2,168 matches
-
adresele indicate, dar n-am făcut mare lucru; oamenii, circumspecți, ciudați și ascunși pe după perdelele caselor mititele, nu prea ne-au dat binețe. Ne-am întors la hotel, iar în drum am oprit la o cârciumă să mâncăm pastramă cu mămăligă și să bem must. Nu știu cine altcineva poate face mai bine pastrama de oaie si berbecul pe jăratec decât dobrogenii, poate hawaiienii unde am mâncat porc copt în groapă cu jar, pregătit cam la fel . în drum, am gândit eu cu
Editura Destine Literare by Monica-Ligia Corleanca () [Corola-journal/Journalistic/97_a_207]
-
că s-au născut sub presiunea necesității și n--au devenit divertisment decât cu timpul. Pescuitul primitivilor era agerime; vânatul - forță și rezistență. Omul de azi nu mai întrebuințează aceste însușiri ca să--și agonisească hrana. Cu pește de undiță și cu mămăligă de râșniță nu te îngrași, cum foarte potrivit observă dictonul popular. Pământul și animalele domestice răspund îndestulător nevoilor lui de harnă; munca se cheltuiește în alte direcții, în domenii diverse cu meșteșuguri nouă; vânatul și pescuitul au rămas o patimă
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
cartofi, morcovi, leguminoase, ceapă, diverse murături, brînză de oi, slănină. În perioada lucrărilor pămîntului, țăranii mîncau direct în cîmp, luînd cu sine la deal pîine, brînză, slănină, ceapă, carne și chiar mîncare caldă. Întorcîndu-se seara mîncau de asemenea bucate calde: mămăligă, borș, supă, diverse bucate din cartofi, carne, paste făinoase de casă (tocmagi), legume murate, lactate. Caracterul alimentației era influențat și de interdicțiile religioase. Din această cauză țăranii consumau iarna și primăvara preponderent vegetale. Se respecta postul înaintea Сrăciunului și înaintea
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
la Alcedar erau: borș gros sau borș scăzut (borș des cu varză și crupe de porumb, cu untdelemn sau untură), serbușcă (din zer de oaie), fasole făcăluite, cartofi înăbușiți, varză scăzută (varză înăbușită cu carne), tocană de urzici, cartofi copți, mămăligă, mălai, nălăvancă și multe altele. La felul doi serveau: balabuște cu usturoi și învîrtită. Învîrtita se prepara cu brînză, varză sau bostan. Se mai cocea învîrtită cu ceapă, mărar, nucă cu zahăr, cartofi și diferite dulcețuri. În ceea ce privește alimentația de astăzi
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
zi, ieși la lumina zilei, palid și obosit. - Ei, ce-ai găsit? Îl Întrebă popa curios. - Din nou, nimic, părinte. Am Încercat totul În fel și chip dar n-am găsit nimic. Apoi Întristat, Înfulecă În grabă niște roșii cu mămăligă rece, aduse de popă și se Întinse, așa Îmbrăcat cum era, În patul tare, pe o saltea de paie de dânsul adormind. În somn se văzu Într-un spital de campanie printre răniți. Și se făcea, că ținea În mână
Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_357]
-
Originile sunt, se pare, babiloniene. Savoarea garumului se pare că ar fi apropiată de cea a "nuoc-mâm"-ului vietnamez. În vremurile regale, alimentația era brută, consistând din legume preparate fără rețetă sau dintr-o fiertură de grâu (numită "puls" - strămoașa mămăligii de astăzi). În perioada sa cea mai fastă, civilizația romană a dezvoltat o serie de rețete și arta sa culinară a fost purtată la apogeu. Utilizarea meniurilor îmbogățite cu miere, aripi, fripturi, vin, numeroase legume, fructe, carne și mirodenii, venite
Bucătărie () [Corola-website/Science/297125_a_298454]
-
la temperatura apei de 12-14°C. Are valoare economică. Carnea, desi socotita mediocra, este totuși destul de bună. Se consumă și proaspătă, dar se pregătește mai ales sărată. Babușca poate fi prinsă de către pescarii sportivi cu momeli naturale: rame, viermuși, pâine, mămăligă, folosind o undita telescopica de 4 - 5 m, cârlig mic nr. 14 - 16 și fir subțire 0,10 - 0,12.
Babușcă () [Corola-website/Science/323633_a_324962]
-
numai că una era să fii cu mine aici și alta departe, la capătul pământului. Mai bine vezi dacă s-a încălzit apa aia, că în ziua de astăzi, la felul în care vă mișcați voi, cât ai face o mămăligă, ajungi acasă. De oriunde din Europa. Mâine, poimâine, și de pe Marte. O fi și cum spui tu, numai că pământul, uite-l, pârloage! Ăia, ăi bătrâni, s-au omorât pentru el, iar acum a rămas nemuncit... Mai lasă-l încolo
Editura Destine Literare by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/90_a_404]
-
inițial al termenului latin "placenta", turcii au adus ciorba de perișoare, grecii musaca, de la bulgari există o largă varietate de mâncăruri cu legume, cum ar fi zacusca, iar șnițelul vine de la austrieci. Unul dintre feluri de mâncare tipic românești este mămăliga. Aceasta este o fiertură de făină de porumb, cu sare și uneori poate avea adaosuri ca zer, unt, brânză în funcție de preparatul final obținut. Ea era folosită foarte des în alimentația țăranilor agricultori și a crescătorilor de animale și înlocuia pâinea
Bucătăria românească () [Corola-website/Science/297429_a_298758]
-
abia acum se adaugă peștele (ca să nu se sfărâme). Ciorba se fierbe pe foc foarte mic și numai scurt timp. Se ia de pe foc și se asezonează cu verdețuri și piper. Se servește nedreasă, caldă sau rece, de obicei cu mămăligă. Supa și peștele se pot servi și separat.
Ciorbă de pește () [Corola-website/Science/337276_a_338605]
-
păstrat într-un vas închis. Peste toate aceste ingrediente se toarnă apa clocotită și se acoperă cu un capac. Se lasă încă zece minute să se liniștească și să se completeze aromele, după care preparatul se poate servi, neapărat cu mămăligă și ardei iute. Se folosește din cele mai vechi timpuri, se poate aplica fructelor și legumelor, dar este în principal folosită pentru păstrarea carnurilor și a peștelui. Primii în a folosi această metodă au fost egiptenii.
Saramură () [Corola-website/Science/310427_a_311756]
-
și bucurie. Aceste zile erau de fapt pentru oameni esență vieții lor, pâinea cea de toate zilele.Pentru că erau și ani cu secetă sau ani cu ploi deluviene care le luau cu ele osteneală de peste an. Rămânea câteodată doar mămăligă, dumnezeiasca mămăligă din care trebuiau să se îndestuleze cu toții și un porc de Crăciun pe care-l sacrificau cu sfiintenie. Erau și mulți dintre ei săraci, cu pământ puțin și multe guri de hrănit. Mai veneau și bolile , epidemiile de
Toderița, Brașov () [Corola-website/Science/300974_a_302303]
-
Aceste zile erau de fapt pentru oameni esență vieții lor, pâinea cea de toate zilele.Pentru că erau și ani cu secetă sau ani cu ploi deluviene care le luau cu ele osteneală de peste an. Rămânea câteodată doar mămăligă, dumnezeiasca mămăligă din care trebuiau să se îndestuleze cu toții și un porc de Crăciun pe care-l sacrificau cu sfiintenie. Erau și mulți dintre ei săraci, cu pământ puțin și multe guri de hrănit. Mai veneau și bolile , epidemiile de tot felul
Toderița, Brașov () [Corola-website/Science/300974_a_302303]
-
gustului amărui și rășinos, acea este dovedită și ciupercă poate fi mâncata fără îndoială. Înafara preparării împreună cu alți bureți, de exemplu într-o ciulama, se potrivesc prăjiți cu slănina sau că papricaș de ciuperci iute cu ardei roșii serviți cu mămăligă. Nu culegeți bureți acestui soi care se dezvoltă sub pini. Ei sunt rășinoși.
Pâinișoara oilor () [Corola-website/Science/335928_a_337257]
-
de porc, carne de pui, capere, stafide, măsline și învelite în frunze de patlagină pentru a fi apoi fierte sau aburite și consumate de Crăciun. Pabellón criollo este compus din orez, chiftea, fasole neagră (boabe), și, uneori, ou prăjit și mămăligă preparate după regiune, bucătar și gustul consumatorului. Arepa este pregătită din făină de porumb, coaptă pe platou, fiind un fel de chiflă. Bucătăria venezueleană dispune de alte bine-cunoscute feluri de mâncare, cum ar fi Cachapa, carne pe băț, friptura neagră
Venezuela () [Corola-website/Science/298155_a_299484]
-
societate: "odată am fost invitați d-șoara Botezat, Tofan, Marian și cu mine de către familia Disescu unde domnișoara, cântăreață cunoscută mai apoi directoarea Conservatorului din Chișinău, făcea onorurile casei. Ne aștepta o masă plină de bunătăți dintre care nu lipsea nici mămăliga noastră. Intrând în timpul mesei un general rus, domnișoara se repede la mămăligă și o pune sub pat. După ce s-a așezat și generalul, a început masa. Tofan a scos repede mămăliga de sub pat și a pus-o la locul de
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
de către familia Disescu unde domnișoara, cântăreață cunoscută mai apoi directoarea Conservatorului din Chișinău, făcea onorurile casei. Ne aștepta o masă plină de bunătăți dintre care nu lipsea nici mămăliga noastră. Intrând în timpul mesei un general rus, domnișoara se repede la mămăligă și o pune sub pat. După ce s-a așezat și generalul, a început masa. Tofan a scos repede mămăliga de sub pat și a pus-o la locul de cinste. Să fi văzut cum s-a roșit domnișoara și cum a
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
masă plină de bunătăți dintre care nu lipsea nici mămăliga noastră. Intrând în timpul mesei un general rus, domnișoara se repede la mămăligă și o pune sub pat. După ce s-a așezat și generalul, a început masa. Tofan a scos repede mămăliga de sub pat și a pus-o la locul de cinste. Să fi văzut cum s-a roșit domnișoara și cum a început să se scuze, spunând că nu obișnuiau să mănânce mămăligă, ci au făcut-o numai pentru noi, bucovinenii
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
generalul, a început masa. Tofan a scos repede mămăliga de sub pat și a pus-o la locul de cinste. Să fi văzut cum s-a roșit domnișoara și cum a început să se scuze, spunând că nu obișnuiau să mănânce mămăligă, ci au făcut-o numai pentru noi, bucovinenii. Generalul a râs, spunând că și lui îi place această mâncare. A și servit dintrânsa ca primul". Peisaj anul 1917: "Plimbându-se pe strada principală a orașului călcam pe trotuarul acoperit de
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
cu patru picioare, cu un mic grătar deasupra - puneai oală și fierbea mâncarea. Se făceau aburi, mirosea toată casă, vai de capul nostru. </spân></spân></spân></p> <spân lang="ro-RO">În timpul războiului, meniul nostru era foarte redus: ciorbă de fasole, mămăligă tare, pătrațele, prăjită în ceapă. Iar la felul trei mămăligă cu magiun. Eu și soră-mea stăteam la coadă la petrol și la coadă pentru pâine. Pâinea era așa: o pâine pentru creștini, jumătate de pâine pentru evrei.</spân></spân
GAZETA DE ARTĂ POLITICĂ NR.15: Capitale ale Culturii în contextul politicilor UE () [Corola-website/Science/296142_a_297471]
-
și fierbea mâncarea. Se făceau aburi, mirosea toată casă, vai de capul nostru. </spân></spân></spân></p> <spân lang="ro-RO">În timpul războiului, meniul nostru era foarte redus: ciorbă de fasole, mămăligă tare, pătrațele, prăjită în ceapă. Iar la felul trei mămăligă cu magiun. Eu și soră-mea stăteam la coadă la petrol și la coadă pentru pâine. Pâinea era așa: o pâine pentru creștini, jumătate de pâine pentru evrei.</spân></spân></spân></p> <spân lang="ro-RO">În casă, în dormitorul părinților
GAZETA DE ARTĂ POLITICĂ NR.15: Capitale ale Culturii în contextul politicilor UE () [Corola-website/Science/296142_a_297471]
-
tâmplărie, că am nevoie de un ajutor”. Directorul spune „Ia-ți-l!”. Asta a însemnat pe de-o parte hârtia necesară, dar si niste mâncare - cir, adică apă fiarta în care se presară niște făină de porumb. Un fel de mămăligă lichidă, dar diluata. Bani nu ți se dădeau pentru munca. Din momentul acela nu am mai ieșit din lagăr la furat. Până atunci, trăiam din furat. Am furat sfecla furajera. Nu mai spun, cănd găseam pe câmp cartofi, era extraordinar
„Holocaustul este referitor la evrei, dar există pericolul peste tot – pentru toată lumea.” () [Corola-website/Science/295840_a_297169]
-
De aici a cam pornit totul.(...) Seva vieții mele urcă din modelele pe care le-am avut, din faptul că trei sferturi din viață am băut apă din fântână, din pământ, iar nu din țeavă, că am mâncat pâine și mămăligă făcute de bunica și de mama mea, că am băut lapte de la vaca din grajd și că am mâncat mere abia culese din pom. Seva vine din faptul că am întâlnit oameni care au trăit meditând, încercând, nu spunând. Mai
Marcel Iureș () [Corola-website/Science/303785_a_305114]
-
Mămăliga (în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 115 metri, în partea de sud-est a raionului Noua Suliță, pe malul
Mămăliga, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316034_a_317363]
-
partea de sud-est a raionului Noua Suliță, pe malul stâng al râului Prut, în apropiere de frontierele cu România și Republica Moldova. De această comună depinde administrativ satul Coșuleni. Aici funcționează două puncte internaționale de trecere (auto și feroviar) a frontierei Mămăliga - Criva, între Ucraina și Republica Moldova. Localitatea Mămăliga a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul
Mămăliga, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316034_a_317363]