația dintre înțelepciunea lumească și credință. El s-a ostenit serios cu deprinderea înțelepciunii lumești, dar nu din motive de curiozitate, ci determinat fiind de înaintarea pe calea virtuților. Sfântul Vasile cel Mare era preocupat de aflarea adevărului mărturisitor. Însetat profund de adevărul mântuitor al existenței, Sfântul Vasile cel Mare optează în cunoaștere pentru ceea ce
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
Un criteriu esențial îl reprezintă discernământul. Este nevoie de cultivarea discernământului, de exersarea unei minți capabile să selecteze ceea ce este potrivit cu învățătura creștină. În încheiere vom susține că Sfântul Vasile cel Mare a asumat principiul selectivității în relația dintre înțelepciunea lumească și credință. El s-a ostenit serios cu deprinderea înțelepciunii lumești, dar nu din motive de curiozitate, ci determinat fiind de înaintarea pe calea virtuților. Sfântul Vasile cel Mare era preocupat de aflarea adevărului mărturisitor. Așadar, fiind însetat profund de
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
de exersarea unei minți capabile să selecteze ceea ce este potrivit cu învățătura creștină. În încheiere vom susține că Sfântul Vasile cel Mare a asumat principiul selectivității în relația dintre înțelepciunea lumească și credință. El s-a ostenit serios cu deprinderea înțelepciunii lumești, dar nu din motive de curiozitate, ci determinat fiind de înaintarea pe calea virtuților. Sfântul Vasile cel Mare era preocupat de aflarea adevărului mărturisitor. Așadar, fiind însetat profund de adevărul mântuitor al existenței, Sfântul Vasile cel Mare optează în cunoaștere
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
fi cerul zilei și-al nopții senin, Pe pământ umbrele-s la fel de-ntunecate, Durerile la fel de-amare, chiar de-i alt chin, Chipurile-s, la fel, cu priviri aplecate!... Efemerul e cuprins în nemurire, De el stă atârnat lanțul lumesc, Ce vieți înfrânge, într-a sa înrobire, Risipind bucăți de suflete-n spațiul ceresc... Nu știm a ghici nimic străin gândirii, Ce din neant ființa subit ne-o-nvăluie, Ne miră întâmplări împotriva firii, Ce vise și speranțe fragile năruie... Întrebări cu
ÎNTREBĂRI CU ECOURI... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366428_a_367757]
-
în iesle ca să îndrepte necuvântarea omenirii și să Se facă hrană pentru amândouă neamurile. A norodului păgânesc și a celui iudaic pentru care este scris: «Între două neamuri vei fi cunoscut». A primit înscrierea cezarului August ca să îndrepteze nerânduiala cea lumească, căci înscrierea aceasta s-a făcut arvună a bunei rânduieli celei lumești". Sfântul Atanasie comentează însemnătatea mântuitoare a Nașterii Domnului pentru neamul omenesc și arată că fiind în trup, adică circumscris de acesta, Dumnezeu Cuvântul le cuprinde în Sine pe
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
amândouă neamurile. A norodului păgânesc și a celui iudaic pentru care este scris: «Între două neamuri vei fi cunoscut». A primit înscrierea cezarului August ca să îndrepteze nerânduiala cea lumească, căci înscrierea aceasta s-a făcut arvună a bunei rânduieli celei lumești". Sfântul Atanasie comentează însemnătatea mântuitoare a Nașterii Domnului pentru neamul omenesc și arată că fiind în trup, adică circumscris de acesta, Dumnezeu Cuvântul le cuprinde în Sine pe toate. Pentru că, așa cum este în afară de toate după ființă, dar este în toată
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]