33,140 matches
-
mănăstirii au fost executate de către Gheorghe Tătărăscu. Istoria noastră culturală asociază Mănăstirea Bistrița și cu numele cronicarului Nicolae Moxa, care a redactat aici primul „Tratat de istorie universală de la începutul lumii, până la 1489“. La sfârșitul secolului al XIX-lea, la Mănăstirea Bistrița a existat o școală de ofițeri pe care a absolvit-o, între alții, I. Dragalina, erou al primului război mondial, al cărui nume îl poartă și un bulevard din Timișoara. l Mănăstirea Arnota Se află la o oră de
Agenda2003-47-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281754_a_283083]
-
La sfârșitul secolului al XIX-lea, la Mănăstirea Bistrița a existat o școală de ofițeri pe care a absolvit-o, între alții, I. Dragalina, erou al primului război mondial, al cărui nume îl poartă și un bulevard din Timișoara. l Mănăstirea Arnota Se află la o oră de mers (pe jos) de Mănăstirea Bistrița, la o altitudine de 840 m, pe versantul muntelui cu același nume. Ctitorită de Matei Basarab, între anii 1633 și 1636, mănăstirii i-au fost adăugate ulterior
Agenda2003-47-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281754_a_283083]
-
școală de ofițeri pe care a absolvit-o, între alții, I. Dragalina, erou al primului război mondial, al cărui nume îl poartă și un bulevard din Timișoara. l Mănăstirea Arnota Se află la o oră de mers (pe jos) de Mănăstirea Bistrița, la o altitudine de 840 m, pe versantul muntelui cu același nume. Ctitorită de Matei Basarab, între anii 1633 și 1636, mănăstirii i-au fost adăugate ulterior (1766) noi încăperi și a fost refăcută de Barbu Știrbei (1852-1856). La
Agenda2003-47-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281754_a_283083]
-
un bulevard din Timișoara. l Mănăstirea Arnota Se află la o oră de mers (pe jos) de Mănăstirea Bistrița, la o altitudine de 840 m, pe versantul muntelui cu același nume. Ctitorită de Matei Basarab, între anii 1633 și 1636, mănăstirii i-au fost adăugate ulterior (1766) noi încăperi și a fost refăcută de Barbu Știrbei (1852-1856). La rândul lui, Constantin Brâncoveanu a reamenajat fântâna. La Mănăstirea Arnota se află mormântul lui Matei Basarab. În apropiere se găsește și Schitul 44
Agenda2003-47-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281754_a_283083]
-
versantul muntelui cu același nume. Ctitorită de Matei Basarab, între anii 1633 și 1636, mănăstirii i-au fost adăugate ulterior (1766) noi încăperi și a fost refăcută de Barbu Știrbei (1852-1856). La rândul lui, Constantin Brâncoveanu a reamenajat fântâna. La Mănăstirea Arnota se află mormântul lui Matei Basarab. În apropiere se găsește și Schitul 44 de izvoare „metoh al Mănăstirii Bistrița“. O. NICA Oferte de Revelion în străinătate (I) l Agențiile de turism din Timișoara își așteaptă clienții Am considerat util
Agenda2003-47-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281754_a_283083]
-
ulterior (1766) noi încăperi și a fost refăcută de Barbu Știrbei (1852-1856). La rândul lui, Constantin Brâncoveanu a reamenajat fântâna. La Mănăstirea Arnota se află mormântul lui Matei Basarab. În apropiere se găsește și Schitul 44 de izvoare „metoh al Mănăstirii Bistrița“. O. NICA Oferte de Revelion în străinătate (I) l Agențiile de turism din Timișoara își așteaptă clienții Am considerat util să vă prezentăm câteva dintre ofertele pe care o parte din agențiile de turism din Timișoara le-au stabilit
Agenda2003-47-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281754_a_283083]
-
Mănăstirea Meșterului Manole l Curtea de Argeș și frumusețile ei istorice Curtea de Argeș, veche cetate de scaun a Țării Românești, reședința primilor Basarabi, adăpostește valoroase monumente de artă care îi aduc faima unui mare centru turistic și cultural, un adevărat muzeu al istoriei românești
Agenda2003-48-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281782_a_283111]
-
artă și arhitectură medievală românească. Monumentul conservă fresce din trei perioade, iar culorile desăvârșit armonizate, diversitatea fizionomiei personajelor conferă acestor fresce, pe lângă însemnătatea lor istorică, o mare valoare artistică. Unul dintre cele mai frumoase monumente istorice din țara noastră este Mănăstirea Curtea de Argeș, ctitorie a lui Neagoe Basarab, iar faima ei a trecut hotarele țării, sporită fiind și de legenda Meșterului Manole. Începută în 1514, ridicată de vestiți meșteri supravegheați direct de către domn, lucrările de construcție s-au încheiat trei ani mai
Agenda2003-48-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281782_a_283111]
-
Biserica Episcopală Curtea de Argeș - după cum a primit denumirea în 1793 - a fost refăcută, cum se vede și astăzi, de arhitectul francez André Lecomte du Nouy și arhitectul român Nicolae Gabrielescu. Lucrările au fost încheiate în anul 1885. În imediata vecinătate a mănăstirii, susură neîntrerupt izvorul basmului, pe care localnicii îl numesc „Fântâna lui Manole“. Denumirea vine din negurile timpului, de la povestea meșterului. Se spune că, neputând coborî de pe biserică după isprăvirea ei, luându-i-se scările, meșterul și-ar fi făcut aripi
Agenda2003-48-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281782_a_283111]
-
orașul Popești-Leordeni, străzile Bărăganului, Costaforu, Fermei, Pavlicheni, Pavel Ciamur, Șos. Leordeni și străzi adiacente; orașul Otopeni, str. Crăițelor, str. Griviței. În același timp, se va acționa, între orele 09:30 - 12:30, în comuna Ciolpani, localitatea Ciolpani, Șos. Pacea, str. Mănăstirea Țigănești, Șos. București-Ploiești între Cimitirul Britanic și stația Petrom Ciolpani; între orele 09:00 - 17:00, în comuna Periș, satul Cocioc; comuna Dobroești, localitatea Dobroești, Șos. Dobroești-Fundeni între str. Balanței și str. Agricultori; comuna Mogoșoaia, localitatea Mogoșoaia, str. Drumul Morii
Enel întrerupe alimentarea cu energie electrică în Bucureşti, Ilfov şi Giurgiu () [Corola-journal/Journalistic/22816_a_24141]
-
1 000 de milioane de lei - lucrări de construcție la Biserica Ortodoxă din Măureni; 700 de milioane de lei - construcția Catedralei Ortodoxe Reșița; 700 de milioane de lei - lucrări la Catedrala Moldova Nouă; 300 de milioane de lei - construcții la Mănăstirea Epura; 250 de milioane de lei - pietruirea străzii de acces la cimitirul ortodox din Șoșdea; 250 de milioane de lei - reparații la acoperișul Bisericii Ortodoxe Goruia; 200 de milioane de lei - amenajarea așezământului monahal Schitul „Sfântul Mucenic Pantelimon”; 200 milioane
Agenda2004-50-04-general2 () [Corola-journal/Journalistic/283150_a_284479]
-
de lei - pietruirea străzii de acces la cimitirul ortodox din Șoșdea; 250 de milioane de lei - reparații la acoperișul Bisericii Ortodoxe Goruia; 200 de milioane de lei - amenajarea așezământului monahal Schitul „Sfântul Mucenic Pantelimon”; 200 milioane de lei - lucrări la Mănăstirea Teiuș; 200 de milioane de lei - lucrări la Mănăstirea Nera - Sasca Montană; 200 de milioane de lei - amenajrea cantinei de asistență socială „Sfântul Vasile cel Mare”. OCTAVIAN NICA O nouă sesiune de cereri l În vizor, proiecte pentru trei măsuri
Agenda2004-50-04-general2 () [Corola-journal/Journalistic/283150_a_284479]
-
din Șoșdea; 250 de milioane de lei - reparații la acoperișul Bisericii Ortodoxe Goruia; 200 de milioane de lei - amenajarea așezământului monahal Schitul „Sfântul Mucenic Pantelimon”; 200 milioane de lei - lucrări la Mănăstirea Teiuș; 200 de milioane de lei - lucrări la Mănăstirea Nera - Sasca Montană; 200 de milioane de lei - amenajrea cantinei de asistență socială „Sfântul Vasile cel Mare”. OCTAVIAN NICA O nouă sesiune de cereri l În vizor, proiecte pentru trei măsuri Agenția Națională SAPARD a lansat o nouă sesiune de
Agenda2004-50-04-general2 () [Corola-journal/Journalistic/283150_a_284479]
-
Pagină realizată de DUȘAN BAISKI Ctitorul Mănăstirii Baziaș este Sfântul Sava, părintele spiritual al sârbilor De sărbătoarea Schimbării la Față, aici se adună în fiecare an mii și mii de credincioși Controverse „Mănăstirea Baziaș, cu biserica ei ce poartă hramul Înălțării Domnului, a fost considerată din totdeauna
Agenda2004-51-04-d () [Corola-journal/Journalistic/283173_a_284502]
-
Pagină realizată de DUȘAN BAISKI Ctitorul Mănăstirii Baziaș este Sfântul Sava, părintele spiritual al sârbilor De sărbătoarea Schimbării la Față, aici se adună în fiecare an mii și mii de credincioși Controverse „Mănăstirea Baziaș, cu biserica ei ce poartă hramul Înălțării Domnului, a fost considerată din totdeauna cea mai mare sfințenie a sârbilor ortodocși din Clisura Dunării. Acest fapt se datorează tradiției acestor locuri care leagă numele mănăstirii și al înființării ei de
Agenda2004-51-04-d () [Corola-journal/Journalistic/283173_a_284502]
-
și mii de credincioși Controverse „Mănăstirea Baziaș, cu biserica ei ce poartă hramul Înălțării Domnului, a fost considerată din totdeauna cea mai mare sfințenie a sârbilor ortodocși din Clisura Dunării. Acest fapt se datorează tradiției acestor locuri care leagă numele mănăstirii și al înființării ei de numele primului arhiepiscop al sârbilor Sf. Sava Nemanjić, despre care se spune că s-ar fi oprit aici din cauza unei furtuni dezlănțuite de vântul Coșava. Nemaiputând înainta, Sfântul s-ar fi adresat vântului cu cuvintele
Agenda2004-51-04-d () [Corola-journal/Journalistic/283173_a_284502]
-
sârbilor Sf. Sava Nemanjić, despre care se spune că s-ar fi oprit aici din cauza unei furtuni dezlănțuite de vântul Coșava. Nemaiputând înainta, Sfântul s-ar fi adresat vântului cu cuvintele «Baș ziaș», de aici rămânând numele așezării și al mănăstirii“, scriu iereul Vasa Lupulović și prof. Borislav Đ. Krstić în cartea lor „Istoricul așezării Baziaș - Istoricul mănăstirii Baziaș“, apărută în 1998, la Editura Uniunii Sârbilor din România. Anul întemeierii sale este oarecum controversat. Unii susțin că ar fi fost construită
Agenda2004-51-04-d () [Corola-journal/Journalistic/283173_a_284502]
-
dezlănțuite de vântul Coșava. Nemaiputând înainta, Sfântul s-ar fi adresat vântului cu cuvintele «Baș ziaș», de aici rămânând numele așezării și al mănăstirii“, scriu iereul Vasa Lupulović și prof. Borislav Đ. Krstić în cartea lor „Istoricul așezării Baziaș - Istoricul mănăstirii Baziaș“, apărută în 1998, la Editura Uniunii Sârbilor din România. Anul întemeierii sale este oarecum controversat. Unii susțin că ar fi fost construită în 1225, alții, în secolele al XIV-lea sau al XV-lea. Totuși, este unanim acceptată ideea
Agenda2004-51-04-d () [Corola-journal/Journalistic/283173_a_284502]
-
este oarecum controversat. Unii susțin că ar fi fost construită în 1225, alții, în secolele al XIV-lea sau al XV-lea. Totuși, este unanim acceptată ideea că cei care au contribuit financiar și material la ridicarea, în general, a mănăstirilor de pe malul stâng al Dunării, de pe teritoriul actual al României, au fost despoții sârbi. Este vorba despre cele de la Baziaș, Cusici și Zlatița. Cei mai mulți cred că ctitor este despotul sârb Iovan Brancovici, fiul despotului Stefan (1420-1476). Alții leagă Baziașul de
Agenda2004-51-04-d () [Corola-journal/Journalistic/283173_a_284502]
-
actual al României, au fost despoții sârbi. Este vorba despre cele de la Baziaș, Cusici și Zlatița. Cei mai mulți cred că ctitor este despotul sârb Iovan Brancovici, fiul despotului Stefan (1420-1476). Alții leagă Baziașul de sinaiții creștini, care ar fi impus la mănăstirea de aici sărbătorirea Schimbării la Față. Interese Construit din nuiele împletite, apoi din bârne, lăcașul sfânt a fost deseori incendiat și tot atât de des reconstruit. Un lucru foarte important este că funcționarea sa nu a încetat nici măcar pe vremea stăpânirii otomane
Agenda2004-51-04-d () [Corola-journal/Journalistic/283173_a_284502]
-
menționa trecerea bisericilor ortodoxe din Transilvania și Banat sub ascultarea mitropolitului din Târgoviște. Numai că presiunile vor continua, în secolul al XVIII-lea prozelitismul fiind reluat de către uniați care, sprijiniți de autoritățile habsburgice, și-au pus în gând să cucerească mănăstirile, aceste adevărate bastioane ale ortodoxiei. Represalii În 1788, spun autorii cărții amintite mai sus, situația devine dramatică după incendierea de către turci a mănăstirii Zlatița, „...călugării trăind din ajutorul primit de la parohia Zlatița și din donații strânse de mănăstirea Baziaș de la
Agenda2004-51-04-d () [Corola-journal/Journalistic/283173_a_284502]
-
prozelitismul fiind reluat de către uniați care, sprijiniți de autoritățile habsburgice, și-au pus în gând să cucerească mănăstirile, aceste adevărate bastioane ale ortodoxiei. Represalii În 1788, spun autorii cărții amintite mai sus, situația devine dramatică după incendierea de către turci a mănăstirii Zlatița, „...călugării trăind din ajutorul primit de la parohia Zlatița și din donații strânse de mănăstirea Baziaș de la credincioșii acestor locuri care erau atrași aici de icoana făcătoare de minuni...“ adusă de la Hilandar și care este considerată drept cea mai mare
Agenda2004-51-04-d () [Corola-journal/Journalistic/283173_a_284502]
-
să cucerească mănăstirile, aceste adevărate bastioane ale ortodoxiei. Represalii În 1788, spun autorii cărții amintite mai sus, situația devine dramatică după incendierea de către turci a mănăstirii Zlatița, „...călugării trăind din ajutorul primit de la parohia Zlatița și din donații strânse de mănăstirea Baziaș de la credincioșii acestor locuri care erau atrași aici de icoana făcătoare de minuni...“ adusă de la Hilandar și care este considerată drept cea mai mare sfințenie a sârbilor din Clisura Dunării. Această icoană este o copie a celebrei icoane de la
Agenda2004-51-04-d () [Corola-journal/Journalistic/283173_a_284502]
-
Hilandar și care o reprezintă pe Fecioara Maria cu trei mâini. Icoana se află imediat la intrare, în partea de nord a zidului bisericii mănăstirești. Situația se schimbă cumva înspre mai bine, fiindcă în 1805 se construiește din piatră conacul mănăstirii Baziaș. Dar, în 1848, cei nouă călugări trăitori la mănăstirea Zlatița vor fi martori oculari ai incendierii lăcașului lor sfânt de către ostașii Batalionului 9 honvezi, aflați sub comanda maiorului Karl von Abancurt, ca represalii la incendierea unor mori de pe Nera
Agenda2004-51-04-d () [Corola-journal/Journalistic/283173_a_284502]
-
mâini. Icoana se află imediat la intrare, în partea de nord a zidului bisericii mănăstirești. Situația se schimbă cumva înspre mai bine, fiindcă în 1805 se construiește din piatră conacul mănăstirii Baziaș. Dar, în 1848, cei nouă călugări trăitori la mănăstirea Zlatița vor fi martori oculari ai incendierii lăcașului lor sfânt de către ostașii Batalionului 9 honvezi, aflați sub comanda maiorului Karl von Abancurt, ca represalii la incendierea unor mori de pe Nera și Iaruga de către armata sârbă. Drept urmare, călugării se vor retrage
Agenda2004-51-04-d () [Corola-journal/Journalistic/283173_a_284502]