1,094 matches
-
Pedagogică, București, 1983, p. 277. Nicolae Stoica de Hațeg XE "Stoica de Hațeg" , op. cit., pp. 255-256. Ibidem, p. 256. Vezi Sorin Mitu, Geneza identității naționale la românii ardeleni, Editura Humanitas, București, 1997, pp. 50-51. G. Pop XE "Pop" , „Varietăți”, Organul luminării, I, 1847, nr. 52, p. 293. Ibidem. Vezi Silviu Dragomir, Avram Iancu XE "Iancu" , Editura Minerva, București, 1988, pp. 341-349. Ibidem, pp. 241-243; George Bariț XE "Bariț" , Părți alese din istoria Transilvaniei. Pe două sute de ani În urmă, ediția a
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
1997. Pentru instrumentalizarea ideologică a acestor observații etnografice, vezi Sorin Mitu, Geneza identității naționale la românii ardeleni, Editura Humanitas, București, 1997, cap. „Căsătoria mixtă ca instrument de alterare a purității etnice”, pp. 219-228. Damaschin Bojincă XE "Bojincă" , Scrieri. De la idealul luminării la idealul național, ediție Îngrijită de Nicolae Bocșan, Editura Facla, Timișoara, 1978, p. 122. Petru Maior XE "Maior" , Istoria pentru Începutul românilor În Dachia, Tipografia Universității, Buda XE "Buda" , 1812, pp. 17-18. Ibidem. Ibidem. Augustin de Gerando, La Transylvanie et
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
304-305, 321-322, 327-328, 331, 361, 370, 372, 380, 399, 403-404 etc. Kőváry László XE "László" , Erdély története 1848-49-ben, p. 20. Ibidem. Ibidem. Vezi, la momentul respectiv, opiniile prounioniste exprimate de Timotei Cipariu XE "Cipariu" , În articolul „Uniunea”, publicat În Organul luminării, II, 1848, nr. 67. Kőváry László XE "László" , op. cit., p. 21. Este vorba de adunările populare convocate de tinerii radicali În Munții Apuseni cu scopul de a testa atitudinea țărănimii și de a da un plus de legitimitate revendicărilor românești
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
voce „francez”. DA, loc. cit., menționează doar originea franceză. Vezi, de exemplu, textul „Paris”, În Foaie pentru minte, inimă și literatură, IV, 1841, nr. 33, pp. 257-261. Totuși, la Bariț XE "Bariț" predomină forma germană: „franțoz”. Compară, de exemplu, Organul luminării, Blaj, 1847-1848, tipărit de Cipariu XE "Cipariu" cu caractere latine, și Învățătorul poporului, Blaj, 1848, editat tot de acesta cu chirilice. G. Mihăilă, Dicționar al limbii române vechi, Editura Enciclopedică, București, 1974, pp. 101-102, sub voce „frânc”. Dicționarul elementelor românești
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
E.H. Pieper, The Fenian movement, University of Illinois, Urbana, 1931; Mauria Harmon (coord.), Fenians and fenianism, University of Washington Press, Seattle, 1970. Știri despre ele În Gazeta Transilvaniei, II, 1844, nr. 35, 1 mai, p. 140: rubrica „Britania Mare”; Organul luminării, I, 1847, nr. 32, 9 aug., p. 170: „Anglia”. Georges Weill, L’éveil des nationalités et le mouvement libéral, Paris, 1930, pp. 176-182 („Le catholicisme libéral”). Gazeta Transilvaniei, VII, 1844, nr. 51, 26 iun., p. 204: „Franța”; X, 1847, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
că „ziarele franceze și engleze erau folosite uneori prin intermediul celor germane”). G. Bogdan-Duică, Ioan Barac XE "Barac" , 1933, pp. 22-23. Vasile Netea, op. cit., p. 130. Gazeta Transilvaniei, IV, 1841, nr. 49, 7 dec., p. 196: „Prețul unor jurnale”. În Organul Luminării, I, 1847, nr. 23, 7 iun., p. 117: „Anglia” ni se relatează despre un articol publicat În Times pe cinci coloane in-folio („Însă ce folio!”, comentează redacția), dovadă că la Blaj era cunoscut direct marele cotidian britanic. Ibidem, nr. 14-20
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
27: „Britania Mare”. Ibidem, nr. 18, 3 mart., p. 72: „Britania Mare”. Ibidem, nr. 90, 10 nov., p. 359 și nr. 100, 15 dec., p. 398: „Britania Mare”. George Em. Marica, Ideologia generației, pp. 191-205. Cf. ibidem, p. 200. Organul Luminării, I, 1847, nr. 23, 7 iun., p. 117 și nr. 5, 1 febr., p. 18: „Anglia”. Ibidem, nr. 46, 15 nov., pp. 242, 254: „Anglia”. Ibidem, nr. 12, 22 mart., p. 55: „Anglia”. Ibidem, nr. 5, 1 febr., p. 18
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Albinei”, probabil sub redacția lui Gh. Asachi, dar este posibilă și participarea lui M. Kogălniceanu la stabilirea orientării culturale. Gazeta se adresa tuturor românilor și, mai ales, „poporului” și „tinerimei”. Scopul urmărit este acela de a deveni instrumentul „unei practice luminări” a cititorilor tineri, în afara școlii. Un grup de tineri literați - se arată în program - se va strădui să asigure publicației, alcătuită după modelul foilor populare din Europa apuseană, articole și informații privind morala, istoria, cosmografia, arheologia, istoria naturală, tehnologia, industria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287496_a_288825]
-
dar și cu mândria că, iată-l cu adevărat este de pe timpul marelui Ștefan, atestat la 1531 (Mărtinești, 1518) că a avut și are biserică aniversară (de „Sf. Voievozi”, aceasta „nouă” are 150 de ani), că a avut școală pentru luminarea fiilor satului și că, cel mai important din bucata asta de pământ (răzeșesc), sunt rădăcinile continuității ca într-un ghiveci imens cu plante dintre cele mai diverse din care extragem tulpinile viguroase ale valorilor personalitățile depistate și încercăm să exemplificăm
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
și astfel de oameni plini de putere și noblețe ar putea dispărea iubitul nostru sat din care și noi, și toți cei care vor urma, ne tragem seva necesară ascensiunilor pe multiple planuri. Veți aduce soarele în sufletele voastre întru luminare și încălzire sufletească, așa cum luminate și încălzite sunt sufletele noastre, organizatorii, fii, nepoți și strănepoți ai satului, în ziua de astăzi, drept pentru care semnăm cu iubire, respect și pioșenie: Urmează tabelul cu cei prezenți: Curriculum Vitae Nume: MARIN Prenume
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
prezența în paginile sale a unor nume deosebit de prestigioase, dar și a unora cu rezonanță modestă. Colaboratorii erau îndemnați doar să vizeze „un ideal mai curat și mai înalt” (I.G. Duca), să profeseze o „artă democratică”, aprinzând „o flacără pentru luminarea și încălzirea marii mulțimi” (C. Banu). La împlinirea a cinci ani de la înființarea revistei, C. Banu își exprimă încrederea în acest ecumenism estetic: „Între revistele de bisericuță, care trăiesc pentru că nu mai au cum să moară, și între marile reviste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287015_a_288344]
-
a limbii, el situează limba română în context indoeuropean și în relații cu limbile popoarelor învecinate. De un studiu comparativ au parte toate compartimentele limbii, de la lexic la fonetică, morfologie și sintaxă. Filologul aduce contribuții în istoria limbii, îndeosebi în luminarea unei zone puțin cunoscute, privind elementele autohtone, dacice, de „substrat”, sesizate încă de D. Cantemir și care intră în atenția a numeroși lingviști străini (J.B. Kopitar, P.J. Šafařik, Fr. Miklosich, H. Schuchardt ș.a.). Deopotrivă romanist, slavist, orientalist, indoeuropenist, cunoscut și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
politică. Încă din perioada studiilor universitare, Lapedatu a abordat problematica începuturilor statelor feudale românești. Soluțiile oferite de studiile Marghita, doamna Negrului Vodă și Cum s-a înfăptuit tradiția națională despre originile Țării Românești au reprezentat un pas mai departe spre luminarea problemei originilor Țării Românești 60. Interesul pentru istoria politică medievală este determinat de faptul că, în această perioadă s-au pus bazele civilizației românești. Micromonografiile, scrise în prima parte a vieții sale (1901-1918) dedicate lui Ștefan cel Mare, Mihnea cel
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
la acest interogatoriu bisericesc. La sfârșitul examenului episcopul înscria în registrul Bisericii numele candidaților admiși, gest de o profundă semnificație, întrucât din acel moment catehumenii se puteau considera deja „cetățeni ai Ierusalimului ceresc”; ei deveneau ΝΤϑ4. :γ<≅4, „cei spre luminare”, în greacă, sau electi („cei aleși”), în latină. Ceremonia se încheia cu o procateheză cu accente mistice și dinamice: „Acestea să‑ți fie poruncă. Ține minte lucrurile care ți se spun și păstrează‑le pentru totdeauna. Să nu crezi că
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ilustrativ, dar necazul e că nu știm data conferinței. Ar fi necesar - cred - să-mi scrieți din timp. Voi fi încântat să particip, deoarece cunosc cât de laborioasă a fost activitatea ce ați depus-o timp de o viață, pentru luminarea copiilor și pentru propășirea artei muzicale. Deci, în ziua și la ora stabilită de Dv., de comun acord cu direcțiunea Liceului pedagogic, mă voi înființa și eu, ca să vă țin companie. Bine înțeles, voi aduce și o fotografie a lui
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
etapele din capitolul precedent, ne încredințăm somnul, experiențele din timpul lui, visele noastre luminii alb strălucitoare, faptelor și gândurilor noastre luminoase. Vizualizăm cum lumina alb strălucitoare ne protejeză și ne poartă într-o călătorie plină de învățăminte, de dezlegare și luminare a celor legate în mintea și inima noastră. AFIRMAȚII POZITIVE: Somnul meu este din ce în ce mai ușor, mai odihnitor, mai regenerant, plin de vise frumoase ce mă încarcă cu energie alb strălucitoare, cu sănătate, armonie și echilibru! Pe toată perioada somnului corpul
Momentele zilei : oportunităţi de vindecare şi armonizare a inimii şi a minţii : exerciţii practice by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91878_a_92803]
-
de un alt temerar al piscurilor spirituale.... Din perspectiva celor evocate mai sus se poate afirma faptul că spectrul celorlalți semeni este acceptat în sfera de profundă experiență spirituală a misticului deplin. Fără coborârea spre ceilalți și efortul sacrificant al luminării lor desăvârșirea individuală întru transcendent nu și-ar atinge apogeul rămânând asemeni unei rostuiri neterminate. Fără dragostea pentru autentica valoare întru spirit a semenilor prăbușiți în mareea pierzătoare de efemerități și motivații relative ascendența prin abisurile ce se ascund învăluind
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
și orbirea curajoasă a celui ce se dăruie unui asemenea vârtej de basm vulcanic și romantism idolatru, finitudinea și insuficiența ajutorului întru compasiune oferit celorlalți dar și puritatea cristalină a îmbrățișării celuilalt în verticalitatea sprijinirii sale, în demnitatea efortului de luminare a destinului său sumbru și nedrept iată termenii extremi din ciocnirea cărora dar și sub semnul coexistenței lor bizare survin dramele sufletului ce-și consumă energia incandescentă numai dinspre și întru spirit neasumându-și trupul ca intermediar dar înfierându-l
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
ca viață teologică în biologia trupului nostru - „singura viață pe care merită cineva să o trăiască”. Fără rugăciune, adică fără „strigătul omului spre Dumnezeu”, această viață nu va fi decât o simplă metaforă. Din treapta curăției se trece în pasajul luminării lăuntrice, monahul asumând fiecare rană a umanității prin darul smereniei lui Hristos. Pentru monah, orice dezbinare din mănăstire, Biserică sau lume devine încă un motiv de pocăință. Fără pocăință, sudura oricărei uniri între oameni rămâne superficială. Smerenia nu implică refuzul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
dintre lumi nu este atât de mare. Încă din începuturile receptării lui critice, Eminescu a fost considerat einsteinian; de ce nu ar putea să fie și hawking-ian, avant la lettre? Ioana Em. Petrescu surprinde efectul de irealitate spațială potențat de slaba luminare a decorului, ca și de ploaia care sugerează, vizual până la sonor, adâncuri acvatice primordiale. Se pare de aceea că singurul univers ferm, între aceste lumi șiroind de ploi, îmbrăcate în cețuri și fum sau poleite de lumina lunii, rămâne universul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
facă aici cuib de lumină; finalmente, ajungem în punctul din care am pornit și închidem cercul cu peretele afumat. De această dată, motivul se asociază lămpii și umbrei înțelegem de ce pereții nu puteau fi perfect albi: aspectul lor nedeslușit oferă luminarea scenică prielnică jocului evanescent al umbrei. Constelația intratextuală acum analizată se desenează în punctele de interferență a două serii intratextuale, inegal reprezentate, ce prind contur în jurul celor două nuclee: pereți afumați și ferestre mari, cu lumină neconvingătoare. Între alb și
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
selenar-para disiace. În hipertext remarcăm gradarea ascendentă a ideii de posesie asupra lămpii, dublată de încărcarea semantică de la obiect decorativ, fie și util, însă aparținând tuturor, poate de aceea exprimat la plural ("ardeau lămpi"), la simbol al cunoașterii, sursă de luminare, nu doar de lumină ("îmi voi aprinde lampa"). Termenul-cheie al secvenței intratextuale invocate se încarcă semantic inclusiv prin trecerea treptată de la substantiv nearticulat la unul articulat cu articol hotărât, în plus, cu dativ posesiv asociat: lămpi-o lampă-lampa-lampa sa-îmi voi
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Bună seară! Lampa cu flacăra ei roșie sta între Dan și umbra închegată (Sărmanul Dionis Eminescu: 2011, II, p. 50). În hipotext (varianta transliterată și facsimil), dedublarea pare scurtmetraj, totul se petrece repede, fără ritual numerologic, fără etapizarea procesului ori luminarea detaliată a portretelor protagoniștilor. Dacă în hipertext dialogul dobândește pregnanță în trei faze (impresia sonoră a cugetărilor certitudinea auditivă a gândirilor umbrei completarea percepției sonore cu cea vizuală), în hipotext dialogul apare numai în momentul în care umbra vine alături de
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
doar Corydaleu sau orientarea ideatică imprimată de el sunt promotoare ale unui dinamism în gândire. Dacă ar fi să-i invoc acum doar pe greci, ar trebui să amintesc numele lui Chiril Lucaris, organizatorul învățământului modern, patriarhul constantinopolitan care stimulează luminarea prin cultură a credincioșilor săi, înființând tipografii, școli, atrăgând în jurul său tot ceea ce era mai bun în literatura elenă a timpului; apoi, pe elevii lui Corydaleu: Panayotis Nikousios, Evghenie Etolianul și Ioannis Cryofillis, căci lucrările lor ne ajută să înțelegem
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
autenticitatea spiritului său: „... înțelepciunea te va încununa, trecându-te în cartea marilor săi eroi. Să trăiești, odor preadorit al Bisericii Ortodoxe. Sporește necontenit prin înțelepciune în urcușurile către Dumnezeu și întru folosirea aproapelui. Amin”. Efortul lui Cantemir este îndreptat întru luminarea poporului său; dialogul Înțeleptului cu Lumea din Divanul caută să identifice rostul existenței umane, să așeze învățătura în slujba idealurilor omului, să lumineze pe cei mulți prin impunerea nu doar a preceptelor biblice, ci și a gândirii filosofice. Apelul insistent
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]