742 matches
-
mă omori Mă omoară dar odată, Nu pe ceas de mii de ori. 5 Mie cerul, ca oricărui, O moarte mi-a rânduit, Însă ție văd că-ți place Să omori fără sfârșit. * Îmi spunea gura iubirii Cu un glas mângâietor " Nu te-ncrede fericirii Că e vis amăgitor". 5 Vis îmi pare fericirea Cea trecută când gândesc Că o clipă a fost ceasul Pentru care pătimesc. {EminescuOpXV 1033} FRUNZĂ VERDE DE SULCINĂ (p. 649 - 650) Nu mă pedepsi stăpână, Ci
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
vină Pentru că eu te-am iubit, Învinovățăște-ți ochii 20 Cu cari m-ai biruit. Căci ei sunt pricina toată Focului celui aprins, Ei simțirea mea și mintea Și viața mi-au cuprins. 25 Îmi spunea gura iubirii, Cu un glas mîngîietor: " Nu te-ncrede fericirii Că e vis amăgitor". Vis îmi pare fericirea 30 La trecut când mă gândesc Căci o clipă a fost ceasul Pentru care pătimesc. Fericirilor trecute, Ce ca flori vă scuturați, 35 De ce gândurile mele În zadar
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
nu știai cum ajunsese acolo, în bibliotecă. - Ei, în visele mele o cunoșteam bine, aveam impresia c-o mai văzusem când era mică, la fântâna de acasă... *** Aici visul se întrerupea brusc, totul părând învăluit într-o culoare albastră, blândă, mângâietoare. Dimineața, înainte de-a se ridica din pat, cu ochii închiși, încercă să rememoreze măcar fragmente din vis. Degeaba, vedea obsedant doar chipul domnișoarei din bibliotecă, a cărei prezență acolo rămânea în continuare un mister. Ziua se scurse obișnuit, cu
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
suflet și bogăția dumnezeiască cea ascunsă ochilor fiilor trupului și descoperită în Duhul celor ce se ospătează la masa lui Hristos, prin umblarea în legile Lui, cum a spus El însuși: De veți păzi poruncile Mele, voi trimite vouă pe Mângâietorul, Duhul adevărului, pe care lumea nu-L poate primi; și Acela vă va învăța pe voi tot adevărul ș.a. (In. 14, 17; 16, 13); și iarăși: Până ce va veni Acela, care este desăvârșirea tainelor, și ne vom învrednici în chip
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
a bogăției dumnezeiești celei ascunse ochilor fiilor trupului și descoperite în Duhul celor ce se ospătează la masa lui Hristos prin cugetarea la legile Lui. Căci Însuși El a zis: De veți păzi poruncile Mele, vă voi trimite vouă pe Mângâietorul, Duhul adevărului, pe Care lumea nu poate să-L primească și Acela vă va învăța pe voi tot adevărul (In. 14, 15-16). (Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, cuv. 65, în Filocalia..., vol. X, p. 337-338) „Să nu ne lăudăm
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
footnote>. Vor înțelege deplin toate cele spuse de către Mântuitor abia când „Duhul Adevărului,pe Care lumea nu poate să-L primească, pentru că nu-L vede (s.n.),nici nu-L cunoaște (s.n.)”<footnote Ioan 14, 17. footnote>, li se va face Mângâietor. Duhul Adevărului le este cunoscut Sfinților Apostoli, pentru că rămâne în ei și înei va fi. Când Mântuitorul spune că lumea nu Îl va mai vedea, pentrucă, pentru cei din lume „va fi mort”, spune imediat: „voi Mă veți vedea, pentru că
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
17, 3. footnote>.Este elocvent faptul că în Sfânta Evanghelie după Ioan mai existăun episod<footnote Este interesant că urmează celui în care deja Mântuitorul răspunsese deja laîntrebările ucenicilor. Poate fi o reluare a ideii, cred, pentru sublinierea importanței venirii Mângâietorului. footnote> în care Mântuitorul le spune ucenicilor că va merge laTatăl, iar aceștia, se pare, erau cam nedumeriți: „Dar acum Mă ducla Cel ce M-a trimis și nimeni dintre voi nu mă întreabă (s.n.): UndeTe duci?”<footnote Ioan 16
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
trimis și nimeni dintre voi nu mă întreabă (s.n.): UndeTe duci?”<footnote Ioan 16, 5. footnote>. Urmează „explicația” necesității mergerii la Tatăl: „Dareu vă spun adevărul: vă este de folos ca să Mă duc Eu. Căci dacă nu mă voi duce, Mângâietorul nu va veni la voi (s.n.), iar dacă Mă voi duce,Îl voi trimite la voi”<footnote Ibidem, 16, 7. footnote>. Ucenicii însă nu pricep cuvintele Mântuitorului:„Deci unii dintre ucenicii Lui ziceau între ei: Ce este aceasta ce nespune
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
privilegiul” de a fi văzut și faptul Învierii. Înălțarea la Cer aFiului Omului în Trup va fi temeiul fericirii celor care „n-au văzut,dar au crezut”, de aceea credința este „încredințarea celor nădăjduite, dovedirea lucrurilor celor nevăzute”.Duhul Sfânt, Mângâietorul, „pe Care-L va trimite Tatăl în numeleMeu, Acela vă va învăța toate și vă va aduce aminte despre toatecele ce v-am spus Eu. Pace vă las vouă, pacea Mea o dau vouă...”<footnote Ibidem, 14, 27. footnote>,spune
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
1) și prinCuvânt inima oamenilor era „Templu al Duhului Sfânt” (1 Corinteni 6, 19). Prin credință, ei erau „prieteni ai lui Dumnezeu” (Facere 18, 27) ca asemănare, putând vedea Fața Lui fără să moară, dimpotrivă să se umple de o mângâietoare bucurie ca cea a unor „fii”:„Îi vei umple de bucurie cu Fața Ta” (Psalm 20, 6). În această stare,oamenii puteau să se coboare înspre adâncurile Duhului Sfânt caadânc al inimii și nu doreau nicidecum să fie luați la
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
-i de averea învierii cu care mergeau spre „înfiere” , către „Pomul Vieții” (Facere 2, 9). Ca trecere pascală prin adâncul deschis în Hristos spre „scăpare”, Jertfa era trecerea spre înviere și calea către ieșirea la „pășunea” Duhului Sfânt,ca înfiere mângâietoare a Tatălui. Șovăirea pe această cale din sminteala ereziei face necesară mărturisirea credinței: „Pe această piatrăvoi zidi Biserica Mea și porțile iadului nu o vor birui” (Matei 16, 18).„Crezul” mărturisește slava Lui ca putere de înviere. Defăimarea„slavei” Cuvântului
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
totuși fără Duhul nupoate avea loc revelația interioară a ceea ce a „semănat” Hristos:„Duhul nu venise că Hristos nu Se proslăvise” (Ioan 7, 39); „Adevărul vă spun: vă este de folos ca să Mă duc Eu. Căci dacă nu Măvoi duce, Mângâietorul nu va veni la voi. Iar dacă Mă voi duce, Îlvoi trimite la voi” (Ioan 16, 7); „Eu am semănat... dar Dumnezeuface să crească” (1 Corinteni 3, 6). După îndemnul: „Aceasta să facețiîntru amintirea Mea!” (Luca 22, 19), cu referire
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Cereți!”, adresându-se lor ca cei ce, maimult decât samarineanca (Ioan 4, 10), sunt cei ce cunosc „darul luiDumnezeu” și „Cine” este Cel ce îi îndeamnă: „Cereți și veți primi cabucuria voastră să fie deplină” (Ioan 16, 24), devenind înfiere mângâietoare a Duhului și ieșire a lui Dumnezeu ca „Tată” (Luca 15, 28).Deci nu „cuvintele de instituire” pot constitui „epicleza” euharis tică, ele fiind doar anamneza morții lui Hristos (1 Corinteni 11, 26),ci rugăciunea de invocare a Duhului Sfânt
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
origine slavă otă (existent în nume ca Albotă, Arnotă, Belotă, Calotă, Dragotă, Breotă, Bașotă, Bașcotă, Cîșotă, Coșotă, Hociotă, Hopotă, Laiotă, Narotă, Parotă, Pișotă, Pîncotă, Scorotă, Vacotă etc., în prezent doar nume de familie, dar cîndva prenume) de la hipocoristie, adică prescurtări „mîngîietoare“, de alint, ale unor nume mai lungi, și „neutre“ ca expresivitate de la un Ip(u), atestat indirect prin toponimul Ip (desemnează o vîlcea, care se varsă în rîul Barcău, și un sat din județul Sălaj, unde a avut loc un
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
o risipa de lumină, flori și miresme, făcând ca totul să râdă în jocul soarelui... Ochii ți se umpleau de zăpada fragedă a petalelor de zarzări și cireși înfloriți, și zborul rândunelelor și a fulgilor de păpădie. Un vânticel cald, mângâietor, sufla ușor în după-amiaza aceea, sub cerul albastru ca toporașul, peste pădurea înfrunzită. În toate părțile, împrejur, dealuri rotunde cu dumbrăvi pe coamă, acoperite cu păduri de fag și gorun, cu dulcea revărsare a coastelor până în Valea Elanului... și mai
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
prima oară, Îi păru rău pentru rănile infectate de pe fața doctorului Ransome. Întorcîndu-i favoarea, Îi spuse: — Dacă te duci vreodată la debarcaderele funerare de la Nantao, să nu bei apa de acolo. Jim se Întinse pe rumegușul moale, cu mirosul lui mîngîietor de pin. Prin ușile deschise ale depozitului de cherestea, urmări luminile de navigație ale avioanelor japoneze străbătînd noaptea. După cîteva minute, trebui să admită faptul că nu putea recunoaște nici una din constelații. Ca toate celelalte lucruri, de cînd Începuse războiului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
zgură. Jim stătea culcat, fără să se miște, În timp ce focurile de la depozitele de petrol de la Hongkew jucau pe deasupra tribunelor, luminînd ușile frigiderelor furate, radiatoarele Cadillacurilor și lămpile nimfelor de ipsos din loja generalissimului. Partea a III-a 32 Eurasiaticul Lumina mîngîietoare a soarelui Încălzi stadionul. Din cerul fără nori căzu o rafală de grindină, vapori Înghețați dislocați de pe aripile unui avion american aflat la vreo șase kilometri deasupra rîului Yangtze. Luminate de soare, cristalele cădeau pe terenul de fotbal, ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
acolo. „Mă, copile! Mă, Hanț!” ... și vede În jurul lui lanul de iarbă Înaltă plin de flori Învăpăiate, se uită cu drag la ele și le Întreabă: „Ce-au făcut miroasele?” Și iarba Îi răspunde cu foșnet de vânt, cu sunet mângâietor de gâze și cu mireasmă aspră de maci și stă așa o vreme nemaisimțindu-și trupul, ușor ca un fulg, În inima verii... apoi Într-un timp... „Îs eu, moșu... Mă, Hanț... Eu... Bitancu.... Îs....” și moare Înghețat. Lămpașe galbene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
sfințenie, consideră că acele concepte nu trebuie să fie prilej de glume și giumbușlucuri. El replică însă că nu știe de ce tocmai fiii spirituali ai celor care și-au bătut joc de lucrurile cele mai sfinte, adică de cele mai mângâietoare credințe și nădejdi ale fraților lor, ar avea dreptul să pretindă ca anumite chestiuni să fie tratate cu seriozitate. Dacă s-au găsit unii care să-l ia peste picior pe Dumnezeu, de ce să nu luăm peste picior Rațiunea, Știința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
mi-a șoptit ocrotitoare, că mi se fac farmece cu buruieni, ce să-mi pierd mințile din dragoste. Nu i-am spus Laurei niciodată un cuvânt de iubire, cu toate că în nopțile târzii ale Duminecilor binecuvântate, când sub mâna mea ușor mângâietoare se conturau tot mai plini sânii ei de carne tare, fecioara cobora, tremurătoare, pleoapele cu gene lungi și grele. Abia mai târziu, după ce am pierdut-o, sau mai bine zis după ce mi-am închis-o în suflet, efemer, dar pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
de mărgele din plastic și sticlă colorată sau din boabe de porumb vopsite, schimbându-le necontenit între ele într-un clinchet adormitor și fulgerări curcubeice răsfrânte de argintul viu al oglinzii. Nemaiexistând nimic în lume în acele clipe decât foșnetul mângâietor al rochiilor de mătase și tafta mulate pe curburile trupului ei tânăr - extraordinar, nu-i așa? un trup care trebuie să trăiască și să se distreze, nu-i așa? - și foșnetul periei ce reușise, ca de atâtea ori, să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
sesizat, prea palid poate din cauza tristeții, a singuratății sau poate a neîmplinirilor, în care se învelea ca într-un voal discret. Cine știe de ce? Era atât de neajutorat.. - Ce faci pe aici, îl întrebă floarea plină de compasiune? Cu buze mângâietoare îi atinse finețea petalelor într-un sărut delicat ca o boare de vânt. A fost dragoste la prima vedere. Din acel moment Floarea soarelui a rămas lângă gingașul trandafiraș roz, gata oricând să împlinească dorințele pe care i le citea
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
cult instituite de Cristos, temelie a întregului cult catolic, nu doar propriile lor semnificații ca în cazul Sacramentelor, dar participă dincolo de forța însuflețitoare a acestora de unde, din sfintele și adevăratele semnificații raționale, pogoară în inimă, prin credință, ca o virtute mîngîietoare care reia și trezește dorința de a face binele. 14. Dar să facem și o altă observație asupra cultului creștin, introdus în același timp cu propovăduirea creștină. Acest cult, căruia Dumnezeu i-a adăugat harul care trebuia să îi facă
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
zăpadă și, în cele din urmă, o prind pe Georgiana și îi frec obra jii cu zăpadă. Georgiana se declară învinsă și se aruncă pe spate în zăpadă. Mă arunc și eu pe spate, fericită. Fulgii mari continuă să cadă, mângâietori și din ce în ce mai deși. Privesc prin fulgi la cer. Mă privește și el, incredibil de albastru, cu pri virea îndepărtată a frumosului inorog de mai devreme. E minunat! strigă Georgiana, încântată. întorc privirea spre ea. Are un zâmbet larg pe chipul
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
de radio și-l deschide. Se aude vocea lui Jean Moscopol spunând cântat iubitei sale Mimi noapte bună. Schimbă postul căutând altceva. Printre șuierături și fragmente de voci, prinde clar Balada lui Ciprian Porumbescu. Căzut sub vraja melodiei blânde și mângâietoare, ca un oftat de iubire, ascultă țintuit în fotoliu acordurile ușoare, sau profunde ce închipuie parcă o poveste plină de tristețe, dar în spatele căreia se poate vedea un zâmbet pur, cu puterea miraculoasă a învierii. Țigara aprinsă în momentul când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]