1,411 matches
-
grădină, am colindat, cum ai căuta izvorul, ograda cu garduri de nuiele în ruine și tot ce mai putea să dăinuiască. Și nu m-a întâmpinat un frate, care nu mai lătra legat sub șură: Lăbuș, cel care-mi dijmuia mălaiul de la gură. Pe uliță, bătrânii nu mai stăteau la sfat și nu mai răsunau horele în sat. Era o liniște deplină. Nici măcar fântâna cu cumpănă de lângă poartă nu mai scârțâia! Am intrat în casă și de pe pereții îmbătrâniți priveau la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
haz. Similar: caterincă, hai, mișto Loazbă = palmă. Similar: lopată, carabă, macaoază, scatoalcă Mameluc = bleg. Similar: molîu, baligă, mănăstire, muhaia, nătîntoc, popleacă, pulifrici, zdreanță Mansardă = gură. Similar: aftă, bușon, ciocomengă, fermoar, mijă, ocarină, zotcă, malaxor, muștiuc Marafeți = bani. Similar: lovele, biștari, mălai, pitaci, arginți, boabe, mardei, țechini, firfirici, copeici Marcă = deținutul cel mai temut în celulă Mascat = membru al forțelor de intervenție, care poartă masca pe față. Similar: haidamac Miserupist = indiferent. Similar: rece, fără grețuri Mustărie = afacere cu obiecte interzise. Similar: manevră
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cum m-au dus la gară. Atâta știu că mi-au scos bilet de tren pentru vagonul de dormit și m-am trezit în cușetă când trenul a făcut tupu-tupu, tupu-tupu, așa cum fac femeile cu sita când cern făina de mălai.” Astfel prima expoziție personală de artă naivă se deschide la București la Casa scriitorilor ocazie cu care renumitul om de cultură, scriitorul George Macovescu (1913 - 2002) relata într-un articol referitor la arta lui Ion Niță Nicodin: „Ion Niță Nicodin
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
suprafață de arătură pentru cultivarea inului, cânepii, orzului și secarei. Începând cu secolul al XVIII-lea, s-a introdus cultura cartofului, devenit aliment de bază, alături de porumbul cicantin, cu perioadă de vegetație mai scurtă. Fiertura din făină de porumb (de mălai) a înlocuit fiertura din făină de mei și s-a numit tot mămăligă. Revenind la creșterea animalelor, trebuie să spunem că fiecare gospodărie poseda un anumit număr de vite mari, boi și vaci, precum și cai, folosiți pentru călărie și deplasări
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
denumesc conținutul (engl. container nouns): un butoi de țuică, o cană de lapte, o canistră de benzină, un car de oale, o ceașcă de ceai, o cutie de Coca-Cola, o damigeană de vișinată, o ladă de bere, o mână de mălai, un pahar de vorbă, un pahar de ulei, un pumn de nisip, o sticlă de vin, un țoi de coniac. Nu este clar de ce o cutie de lapte intră în prima categorie, iar o cutie de Coca-Cola, în a doua
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
inventează un furt și din ordinul boierului Miron Iuga, jandarmii îi bat pe țărani; țăranii vor să cumpere moșia Nadinei și s-o împartă, dar Miron Iuga se opune, o vrea el pentru a-și întregi domeniile; țăranii n-au mălai, n-au cu ce se încălzi, n-au cu ce plăti birul și autoritățile le iau animalele din curte; țăranii înarmați rudimentar cu coase și topoare aprind conacele și-i pedepsesc pe cei care i-au oprimat; Miron Iuga este
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
-a-ncins cu nouă cercuri peste burtă, tot na putut să nască. Împăratul le amenință cu paloșul pe cele trei dacă n-o ajută pe Împărăteasă să nască. Pretențiile ursăselor se reduc la o putină cu varză, un sac cu mălai și un porc gras. Împăratul le promite camioane Întregi cu tot ce vor ele. Astfel, ele au rupt trei crengi din rai, au bătut-o În Pipăruș Petru și Florea Înflorit, o văduvă a Înghițit un fir de piper și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
iei cu tine, să-l lași În buzunar. Acesta e norocu mieu, să știi tată, că cu acesta trăiești pe fața pământului! Și de traistaaia care mergeam eu cu ea, ai grijă de ea, că aia Îmi făcea sporu' la mălai! Eu Îți spun țâie, da' tu să nu le spui lor. Astfel, copilul s-a Îmbogățit. Întâlnirea cu Sfintele și urarea pe care le-o face acestora Îi aduc omului bogăția. Lazăr Șăineanu, În studiul consacrat ielelor arată că epitetele
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
un asemenea mod existențial cu grație, poetul îl celebrează de fapt, la modul subtil, iar tandra manieră autoironică e o formă a duioșiei: „La gura sobei albe ți-ar fi plăcut să stai/ în casa de făină, în casa de mălai,/ și-n soba de gutuie, cu mâinile smerite,/ să șovăi să azvârli icoane necioplite”. Ca „mădular” al gintei horațiene, autorul versurilor din Mașinării romantice (1973) se înrudește cu Al. Andrițoiu și cu Ion Horea, dar și cu ceva din Leonid
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
comun - în Poema Patriei, de pildă - orgoliul țărănesc, ludicul profesat de T. are surse în folclorul autohton burlesc și în versul jocurilor de copii. Acolo se găsește, între altele, modelul originar al caricaturizării sacrului: „Ajunsese-ntr-un rai/ podit cu mălai” etc., ca și al rimării deșucheate și, în genere, al umorului gratuit, pur verbal, inocent „dadaistic”, de tipul: „Poetul e tibia/ regilor din Biblia,/ e călcâiul/ lui Ramses întâiul,/ e clavicula/ lui Caligula”. Odată cu limbajul copiilor, dar și independent de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
În adiere ca arbuștii pitpalacii Împletesc un șal din lumina sunetului, caprele negre fac alpinism oglindesc Înălțimile, ploaia dăruie scoarțe oltenești pămîntului; și plugurile fac dragoste cu țărîna, o mușcă, iepurii se pitesc la marginea zilei ca dovleceii, soarele dă mălai vrăbiilor e o bucurie În argint a vocilor Trimiterea la Francis Jammes s-a putut face fără dificultate, căci și versurile lui Voronca transmit o similară emoție a Întîmpinării făpturilor umile, o senzație de puritate și frăgezime, transcrisă, bunăoară, În
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
În adiere ca arbuștii pitpalacii Împletesc un șal din lumina sunetului, caprele negre fac alpinism, oglindesc Înălțimile, ploaia dăruie scoarțe oltenești pămîntului; și plugurile fac dragoste cu țărîna, o mușcă, iepurii se pitesc la marginea zilei ca dovleceii, soarele dă mălai vrăbiilor e o bucurie În argint a vocilor. Latura propriu-zis spectaculară, În sensul de Înscenare, e aici ca și absentă, iar jocul, În Înțelesul său mai larg, nu iese În primul rînd În evidență. Și totuși, Înfățișările acestei lumi elementare
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Rusu, Ioan Coltor. După o întrerupere între 1924 și 1944, revista își face apariția într-o serie nouă, redacția fiind acum alcătuită din Victor Macaveiu (președinte), Augustin Popa (director), Dumitru Neda (redactor responsabil), Ion Agârbiceanu, Ioan Bălanu, Nicolae Brânzeu, Titus Mălai, Zenovie Pâclișanu. Revista de cultură și educație religioasă, C.c. cuprinde articole, însemnări, cronici, recenzii, semnale editoriale, bibliografii, toate orientate către fenomenul religios și contingențele acestuia. În numărul triplu 9-12 din 1944, o notița anunță stingerea din viața a scriitorului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286572_a_287901]
-
în 2008 și 2010 când au căzut ploi destul de multe până la 1000 ml pe m.p. și peste. Cele mai multe precipitații cad în lunile iulie și august și câteodată chiar în luna mai de unde și vechiul proverb: „dacă plouă în mai, mănânci mălai”. Cele mai puține precipitații cad în luna februarie. Rar se întâmplă ca în lunile mai și iunie să nu cadă nici o picătură de ploaie, ceea ce face ca recolta să fie diminuată. Ploile torențiale sunt rare, dar și când cad se
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
prin care se intra „pe brânci, un coșar din nuiele de răchită pentru depozitatul porumbului, o iesle tot din nuiele de răchită pentru hrănirea animalelor mari, așezate afară în mijlocul ocolului de vite, un cuptor din cărămidă pentru copt pâinea sau mălaiul și la unele case fântâna din care se scotea apa cu frânghia sau cu cârligul dacă era mai în față. Loznița pentru uscat prune. Diferitele obiecte de uz casnic cum ar fi linguri, coveți, polonice, căușele pentru făină erau confecționate
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Vulpea când najunge la struguri zice că sunt acri; Vine el drăguș la căuș; Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face; La pomul lăudat, să nu te duci cu sacul; Bună ziua căciulă, că stăpânul n-are gură; Vrabia mălai visează și calicul praznic; Ce-și face omul cu mâna lui, nu i-o face nimeni; Cine a murit ieri îi pare rău azi; Ce ți-e scris în frunte ți-e pus; Goliciunea înconjoară, dar foamea dă de-a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
așa cap, așa căciulă; îi vine a lucra cum îi vine cânelui a linge sare; Mai bine să-ntreacă, decât să n-ajungă; Din coadă de câine nu faci sită de mătase; Dacă plouă în luna mai, la toamnă culegi mălai; Să ne vedem când s-or vedea iepurii în biserică; E bun de pus în cânepă; E bun de trimis după moarte; Nalt ca bradul, prost ca gardul; Pentru un păduche nu arunci cojocul în foc; Tot țiganu își laudă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
necesare armatei, cât și prin ofrande dăruite în cadrul acțiunii generale organizate de masele populare din țară pentru sprijinirea războiului. Nevoile armatei în război erau mari, necesitând cai pentru completarea unităților de cavalerie, diverse produse alimentare ca: pâine, brânză, carne, pastramă, mălai, fasole, zarzavaturi, îmbrăcăminte și alte obiecte de echipament confecționate etc. Folosind diferite forme pentru ași manifesta adeziunea față de lupta dreaptă a ostașilor români, de a-și da obolul pentru țară, populația rămasă în comună a donat pentru armată mari sume
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cu șase boi, Cei dinainte Cu coarnele frânte, Cei de la mijloc Cu coarnele busuioc, Cei de la roată Cu coarnele-n baltă. Hăi, Hăi! Hai mai iute cu colacul Că fărâmă boii pragul. Ș-aveam jug de putregai Cu proțapul de mălai. Ș-aveam a trece Peste-o apă rece Unde stau leiiparaleii, Cu gurile căscate, Cu limbile lăsate, Să ne-apuce pe la spate. Hăi, Hăi! Hopuri hopurate, La mulți ani cu sănătate, Să trăiți, Ca meii, Ca perii, În mijlocul primăverii, Ca
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ursul din pădure C-amu s-o hrănit de mure; Ș-am venit cu el în sat Să-și câștige de mâncat; De mâncat și-a gâștiga Dacă oamenii i-or da. Joacă, joacă, Niculai Că ți-a da moșu mălai Și ți-a da și cucuruz Și malaiu' lui Bojuț. Joacă, joacă, Moș Martine, Că-ți dau miere de albine! Foaie verde de brăduț, Ursul meu cu doi puiuți; Foaie verde de dudău Ursul meu din Sărăsău O venit la
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Bojuț. Joacă, joacă, Moș Martine, Că-ți dau miere de albine! Foaie verde de brăduț, Ursul meu cu doi puiuți; Foaie verde de dudău Ursul meu din Sărăsău O venit la dumneavoastră Să-l vadă oamenii mari! Foaie verde de mălai, Ursul meu e de trei ani, De trei ani și șase luni, Noaptea umblă tot pe drum! Ursul meu din Spania L-am adus cu sania! Joacă, joacă, urs nebun, Că de nu-ți fac pielea scrum! Ursul meu, când
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
fi îmbelșugat. - Dacă plouă în aprilie - podgoria va da mulți struguri. - Dacă plouă de Florii, va ploua și de Paște. - Dacă plouă în Săptămâna Mare a Paștilor - vor fi fructe puține în acel an. - Dacă plouă în mai, va fi mălai. - Dacă în iunie zilele vor fi însorite și caniculare - va fi belșug de grâu. - Dacă ninge în octombrie, toamna va fi scurtă și capricioasă. - Dacă în luna noiembrie este secetă, iarna va fi lungă și grea. Ce prezice, pe baza
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
spuma de tescovină amestecată cu tărâța de făină de grâu și uscată. Tărâța era scoasă de la făina de grâu și făcută la râșniță de mine și de soră-mea Ileana. Tot la râșniță făceam și făina de păpușoi pentru mămăligă, mălai și ghismană. Tata avea un palton negru de care se prindea orice puf și orice scamă. După regula casei, ori de câte ori se îmbrăca cu el, numai pe mine mă punea să il curăț... Nici de data asta nu s-a încălcat
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
comună. Cei care urmaseră cursurile trebuiau să treacă un examen ca să primească un certificat de patru clase primare, urmare pentru Ajutorarea Regiunilor Secetoase), să bea ceaiuri din măcieșe, cătină, coarne, tei sau măcar frunze de gutui și să înlocuiască, temporar, mălaiul terminatpână la procurarea altuia , cu făină din plante. Precum din coceni, papură, ciocane , vrejuri și curpeni de legume, lăstare și frunze de vie, tulpini de urzici, de ștevie, hăcuite, pisate, uscate pe plită și măcinate la râșnite, Și ca să-i
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
caute un răspuns sau să ceară ajutor, protecție chiar și atunci când înaltul refuza implicarea în orice formă de dialog, aici elementele sacralității sunt negate, se refuză autoiluzionarea - "Noi am crezut într-un Dumnezeu excroc, ce nu ne-a mai dat mălai -/ (...) Nu mai credeți, oameni de argilă, c-a trăit Iisus într-o iesle."), altele sunt proiecții ale propriilor angoase. Lipsa de distincții între real și imaginar, ștergerea granițelor permite elementelor angoasante să circule în ambele sensuri. Sunt proiecții ale temerilor
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]