596 matches
-
Măguri-Răcătău. Satul Răcătău nu are o vechime mare, cca. 200 de ani, acesta conturându-se mai pregnant la începutul sec. XX, în jurul fabricii de cherestea din centrul satului. Neexistând biserică, localnicii de aici mergeau la biserică pe jos fie în Măguri sau Muntele Rece, fie în Mărișel, toate fiind pe vârf de munte și foarte departe. Conform unei legende preluată de bătrânii locului din gura strămoșilor lor, în anul 1825 un grup de muncitori italieni care lucrau la exploatarea forestieră în
Biserica de lemn din Măguri-Răcătău, filia Teleni () [Corola-website/Science/323632_a_324961]
-
și în Munții Codru-Moma; precum și magmatite laramice în Munții Gilăului și Bihorului. Parcul Natural Apuseni reprezintă o zonă montană cu forme de relief diversificate, vârfuri (Biserica Moțului), abrupturi stâncoase (Pietrele Galbenei), chei, văii (Valea Sighiștelului, Valea Galbenei), doline (Lumea Pierdută), măguri, lapiezuri, ponoare (Cetățile Ponorului), avene (Avenul cu Vacă), peșteri (Urșilor, Ciur Izbuc, Cetatea Rădesei, Ghețarul Focul Viu, Peștera Smeilor de la Onceasa); cu suprafețe naturale acoperite cu păduri, pășuni și pajiști; cu floră și faună specifică Occidentalilor. În interiorul parcului sunt incluse
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
unii “sihăstria Telciu” sau “mănăstirea din Telciu”, lua locul unei sihăstrii de lemn din veacul XV și a durat posibil până către sfârșitul sec. XVII când a fost desființată de calvini. Existența unei mănăstiri sub culmile Țibleșului dinspre Nedeia și Măgura Calului este atestată și de toponimul Valea Călugărului. La 14 februarie 1533, autoritățile bistrițene întăresc printr-un “act de protecție” vechea concesiune dată mănăstirii Bichigiu, căreia ii conferă dreptul de posesie asupra unor păduri, poieni, mori și a altor bunuri
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
au desfășurat în diferite locații, cum ar fi: amfiteatrele unor clinici, la sediul unor grădinițe, la diferite școli, la Casa de Cultură din Cluj-Napoca, la sediul Radio-Televiziunii Cluj sau în casele de cultură sau școlile comunelor învecinate: Tarnița, Someșul Cald, Măguri Răcătău, Stupini, în municipile Dej, Gherla, Turda, Câmpia Turzii. În data de 12 februarie 1981 - în incinta Laboratorul de sănătate Mintală condus de dr. Traian Neanțu, s-a desfășurat una dintre cele mai importante ședințe de cenaclu la care au participat
Cenaclul Victor Papilian () [Corola-website/Science/325783_a_327112]
-
întinde pe o suprafață de 45 hectare. Aria naturală este inclusă în Parcul Natural Apuseni și reprezintă o zonă montană acoperită cu păduri, pajiști și fânețe ce adăpostește o gamă floristică și faunistică diversă; cu o mare valoare peisagistică (văi, măguri, poiene). În arealul acesteia sunt întâlnite zone de carst cu importanță speologică (avene și peșteri) și paleontologică (depozite de faună fosilă) deosebită. Reportaj
Sistemul carstic Peștera Cerbului - Avenul cu Vacă () [Corola-website/Science/325128_a_326457]
-
unele porțiune dunele se asociază, formând arii nisipoase compacte. Dunele de pe terasă sunt în majoritate fixate și se află într-un proces intens de solidificare. În sudul comunei, spre Desa, se află o mare dună de nisip, numită de localnici “Măgura lui Chiot”. Denumirea provine de la semnalele pe care le dădeau localnici odată cu apariția vreunei primejdii. Această dună înaltă servea ca punct de observație în jur. Localitatea se află situată la contactul dintre prima și cea de-a doua terasă a
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
trecătoarea a apărut pe fondul mișcărilor tectonice din a doua parte a terțiarului care au dus atât la scufundarea unei falii transversale (falia Moigradului) axată de valea Ortelecului, cât și la la apariția - mai târziu, a conului vulcanic al a Măgurii Moigradului. Magmatitele, reprezentate prin riolite (laramice), microdiorite și andezite (neogene), sunt evidențiate inclusiv în măgurile Pometului și Citerei. Procesul de adâncire a faliei și de ridicare a măguriilor vulcanice (Moigrad, Pomet, Citera) a rupt culmea Meseșului împingând partea finală a
Poarta Meseșului () [Corola-website/Science/330747_a_332076]
-
dus atât la scufundarea unei falii transversale (falia Moigradului) axată de valea Ortelecului, cât și la la apariția - mai târziu, a conului vulcanic al a Măgurii Moigradului. Magmatitele, reprezentate prin riolite (laramice), microdiorite și andezite (neogene), sunt evidențiate inclusiv în măgurile Pometului și Citerei. Procesul de adâncire a faliei și de ridicare a măguriilor vulcanice (Moigrad, Pomet, Citera) a rupt culmea Meseșului împingând partea finală a acesteia - din care au rămas doar dealurile Poguior, Măgurița (Măguricea), Dealul Mare, Comorâște, Dumbrava și
Poarta Meseșului () [Corola-website/Science/330747_a_332076]
-
acesteia - din care au rămas doar dealurile Poguior, Măgurița (Măguricea), Dealul Mare, Comorâște, Dumbrava și cel al Cigleanului (300 - 550 m altitudine). Dincolo de falia Moigradului, spre nord sunt prezente sedimentele neozoice. Râul Ortelec - ce curge dinpre vest spre est pe lângă Măgura Moigradului secundar mișcărilor tectonice și se varsă în valea Agrijului lângă Creaca, reprezintă zona axială a Porții Meseșine, care este practic un culoar cu lățime ce variază între 200-300 m - 2 km (punctul cel mai îngust al văii este identificat
Poarta Meseșului () [Corola-website/Science/330747_a_332076]
-
în nord-vestul Depresiunii colinare a Transivaniei. Acest sector separă bazinul de sedimentare al Transilvaniei de marea depresiune panonică aflată spre vest. Se află la nord de valea Barcăului și, este structurat din două aliniamente de horsturi Aceste spinări muntoase și măguri de vârstă hercinică sunt formate în general din șisturi cristaline și calcare și, sunt înconjurate de dealuri din formațiuni sedimentare paleogene în est și neogene în vest, care închid o serie de depresiuni: Depresiunea Șimleu, Depresiunea Lăpuș, Depresiunea Baia-Mare și
Jugul intracarpatic () [Corola-website/Science/330759_a_332088]
-
de câțiva afluenți ai văii Gârciniului și alta superioară, nefragmentată) spre deosebire de cea vestică (delimitată de "Valea Timișului Sec") unde relieful (ruiniform) prezintă culmi mai domoale și împădurite, stăncării izolate, grohotișuri și văii. Partea nordică a masivului este marcată de câteva măguri ("Vârful Ieremia" 1.102 m, "Vârful Brădet" 1.073 m, "Vârful Ascuțit" 1.058 m.) despărțite de culmi descendente, iar prelungirea culmii spre nord-est, de mai multe piscuri: ("Vârful Piatra Mare" 1.843 m, "Vârful Pușcaș" 1.635 m, "Vârful
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
le trimită de urgență o sumă de bani. Scrisoarea a fost interceptată de autorități, care cunoșteau relațiile lui Boncescu cu frații Filipovici, iar directorul organelor de siguranță din București a plecat imediat la Putna și i-a identificat pe frații Măgură (numele cu care semnaseră scrisoarea). Cei doi frați au fost arestați de autoritățile austriece din Bucovina în mai 1912, fiind aduși la București. Nicu Filipovici s-a ocupat mai târziu cu falsificarea de bani și a devenit „eroul chestiei scandaloase
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
un pluton de combatanți camuflaț cu cuverturi albe, care a deschis drumul prin zăpadă. Protecția unităților de artilerie a fost asigurată de un escadron de cavaleriști, în timp ce un al doilea escadron a asigurat momentul crucial de ascensiune de către infanteriști, a măgurii. Ascensiunea grupului de atac a durat 5 ore și s-a făcut prin peste 2 m de zăpadă, printr-o pădure deasă, printre copaci căzuți și râpe. În jurul orei 12 după ce a trecut de vârf neobservată, gruparea de atac a
Bătălia de la Cârlibaba () [Corola-website/Science/334870_a_336199]
-
bioregiunea alpina a Munților Apuseni, grupa montană ce aparține lanțului carpatic al Occidentalilor) reprezintă o zonă muntoasă cu forme de relief diversificate: vârfuri (Biserică Moțului), abrupturi stâncoase (Pietrele Galbenei, Pietrele Albe), chei, văii (Valea Sighiștelului, Valea Galbenei), doline (Lumea Pierdută), măguri, lapiezuri, ponoare (Cetățile Ponorului), avene (Avenul cu Vacă), peșteri (Urșilor, Ciur Izbuc, Cetatea Rădesei, Ghețarul Focul Viu, Peșteră Smeilor de la Onceasa); cu suprafețe naturale acoperite cu păduri, pășuni și pajiști. Situl adăpostește și asigură condiții prielnice de viețuire mai multor
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
a Hunedoarei, aflată la poalele Munților Metaliferi (grupă muntoasă aflată în extremitatea sudică a Apusenilor, ce aparțin lanțului carpatic al Occidentalilor). Acesta se află în bazinul hidrografic superior al râului Căian și include și rezervația naturală Calcarele din Dealul Măgura. „Măgurile Băiței” conservă patru habitate naturale de interes comunitar ("Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene, Fânețe montane" și "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase") și protejază mai multe specii din
Măgurile Băiței () [Corola-website/Science/331305_a_332634]
-
laturii sudice a Munților Apuseni, grupă montană ce aparține lanțului carpatic al Occidentalilor; și cea continentală a culoarului depresionar de pe cursul mijlociu al Mureșului) reprezintă o zonă muntoasă cu forme de relief (carstic și exocarstic) diversificate: vârfuri, cheiuri, văii, doline, măguri, lapiezuri, ponoare, peșteri; cu suprafețe naturale acoperite cu păduri, pășuni și pajiști. Situl adăpostește și asigură condiții prielnice de hrană și cuibărire mai multor specii de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare), dintre care unele protejate la nivel european sau
Munții Trascăului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333640_a_334969]
-
Ursache, Iordan Datcu și Ion Pogorilovschi). Prezent în “Dicționarul etnologilor din România”, publicat de Iordan Datcu, Isidor Chicet este considerat principalul etnolog contemporan al Mehedințiului,fiind autorul mai multor studii și comunicări științifice tipărite în cîteva volume de etnologie. Literatura: -"Măgura cu fagi - "povestiri, Ed. Junimea, Iași, 1991 -"Iosua - "teatru, Ed. Fundației Culturale „I. D. Sârbu”, Petroșani, 1995; -"Transfug la Orșova - "carte-document, Ed. Timpul, Iași, 1996; -"Înmulțirea greierilor", Ed. Marineasa, Timișoara, 1997; -"Clopotele dinspre ziuă / căutări de Dumnezeu", Ed. Prier, Turnu-Severin, 1998
Isidor Chicet () [Corola-website/Science/333238_a_334567]
-
(sau Lacul Nucșoara) este un lac carstic format pe gips, care se găsește în comuna Nucșoara și este inclus în arealul rezervației naturale Măgura - Nucșoara. Aflat la o altitudine de 780 m, geografic acesta este situat în regiunea muscelelor subcarpatice ale Argeșului Cu o suprafață de cca. 2,22 ha și o adâncime maximă de 5 de metri, întinderea de apă s-a format
Lacul Învârtita () [Corola-website/Science/334678_a_336007]
-
joi spre vineri drumarii intervenind pentru deblocarea a 37 de artere județene. Sunt închise tronsoane din DJ 244D - Ciortești - Dolhești, DJ 244F - Moșna - Bohotin, DJ 248A - Iași -Voinești, DJ 246 - Țibănești - Dagâța, DJ 281 - Sticlăria - Slobozia, DJ 281C - Blăgești - Coasta Măgurii, DN 24 - Dobrovăț, DJ 280D - Ruginoasa - Heleșteni, DJ 208G - Kogălniceni - Oboroceni, DJ 208L - Pașcani - Miroslovești, DJ 280 - Strunga - Oțeleni, DJ 207A - Sinești - Stornești. BACĂU. Aproape 25.000 de persoane din 53 de localități nu au energie electrică din cauza defecțiunilor apărute
Efectele vremii. Drumuri ÎNCHISE și localități FĂRĂ CURENT by Diana Popescu () [Corola-website/Journalistic/101381_a_102673]
-
localitățile Vlăhița și Odorheiu Secuiesc (18 septembrie). Ulterior trupele regimentului au participat la prima și a doua bătălie de la Oituz. În luna noiembrie 1916 a luat parte la Bătălia pentru București, în zona Bolintin - Ciorogârla. S-a retras luptând până la Măgura Odobeștilor și ulterior a revenit pe valea Trotușului. În campania anului 1917 regimentul a participat la apărarea Oituzului. După semnarea Păcii de la Buftea în 7 mai 1918, regimentul a revenit în Piatra-Neamț pe 22 mai, spre a fi demobilizat între
Regimentul 15 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336094_a_337423]
-
regimentului au părăsit capitala Ungariei, astfel că pe data de 1 Decembrie în același an au ajuns înapoi în garnizoana de pace (Piatra Neamț). 2 dintre drapelele de luptă ale regimentului străjuiesc astăzi Mormântul Eroului Necunoscut de la parterul Monumentului comemorativ de pe Măgura Ocnei. În Zalău a fost îngropat sergentul-erou Ilie Popa, căzut în lupta din gara orașului. Mormântul acestuia a fost transformat în 1920 în ziua de Sânta Maria (15 august) în „Monumentul Unității Naționale”, prin strădania avocatului Aurel Hețco . La sfârșitul
Regimentul 15 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336094_a_337423]