1,426 matches
-
apărare a "moralității umane universale" și un "război just"135. În lunile care au urmat atentatului, administrația Bush părea că va reuși să convingă majoritatea americanilor și a guvernelor străine să se opună unei amenințări comune. Ca democrat, am fost mândră de modul în care membrii partidului meu au căzut de acord să sprijine Casa Albă. Membrii Congresului și demnitarii care au servit în administrația Clinton au aplaudat cel mai tare. De câte ori am avut ocazia, am sprijinit măsurile președintelui. Înlăturarea talibanilor
by Madeleine Albright [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
relațiile cu musulmanii sunt destul de diferite... America este o îmbinare de oameni provenind din numeroase culturi. În mod tradițional, țările europene au aceeași organizare și cultură"235. Aveam unsprezece ani când familia mea s-a mutat în Statele Unite. Deși eram mândră de originea mea europeană, singura mea ambiție era să mă integrez. În dorința de a fi privită ca o adevărată adolescentă americană, mestecam gumă, devoram reviste de benzi desenate și imitam modul de a se îmbrăca și de a vorbi
by Madeleine Albright [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
plante care se apără prin spini, otrăvuri și alte mijloace, cum ar fi: ciulinul (Cardus nutrans), rostogolul (Salsola ruthenica), târtanul - cum i se spune la noi - cu spinii ca niște sfere de sârmă rostogolite de vânturi, lumânărica (Verbescum thapsus) cea mândră, înaltă și încinsă cu o flacără galbenă, laptele câinelui (Euphorbia), linarița (Linaria vulgaris), coada- șoricelului (Achillea setacea), pelinărița (Artemisia vulgaris), scaiul-dracului (Eripium campestre) ș.a. Pe margini de drum, condițiile de viață ale plantelor sunt mai grele și traiul lor este
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de, pe, pentru, până la; în afara prepoziției compuse până la toate celelalte sunt specifice: „În două părți infernul portalele-și deschide Spre-a încăpea cu mia răsufletele hâde Tiranilor ce pier.” (M. Eminescu, I, 25) „El se-nalță de trei suliți pe cereasca mândră scară.” (V. Alecsandri, 141) „Lui dascălul Vasile a Vasilicăi plăteam numai câte un sorcovăț pe lună.” (I. Creangă, 12) Circumstanțiala de mod cantitativ se introduce în frază prin pronumele (adjectivul) relativ câți (câte) sau prin adverbul relativ cum, ambele specifice
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lui Horațiu („Când am să mor, n-am să mor în întregime/ Va sta opera mea-n veșnicii, pură și fără mormânt” Ode, 3, 20) la poemele lui Shakespeare („Nici marmuri, nici sculpturi de aur grele/Nu vor trăi cât mândrele-mi poeme”Sonet), mitul orfic a devenit motiv liric al permanenței. Gloria lui Orfeu o regăsim în poemele lui Petrarca, Michelangelo, Herrera, Ronsand Camoes, Spenser Tasso, Campanella, Lermontov, Byron, Baudelaire, Boileau, Verlaine. Creatorii au valorificat liric mitul lui Orfeu în
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
de teatru, pref. Constantin Măciucă, București, 1965, 81-92, 172-186; Mihai Vasiliu, Al. Davila, București, 1965; Ciopraga, Lit. rom., 603-611; Micu, Început, 532-539; Ist. teatr. Rom., II, 69-72, 196-203, 387-393, 489-491; Piru, Varia, II, 208-213; Brădățeanu, Istoria, II, 32-39, 150-156; Vicu Mîndra, Istoria literaturii române, București, 1977, 209-212; Piru, Ist. lit., 222-223; Alexandru Davila interpretat de..., îngr. și pref. Suzana-Carmen Dumitrescu, București, 1982; Vartic, Modelul, 299-301; Modola, Dramaturgia, 42-54, 307-308; Cioculescu, Itinerar, V, 494-500; Alexandru Davila, DRI, II, 20-52; Alexandru Davila și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
dezvoltarea unor modalități specifice de exprimare. Enunțul direct este destul de rar: „Te cunoști lele pe frunte / C-ai pus rumenele multe”. Se folosește mai mult exprimarea aluzivă, falsul monolog („Hora, polca pot juca, / Dar cămăși nu pot spăla”), precum și pseudodialogul („Mândro cu nasul pe sus, / Poale la cămașă nu-s. / - Ba le am, dar nu le-am pus, / Că-s la harnica pe fus”). Un procedeu compozițional, specific și altor creații folclorice scurte, este repetiția. Ea susține osatura, căreia îi întregește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
gradație, de enumerație și, mai ales, paralelismul contrastant. Contrastul poate fi aparent, pentru a sublinia o trăsătură caracterologică („Fata muicăi cea bărbată / Cu cânepa nelucrată / Cu casa nescuturată”), sau poate fi real, reliefând o satiră socială („Are hâda șese boi / Mândra n-are nice doi”). Mai puțin întâlnite, epitetele contribuie la marcarea puternică a satirei, ducând-o, în unele portretizări, până la sarcasm. Apar, de asemenea, false epitete laudative, menite să evidențieze contrastul dintre aparență și realitate. Comparată adesea cu epigrama, s.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
alai, apucă și întinde săgeata cu ascuțiș de andrea în arc, și în zbor sbârnâitor o lasă să se ducă. Se umple de zvon tot plaiul Carpatin, calul alb se avântă ca o rachetă. Viteaza amazoană cu sânge mușatin, o mândră bistrițeană prințesa Margareta comandă seniorii în grai latin, strângând cu brațe tari arbaleta. În amurg când trofeele erau suficiente, având alături pe voievodul Costea, prințesa rostea rugăciuni de bogdaproste și mulțumire, avântându-și alaiul către cetatea de scaun. -Vezi gorganul
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
literat, patriot, avocat, București, 1940; Grigore Băjenaru, Delavrancea. Omul și opera, București, 1940; Vianu, Arta, I, 235-248; Călinescu, Ist. lit. (1941), 501-509, Ist. lit. (1982), 567-575; Emilia Șt. Milicescu, Barbu Delavrancea. Studiu biobibliografic, București, 1959; Al. Săndulescu, Delavrancea, București 1964; Mîndra, Incursiuni, 130-145; Mircea Anghelescu, Barbu Delavrancea. Catalogul corespondenței, București, 1967; Ist. teatr. Rom., II, 203-211; Ist. lit., III, 699-740; Delavrancea interpretat de..., îngr. și pref. Al. Săndulescu, București, 1975; Emilia Șt. Milicescu, Delavrancea, Cluj-Napoca, 1975; Piru, Ist. lit., 174-177; Brădățeanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
Cicerone Theodorescu, Ion Vitner. După un timp, redactor-șef adjunct va fi Paul Georgescu; Veronica Porumbacu și George Macovescu, apoi și Ion Mihăileanu părăsesc pe rând funcțiile de conducere. De la numărul 51/1956, pe lângă Paul Georgescu, apar ca adjuncți Vicu Mîndra și Mihail Petroveanu, ultimul fiind înlocuit, de la numărul 34/1961, cu Ștefan Gheorghiu. Un al doilea directorat, corespunzând unei noi orientări ideologice și unei evidente primeniri grafice a revistei, este asigurat, de la numărul 20/1963, de Tiberiu Utan, ajutat, în calitate de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
în sanie mai sunt! Socotiți: câți în zăpadă Au căzut pe drum grămadă?” „Pe o rămurică stau Și privesc spre larga zare Patru vrăbii guralive Ce fac zarvă mare. Dar deodată, am găsit Pe crenguță, nouă. Câte au venit apoi?” „Mândră e pestrița mea! N-are nimeni pui ca ea Patru umblă-ncolo-ncoace Doi abia ies din găoace. Iar sub aripă mai are Încă patru oușoare Socotiți și veți afla Puișori, câți va avea? Procesul scrierii șirului numerelor până la 10
Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
are tocmai cele mai bune păreri despre soră-sa. Iar stăpâna-sa nu putea să n-aibă dreptate; simțea și el că Persida e, într-adevăr, prea sfătoasă și prea încăpățânată. Dar tot sora lui era. Nici Mara, atât de mândră de copii ei, nu poate să vadă cu ochi buni îndărătnicia fetei ei: Neam îndrăcit! Strigă dânsa. Dacă și-au pus o dată în gând, nu e chip să-i mai scoți din ale lor. Însă ca mamă dominată de aceeași
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
luminarea apropiaților săi, moșneni musceleni, precum și atitudinea unui om implicat în unele momente istorice prin care trece țara. Povestea de dragoste cu fata pe care o răpise fanariotului Scarlat Gazotti este dublată de alte două, unde eroi sunt nepoata sa, Mândra, pianistul Dragoș Donea și Valentin Albotă. Acesta din urmă se află, de asemenea, în centrul unui volet secundar, al istoriei propriei familii, identificată în mare parte cu existența Băncii Cambanis, care cunoaște o „mărire” penibil atinsă și o „decădere” fulgerătoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288786_a_290115]
-
la aceste duhuri să se ducă În lemn și În piatră), Bosorcăi (duhuri necurate care schimbă copiii), Crasnic (diavol rezultat din unirea unei femei cu diavolul, cu Înfățișare de purcel, a cărui gestație durează 11 luni), Dracul (schimbă copii), lelele, mândrele, sfintele, Muma Pădurii (chinuie și fură somnul copiilor care sunt scoși din casă Înainte de 40 de zile; pe lumea cealaltă, Muma Pădurii dă fetelor să mănânce copiii din flori omorâți), Pocita, (duh scâmav, care umblă noaptea și face copiii să
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Nici o faptă fără plată sau Filosofia unui nefilosof, idealismul mistic (credința în providența care repară orice strâmbătate) se asociază cu intuiția legăturii inextricabile între fenomene. Între apostrofa vehementă la adresa deziluzionantei clipe de față și rugăciunea fierbinte pentru patria atât de mândră odinioară, o Meditație pe ruinile cetățuei Neamțul mizează pe șocul unor contraste. Poemul alegoric Suspinele unei matroane. Scoase din pugilarul unui june eremit a fost atribuit de unii cercetători lui Alecu Russo, date fiind consonanțele surprinzătoare cu Cântarea României (cadența
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287635_a_288964]
-
copii sunt frați și surori. În acest grup Maria, de pildă, are doi frați și o soră. - Ar fi bine să avem și noi o soră - Îi spune Nicu fratelui său, Radu. - Cele trei surori ale lui Mihai sunt tare mândre de fratele lor - zise Ionel, vărul Mariei. - Care dintre voi sunteți mai În vârstă, tu sau sora ta Ecaterina? - Îl Întrebă pe Gheorghe unul din băieți. Ținând seama de cele relatate, găsiți care sunt frații și sora Mariei. 19. ALTERNAREA
Probleme recreative pentru elevi, părinţi și cadre didactice by Aneta Alexuc () [Corola-publishinghouse/Science/91592_a_93566]
-
fizic și psihic” - „pentru că handbalul este totul pentru mine” - „este pasiunea mea chiar dacă era greu câteodată” - „îmbinam munca cu distracția” - „pentru a lucra cu profesorul de sport” - „pentru că îmi petreceam timpul cu fetele din echipă, prietenele mele” - „pentru că toată lumea era mândră de noi, mai ales domnul profesor” De ce este pe locul I? În general copiii care vor să facă sport sunt din ce în ce mai puțini, tentațiile și mijloacele de petrecere a timpului liber fiind nenumărate și efortul fizic și psihic mai mic. Consider
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
una pe alta, pentru că am știut să le arăt că eram mândru de ele chiar și atunci când pierdeau, pentru că am știut să le cert atunci când își pierdeau concentrarea, dar cel mai important lucru, cred că am știut să le fac mândre de ele însele. Iar acest lucru este confirmat de răspunsurile fetelor. 8. La întrebarea: Consideri că participarea la echipa reprezentativă îți afectează în vreun fel randamentul școlar? Majoritatea fetelor au declarat că nu le-a afectat randamentul școlar practicarea handbalului
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
oamenii cuminți Și-am făcut din capul meu Șiacum stau și plâng mereu...” Un alt cântec de dragoste amintește de dor și de pădure: „Și-am zis verde murele Ia-mă în brațe, dorule, Și mă treci pădurile Pe la toate mândrele Ochii și sprâncenele Fac pe lume relele De n-ar fi ochi și sprâncene N-ar mai fi pe lume rele...” Sau: „Codrule, frate mai mare Eu m-aș ruga dumitale Să-nverzești numai la poale Și să lași un
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
relele De n-ar fi ochi și sprâncene N-ar mai fi pe lume rele...” Sau: „Codrule, frate mai mare Eu m-aș ruga dumitale Să-nverzești numai la poale Și să lași un crac umbros Să m-așez cu mândra jos Două vorbe să vorbim Apoi să ne despărțim.” Un alt cântec de dragoste amintește de trandafirul care crește mai în toate curțile gospodarilor: „Sub un trandafir la poartă Doarme Ilenuța noastră Trece Ghiță și-o trezește Ilenuța-i bănuiește. -Taci
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
vine badea cu plugul Păsărică mută-ți casa Că vine badea cu coasa Eu casa că mi-aș muta De m-ar lăsa inima, Dar inima nu mă lasă Să mă mut din iarba deasă.” 154 Sau: „Păduricea-i verde Mândra-n poartă șede, Badea pe drum trece Cu ochii-l petrece. Păduricea-i deasă, Mândra nu-i acasă Și s-a dus devale Să m-aștepte-n cale.” Alte cântece se referă la momente apăsătoare din viață: „Foaie verde și-o păpușă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
că mi-aș muta De m-ar lăsa inima, Dar inima nu mă lasă Să mă mut din iarba deasă.” 154 Sau: „Păduricea-i verde Mândra-n poartă șede, Badea pe drum trece Cu ochii-l petrece. Păduricea-i deasă, Mândra nu-i acasă Și s-a dus devale Să m-aștepte-n cale.” Alte cântece se referă la momente apăsătoare din viață: „Foaie verde și-o păpușă Mi-am făcut o cărărușă Pân-la măicuța la ușă Și dușmanii m-au pândit Cărărușa
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Când mi-am dat seama că am câștigat Medalia de aur, pur și simplu....mi s-a stins lumina. A fost fantastic. Atât eu, cât și colega mea, ne-am revenit destul de târziu, nici nu ne venea să credem. Suntem mândre însă că m-a făcut ca tricolorul românesc să fie înălțat pe cel mai înalt catarg în acordurile imnului nostru de stat. Ziarele locale din Timișoara au numit-o fata de aur a canotajului timișorean. în același an a devenit
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Pentru mire se cântă: “Cât ai fost holtei în sat, Multe garduri ai sfărmat! Aveai cal de călărie , Căruță de plimbărie, Dar de când te-ai însurat, Calul, lupul l-a mâncat, Și căruța s-a stricat, Și-ai rămas cu mândra-n pat. Se ia Iertăciunea de la părinți: asistența se împarte în două: bărbații în dreaptă, femeile în stânga. Vornicul de casă spune: - Ascultați, cinstiți nuntași, cinstiți nuni mari, puține cuvinte de rugăciune: se roagă fiii dumneavoastră cu genunchile plecate, cu fețe
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]