109,899 matches
-
Ileana Roman Contesa Era o cățea lungă, înaltă și neagră neagră luci de albeau nopțile în juru-i, curtea unde sălășluia, locul pe unde trecea, chiar și umbra ei era mai albă decât ea. Când eu o mângâiam pe blană îmi albea mâna ca parafina. În ciuda părului atât
Poezie by Ileana Roman () [Corola-journal/Imaginative/4524_a_5849]
-
târziu, când eu eram prin clasa a șasea, am citit o carte în care era vorba despre o contesă grozav de frumoasă. Avea pielea albă și sticlea și aburea, purta un colan negru încrustat cu păianjen de aur, fuma țigări lungi de Smyrna, bea vin de Tokaji, mânca rodii de cipreși. Atunci l-am întrebat pe taică-meu de ce a dat numele Contesa la o cățea, și el a spus: Când eram prin clasa a șasea am citit o carte în
Poezie by Ileana Roman () [Corola-journal/Imaginative/4524_a_5849]
-
a spus: Când eram prin clasa a șasea am citit o carte în care era vorba despre o contesă grozav de frumoasă. Avea pielea albă și sticlea și aburea, purta un colan negru încrustat cu păianjen de aur, fuma țigări lungi de Smyrna, bea vin de Tokaji, mânca rodii de cipreși. Zece bărbați au murit în duel pentru ea. De netăcere Tot mai rar trece Dunărea prin oraș tot mai des vorbesc pe stradă tot mai puțină lume aude. Vorbesc, poate
Poezie by Ileana Roman () [Corola-journal/Imaginative/4524_a_5849]
-
Șerban Foarță „Începem o altă istorie mai puțin veselă decât cea până de ieri...” (I.L. Caragiale) Fac unii mutre lungi ca Schopenhauer, iar alții se dau mari ca un arhon; sub aurele becurilor Auer, eu, unul, sorb un șvarț, un mahmahon, o bere: trece vremea... Știu o vorbă: calul de dar, de două ori să-l țeseli. Cât eu mă
Baladă by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/4685_a_6010]
-
Ciprian Macesaru *** îmbătrânesc și-n jurul meu sunt tot mai multe femei frumoase. îmbătrânesc și visurile mele suferă de reumatism. îmi scriu scrisori lungi și vesele la care îmi permit să nu răspund niciodată. *** plămânii mei au pierdut amintirea strigătului. vecinii îmi bat în calorifere, îi deranjez, nu le place liniștea mea. *** am scris cândva: „sunt tânăr, rup foile din calendar cu nerăbdare”. îi
Poeme noi by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/4633_a_5958]
-
ca mine. *** de câte ori reușesc să uit de mine, cineva mă bate pe umăr. de câte ori aud despre vreo sinucidere, cineva mă atinge discret. de câte ori duc palma spre umărul altuia, propriul meu umăr tresare. (din “Roșu pentru pietoni”, volum în lucru) o lungă întoarcere-acasă îmi plac ambuteiajele, am atunci vreme să trăiesc un pic. până la primul semafor înghit patru pagini de poezie din cartea proptită-n volan. am vreme să descopăr crăpăturile din frumoasele case de altădată, să schimb câteva vorbe cu mine
Poeme noi by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/4633_a_5958]
-
pic. până la primul semafor înghit patru pagini de poezie din cartea proptită-n volan. am vreme să descopăr crăpăturile din frumoasele case de altădată, să schimb câteva vorbe cu mine, să pun întrebări, să răspund. până la primul stop e o lungă întoarcere-acasă. liniștea vecinii bat în calorifere, îi deranjez, nu le place liniștea mea. pata întotdeauna, cât sunt plecat, în casa mea se sinucide o femeie frumoasă. niciodată nu ajung la timp pentru a o salva. găsesc doar umbra ei, pe
Poeme noi by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/4633_a_5958]
-
la loto, la pronosport... Sume mici, dar - oricum - cîștigau. Deschidea gura, ca un pește pe uscat, Iar dinții de aur îi străluceau în soare: Felicitări! Felicitări! În sfârșit! Știam eu... un cîștig meritat...absolut „meritat!” Pampilis Pampilis are gîtul foarte lung, ochelari Și se pricepe-n politică. Țipă mereu La cei placizi, la cei care nu vor să-nțeleagă, În fine, la toți cei care nu-s de acord cu el. Și încă: nu poți nici să-l aprobi fără să
Cordilio, Bibinia and comp. by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/4287_a_5612]
-
ați urca la cer, Când ochiul vremii s-a deschis întreg Și se-auzeau tăcerile cum pier, Toți ne-am primit risipa ca un dar Și, neștiuți, durerilor ne-am dat, Un nor de suflet singur și stelar Călătorind pământu-n lung și-n lat, O lume fără semne de cuprins, Botezul întâmplărilor deplin Intrând în miezul fiecărui ins Ca un parfum de cer, ca un venin; Vă știu pe toți, oriunde v-ați fi dus, Pe-ntinsuri de lumini ori de noroi
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/4543_a_5868]
-
drum se zvârcolea în piept, Ceva voia să urce și să vadă; Cuvânt știut, dar niciodată spus, Eram ca o nălucă de cascadă Care-aștepta o zi să cadă-n sus; Și niciun zbor și nicio urmă vie, Zăpada astupase drumul lung; Ce-a fost, a fost ce trebuia să fie; În niciun cer nu se cădea s-ajung; Nu orice bob se macină la moară Și nu răsare muntele din șes, Iar ce se naște, trebuie să moară, Ca să se-ncarce
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/4543_a_5868]
-
acolo un scaun să se așeze și să stea să usuce pe îndelete norii de ploi nesfârșite cum ar șterge o bătrână stând pe pragul casei sticla de lampă după ce și-a pus gura la capătul ei îmbrăcat în cămașă lungă de in eu pun păsările pe cer în forma literei V pândesc în oglindă pe bătrânelul cu chelie și aripi care se plimbă și trage din pipă într-un pod așa cum pe un stâlp de afișe an după an se
Poezii by Viorel Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/4913_a_6238]
-
Patria este o cortină după care se petrec lucruri ciudate. Doar o cruciada a copiilor o mai poate reanima. O veste cutremurătoare: S-a sinucis nebunul cu trompeta. (Aiurea, îmi spuse, cinic, filozoful: A fost asasinat... spiritual.) Vers ...Mă așteaptă lungul drum în căutarea locului nașterii melancoliei. Această zi Asemenea altuia, spun: Nu vreau să mă întorc spre casă. Nu sunt pasăre migratoare. De ce n-aș sta în parcul părăsit care de abia își mai trage răsuflarea? De ce n-aș uita
Poeme noi by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/4634_a_5959]
-
fraze despre femei le-au scris un impotent român și un homosexual american de cîte ori îmi aduc aminte de lucrul acesta mă bucur de paralizia mea reflexivă ca un olog împins cu căruciorul lui de franz kafka de-a lungul șinelor de tramvai care taie praga în două
Infirmitate by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/4778_a_6103]
-
și ultima țigară în imperiu, ei gânguresc și parcă vor ceva Va veni Dumneaei , iar domniile lor Vor schimba doar locul somnului vineri de aprilie, 99 A trecut o nebună pe-aici și i-au rămas lacrimile: negre Cu trenă lungă. Ce s-o mai mângâi? Am înjurat-o, am urât-o Scârna ei pe pereți și sângele ei lunar pe jos Iată, inspirație, ce dimineață îmi dai peste bot Or, ziua se anunța cultă Un întreg regulament anorganic ținea să
Timpuri crimordiale by Ioan Moldovan () [Corola-journal/Imaginative/4647_a_5972]
-
Ofelia Prodan bătrânelul lui Gellu Naum bătrânelul se odihnea de câteva secole cu fundul între perne de mătase era doar cu puțin mai bătrân decât alți bătrâni avea o barbă albă și lungă de ascet din când în când bătrânelul își lăsa capul în jos poate se gândea profund sau poate intra în transă sau poate moțăia nițel iar oamenii ziceau uite acum călătorește prin alte lumi oare ce vede el acolo și
Poezii () [Corola-journal/Imaginative/4781_a_6106]
-
margini luminoase unde văzduhul abia ghicit este licărirea atâtor mistere sus în desime e ascunzișul ultim și leagănul matern din trei ramuri îngemănate se poate întrezări - da - și dulcea taină a celui mai îndepărtat fruct tocmai la capătul celei mai lungi și firave crengi pe care piciorul desculț prudent o palpează neîncrezător în promisiunile elasticității dar mai insistentă decât primejdia e chemarea primejdiei ea pe copil îl atrage mai intens decât rodul semn că există și fructele inaparente ale voinței de
CULEGĂTORII by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/5239_a_6564]
-
deși nu-i de pe-aici. Traian Ștef și Ioan Moldo privesc adânc într-un scoc, domnul Grigurcu (un chip copilăros, senin) pare cu totul abstras în peisaj. Mergem spre pălincie și-n drum spre ea oprim la o masă lungă cu multe bănci, unde adăstăm, dăruiți cu feluri de pălincă gingașă-n arome - de caise, de mere, de pere, sub plopi de-o parte și de alta. Nu știu de ce, străbunii par de față, din calea rătăcită ne salută, în vreme ce
Cățelușa din moara de apă by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/5061_a_6386]
-
Să mă închin, lunii, din lunetă. DÂMBOVIȚA Nici vorbă, de-un raid pe chei. Dinspre hotelul „7 noiembrie” unde-ai stat sechestrat 7 zile în timpul Viscolului, s-o iei în jos, ocolind, prin Șelari, excortat din vitrinele fără șir de lungi rochii de mirese... Nici vorbă, cum ora-i târzie. Și poetul V. Voiculescu (și-a „făurit o bătrânețe gravă”) privește în valuri, ca Pescarul Amin, o clipă, și se îndreaptă spre Doctor Staicovici. Ar fi fost bine; sau era demult
JURNAL BUCUREȘTEAN by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/5448_a_6773]
-
Deasupra zboară păsări mari, negre și mute. , de parcă-am murit demult. Lângă canapeaua roșie este o măsuță de scândură, iar pe măsuță e o coală albă de hârtie și o vază cu flori albastre. Mai este o doamnă cu rochie lungă, verde. Stă lângă măsuța de scândură pe un scaun de abanos. Are mâinile albe și foarte reci. Cu mâinile albe și foarte reci ea scrie, ea copiază cu litere mari de tipar o poezie de Mihai Eminescu. Și e atât
Și e atât de frumos by Ion Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/5496_a_6821]
-
epuizată e un copil bătut crunt, iar el surîde, și noi complotăm, o producem, nesiguri prin liniști dense, apoase, așa cum e vremea cînd te oglindești într-o mamă, nimicitorul nu mai tace din gură, drumul pînă la inima ta e lung, inima ta e foarte departe, o balerină nebună prin mari încăperi de odinioară *** Pentru Cis și pentru baciul Ioan Moldovan Cade adînc în noi grăuntele conștiinței morții, tu și eu suntem tare departe și privim lanurile întinse și secerătorii, în
Fragmente cu nimicitorul by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/5753_a_7078]
-
populație știe ce ar fi ăla un „arbore" bonsai? Unde mai pui că cine știe ce răuvoitor ar putea ironiza că chiar țara noastră e una bonsai... FLASH 1 lumină puternică de scurtă durată însă de cum încremenește devine vădit materială și de lungă durată - o lună și ceva de vară floarea soarelui-flash. 2 nu pentru prima oară scriu atât de scurtisim - chestiune obișnuită deja la care pot adăuga doar că poezia e mereu imprevizibilă poate plictisi dacă îi pretinzi să fie mai mult
Poezie by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/6165_a_7490]
-
în culori albăstrii și-apoi într-un verde luminat, cu cât planam mai aproape - până când am ajuns pe o pajiște foarte însorită, cu iarbă verde, tunsă și fragedă, de parcă era într-o primăvară timpurie sau într-o toamnă târzie și lungă, cu câțiva arbori în preajmă și niște pietre înfipte în pământ -acestea cu unghiuri netezite de vreme și de licheni galbeni-verzui. Dar - ciudat - pe câmpul acela atât de viu colorat, cu zări însorite, deschise până departe -eu nu zăream nici un
Revelație nocturnă by Eugeniu Nistor () [Corola-journal/Imaginative/6014_a_7339]
-
frumoasă, se întinde pe spate în iarba din parc și ațipește. Cum îl văd, ăia micii încep să chirăie și se reped: se cațără pe el, țopăie pe burta lui moale, se dau ca pe-un tobogan pe coada lui lungă... Fetițele împletesc coronițe de flori, pe care i le atîrnă în jurul urechilor și celor două cornițe portocalii de pe frunte, îi presară frunze și fire de iarbă pe pleoapele închise, apoi bat din palme și cîntă: „Ora șase a sosit/ Domnul
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/6027_a_7352]
-
texte V-am glosat ca pe-o poveste Cu imagini erudite, Eu bătrân student în mite. (O, amarnice dulci texte, Vă glosez tot ca poveste Cu imagini erudite, Eu cărunt student în mite.) 1959 Cumpănă Lui Serban Cioculescu Prin stinse, lungi oglinzi alunecînd, Întreb, răspund, mă cert tot mai dușman: O, nu-i un dialog! Dar mai curînd Doi cîini se latră aprig la palan. Iar alteori cu-acel strigoi istoric, Ce sunt și nu sunt, parcă mă împac: Atunci, cert
Poezii by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Imaginative/6354_a_7679]
-
Înclinări de răchite și bulboane trecând foarte tulburi trecând asfințiri și ispite Înserări aurite plopii drepți luminând foarte sus luminând licăriri și ispite Din vecii risipite câte-o stea scăpărând foarte rar scăpărând amăgiri și ispite Sălcii curg despletite ramuri lungi atârnând foarte-adânc atârnând pătimiri și ispite De pe Mureș ivite pe sub Râpă chemând foarte tare chemând amintiri și ispite Se întorc pomenite și se sting rând pe rând foarte des rând pe rând depărtări și ispite Livrescă Dacă Unu și cu
Poezii by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/6323_a_7648]