732 matches
-
prin caritate dă omenirii legea iubirii între nații și popoare, însărcinând cu puterea executivă pe cei 12 apostoli pe care i-a ales; nu dintre suverani, nu dintre bogați sau dintre învățații lumii, ci dintre oamenii simpli, pentru că „Domnul stă mândrilor împotrivă’’. Prin cuvânt și învățătură Hristos îi pregătește pe cei 12 apostoli pentru a propovădui evanghelia la toată făptura „cuvântul pe care îl auziți nu este al Meu, ci al Tatălui Meu, cel ce M-a trimis pre Mine’’. Pentru că
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Leneveam ziua întreagă la umbra unui copac sau la umbra gardului să văd cine vine și cine pleacă pe stradă. La ora aceea nu trecea nimeni și atunci mă gândeam la tata, doream să ajung la vie, pe deal. Eram mândru că aveam unde să mă duc, în vreme ce ceilalți copii stăteau încuiați în casă să doarmă după amiaza, așa cum le stă bine unor copii de familie bună. Dar s-a terminat cu asta, i-am luat pe toți cu mine și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
aș fi făcut ceva ilegal și așteptam în orice moment să fiu prinsă. Când am intrat pe ușă, două capete albe s-au întors spre mine zâmbind. Erau Maria și Bocio, părinții a trei copii de-o seamă cu mine, mândri de a-i avea pe toți în preajmă. Bătrânica semăna cu cea din desenele alea animate unde apare și-un canar. E o bătrânică mereu uimită de faptul că micul canar reușește să scape de motan. Am fost ca vrăjită
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
ziuă Șade un Fecior de Împărat, Ziurel de ziuă... Veselește-te, domn bun Veselește-te, domn bun Că vă vin și junii buni. Flori dalbe, flori de măr, Flori dalbe, flori de măr,* Junii buni, colindători, Ciocănind pe la chietori. Așa mândri-mpodobiți, Cum sunt pomii înfloriți. Cât în casă au venit, Casa toat’ s-a veselit. Dar, dar ce-și aduc? Crucea sfântă-n mâna stângă. Și de-a dreapta busuioc Și la brâu un spic de grâu. La pieptare, trandafir, Dar
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ziuă Șade un Fecior de Împărat, Ziurel de ziuă... Veselește-te, domn bun Veselește-te, domn bun Că vă vin și junii buni. Flori dalbe, flori de măr, Flori dalbe, flori de măr,* Junii buni, colindători, Ciocănind pe la chietori. Așa mândri-mpodobiți, Cum sunt pomii înfloriți. Cât în casă au venit, Casa toat’ s-a veselit. Dar, dar ce-și aduc? Crucea sfântă-n mâna stângă. Și de-a dreapta busuioc Și la brâu un spic de grâu. La pieptare, trandafir, Dar
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Ivașcu, Ioan (Iași); Millo, Andrei (Iași); Sordony, Constantin (București); Ulea, Eduard (Huși); Vidrașcu, Pascal (Ocna). 6 1877 Băișoiu, Firache (Caracal). 1 1878 Vidrașcu, Constantin (Tecuci). 1 1879 Panu, Gheorghe (Iași). 1 1880 Nicoleanu, Ioan (Botoșani); Robescu, Gheorghe (Focșani). 2 1881 Mândru, Theodor (Dorohoi); Porfiriad, Gheorghe (București); Schwartzfeld, Elias (Iași). 3 1884 Mihail, Nicolae (Iași); Mille, Constantin (Iași). 2 După cum se poate observa, cei mai multi doctori în drept aveau că reședința orașe precum Iași (16), București (nouă), Focșani (cinci), Bacău (trei), Botoșani (doi
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Mantea, Ștefan / 119 Marinescu, Traian / 62 Mavrodi, Eugen / 12, 116-118, 120, 121, 138, 140-146, 148, 150, 152-161, 166, 168, 171, 172, 175-178, 180, 190, 212 Mavroiani, Leonida / 62 Mavromati, Gheorghe / 61 Mavromati, Nicolae / 63 Mazlem, Efrem / 56 Mărgăritescu, Ștefan / 69 Mândru, Theodor / 57, 69, 70 Mihail, Nicolae / 57 Mihăescu-Nigrim, Nicolae / 80, 81 Michels, R. / 45 Mille, Constantin / 57, 58, 95, 189, 211 Millo, Andrei / 57 Mironesco, Constantin / 99-100 Mitilineu, Carol / 75 Moloianu, Eugen / 127 Mogardici, Cristofor / 84 Morocanu Leon / 62 N
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
nu vrea să gândească trecutul nostru În toate datele sale, să-l analizeze și să-l prelucreze În toată complexitatea sa. O comoditate atotcuprinzătoare s-a Întins ca o mantie cognitivă peste spiritul critic moldovenesc, de care suntem atât de mândri. M-am Întrebat adesea: oare cum ar fi reacționat foștii mei profesori, Ștefan Bârsănescu, Vasile Pavelcu, Petre Botezatu, Ernest Stere În vremurile de azi? Ar fi stat ei superiori și indiferenți pe margine? Ar fi colaborat cu oricine le oferea
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
pînă la urmă în mîinile fiului regelui Suediei și al Catherinei Jagello, Sigismund Vasa (1586). El și urmașii încep o lungă și zadarnică luptă împotriva rudelor lor din Suedia pentru dominația Livoniei. Regalitatea electivă de care nobilii sînt atît de mîndri și care, la fiecare alegere, obligă candidații care adună sufragiile să renunțe la o parte din puterea regală, duce încet-încet regatul la o paralizie completă și la o decădere inevitabilă în momentul în care Rusia se reorganizează iar Suedia reprezintă
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
oastei regale. Sigur, însă, este că, de această dată îndemnurile la cruciadă de zeci de ani, ale Vaticanului contra tătarilor au coincis cu interesele regale. Numai că, din cuvintele de răspuns la solia voievodului transalpin, pline de ambiție personală a mândrului angevin, reiese clar că intrarea în campanie, la sud de Carpați asupra iernii, a avut ca țintă principală și imediată ocuparea capitalei Țării Românești, pentru înlocuirea lui Basarab, de care era legată alungarea tătarilor, și nu Banatul Severinului. Pusă astfel
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
armenii, ca și evreii, au o puternică diasporă, iar dacă populația Armeniei este de doar 2800000 de locuitori, armenii din diasporă depășesc 7000000. Istoria lor extrem de zbuciumată le-a dezvoltat, treptat, unele însușiri pe care armenii le au și azi: mândri, iuți la mânie, buni luptători, o dragoste nestinsă pentru libertate și neatârnare, un mare respect pentru tradițiile lor și pentru legăturile de sânge. Toți cei care, de-a lungul secolelor, au vrut să-i supună de la asirieni și perși, de la
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
de fotbal care nu se califică la nu știu care campionat (nu pentru că ar fi jucat foarte bine) sau la nu știu ce lege care n-a trecut de Camera Deputaților (deși era proastă). Dacă imediat după Cannes Mungiu devenise erou național, fiind cu toții mândri de succesul lui de parcă am fi fost responsabili pentru el (poate ăsta e patriotismul), acum Mungiu trebuie să se facă mic și să-și asume cele două „ratări“, căci numai el e de vină, iar noi ne-am ambalat degeaba
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
Iorga, citând corespondența către Papă a craiului ungur, că "îl va scoate pe ciobanul valah, adică pe Basarab Vodă, din bârlogul lui, trăgându-l de barbă". Evenimentele însă s-au petrecut altfel. Cum spune o zicală din bătrâni "Dumnezeu stă mândrului împotrivă". Regele și oastea lui de peste 30000 de militari au pornit să recupereze Banatul Severinului pierdut, se pare, în 1291. Momentul ales de regele ungur a fost în luna septembrie, când Basarab trimesese un corp de armată la sud de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
complet - constituie originalul, iar al doilea, cel românesc, o traducere, făcută sau revăzută de Dim. Ghica. Opresc aci reproducția din broșura pe care Beizadeaua a semnat-o: Le Prince Démetrius Ghika. Din aceste câteva rânduri se vede caracterul lui Ghica: mândru, bun român, spirit cavaleresc, leal dar vanitos și nu om de acțiune. În ziua de 13 sep tembrie 1848 s-a mărginit să fie numai asistent al evenimentelor, însă n-a știut întrebuința persoana sa. Apoi a refuzat un rol
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
se mișca, se auzea de la tablă: „o voce groasă de fumător mă deranjează”. Și totul revenea la normal. Profesorul Hevco ne-a îndemnat să ne abonăm la o revista de matematică devenind, aproape jumătate de clasă, rezolvatori de probleme. Ce mândri am fost noi când am apărut, nominalizați, în această gazetă cu indicarea școlii în care învățam precum și a numărului de probleme rezolvate sau propuse spre rezolvare! Personal am trăit o mare bucurie și am fost foarte mândru atunci când am citit
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
de pace în orientul Europei. Nu voi uita niciodată la ce nivel înalt de gîndire și cu ce dar oratoric a vorbit Take Ionescu, în cea mai frumoasă limbă franceză. Marele savant Appell a fost profund impresionat, iar noi studenții, mîndri că eram români. Viața la Paris, la epoca aceea, era plină de euforie. Războiul se terminase. Franța se considera victorioasă și reușise ca să se țină la Paris conferința de pace. Astfel, datorită unor însușiri speciale de minunat regizor, devenise un
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
care astăzi se află în partea de nord-vest a județului Botoșani. La fel ca în Basarabia și nordul Bucovinei, populația ținutului Herța, majoritar românească, a fost supusă persecuțiilor de tot felul, inclusiv politicii de deportare și de rusificare forțată. Dar mândrii români herțeni, asemenea celor nord-bucovineni și basarabeni, nu și-au uitat originea daco-romană, nici limba maternă, nici datinile, obiceiurile și tradițiile strămoșești. Pe teritoriul micului ținut Herța s au născut mari personalități ale culturii românești. Îi amintim doar pe scriitorul
DIN TRECUTUL BASARABIEI, BUCOVINEI ŞI ŢINUTULUI HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
ulițe drepte, cu neguțătorii bogate, În care fiecare să poată găsi tot ce dorește. Vor veni oameni de pretutindeni, plutele noastre vor călători zi și noapte pe Rin, ducând și aducând mărfuri. și atunci am să-i văd pe toți mândri noștri cavaleri, care și-au pustiit moștenirea lăsată de strămoși și și-au Înfometat satele, și pe Împărat, cu aroganța lui sfărâmată, cu toți aliații lui care și-au pus zălog coroana strămoșilor ca să poată purta războaie și să prade
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Astfel în ziua mea de naștere sentimentele mele sunt complexe. Dar știu că poezia e viață, relaxare și bucurie. Și încet, încet am învățat să mă bucur de tot ce mi-a oferit viață: prieteni, poeme de care mă pot mândri, volume cu numele meu pe rafturi. A.B.Vă propun să vorbim, pentru început de cea mai proaspătă carte publicată de dumneavoastră, chiar la începutul acestui an "Cravata lui Villon" în colecția Opera Omnia a Editurii TipoMoldova din Iași carte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
mâinile tale generațiune bravă dau sufletul meu!” Iar codrii și șesurile Daciei Traiane vor răsuna de un singur glas de biruință, glas ce va ieși triumfal din mormântul Marelui de la Putna, răsfrângânduse în mii de ecouri de stâncile Ardealului, iar mândrul Olt va duce spumegând bătrânei Dunăre vestea reînvierii gloriei străbune...” Spumegând bătrânei Dunăre... până la Balcic, am adăuga noi. Cum au reușit să stea la postul conștiinței naționale presa și slujitorii ei, pas cu pas, numai paginile de ziar ne pot
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
constituție fizică plăpândă, l-au dat în oftică și i-a adus purtarea pe crucea de la cap, la mormânt, a stihurilor: „Iar când fraților, m-oi duce De la voi și o fi să mor, Pe mormânt atunci să-mi puneți Mândrul nostru tricolor!” În Deșteptarea nr.16/17 din 1 15 iulie 1908, dar și în numărul următor, cititorii erau încunoștiințați că, fiind timp de vacanță, să-și trimită scrisorile pe adresa domnului Ion Grămadă, student la Zaharești, poșta Liteni, Bucovina
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mai bine, te maturizezi, se vede că nu te lași dus doar pe mâna talentu- lui tău și mai pui și de la tine, și asta, Doamne, iubitul meu, e minunat. Așa te-am crescut și eu, și taică-tu... Ce mândru ar fi fost de tine dac-ar fi fost aici, cred că nu s-ar mai fi oprit să te sărute. Cum ai venit tu cu o traistă în lumea asta străină și ai așezat-o, iată, la picioarele tale
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
nostru și modalitatea noastră de expresie mai ales În cadrele „sale”? Rigide, e drept, „inumane”, dar... iată ce „miracol”: acolo și atunci noi - vorbesc bineînțeles de cei care și-au pierdut „excelența lor existențială”, vocația de care erau atât de mândri În noua libertate socială! - „noi” ne afirmaserăm atunci cu Întreaga noastră originalitate și putere de creație. Sau... poate că nu libertatea face atâtea ravagii În câmpul unor talente ce se află la Începutul carierei - precum e cazul lui G.L. și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
prea mult și o anume, neliniștitoare radicalizare a unei părți a lumii musulmane o arată. Care, dacă e să fim obiectivi, are nu puține argumente pe care le opune Îngâmfatului Apus, nu numai economice, ci și morale! Este evident că mândrul, orgoliosul nostru continent, cel european, se află În poziție subalternă față de toate aceste Încleștări și prognoze neliniștite ale viitorului. Ne unim acum În jurul Bruxelles-ului pentru a combate mai eficient economic, fără Îndoială, În lupta dură cu „marile platforme economice
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ea să nu se simtă vinovată că se îndoia de bărbăția mea, până când a ajuns să-i pară rău că forțase nota. Continua să mă întrebe dacă o mai găseam atractivă - și o găseam, am continuat s-o asigur. Eram mândru că Jayne Dennis e soția mea. Milioane de bărbați considerau imaginea ei încărcată de magnetism sexual. Era o vedetă de film tânără și populară. Cu toate astea, în mod misterios, sexul devenise o corvoadă și un eveniment din ce în ce mai rar. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]