1,008 matches
-
împărătească și subvenții de la stat; Episcopul de Roman (altfel om de treabă), ajuns Vlădică drept recompensă pentru că a primit să divorțeze de soția lui, viitoarea Dnă Goga - celebra Veturia! Episcopul de Galați, un politician liberal fără scrupule, socotind toate veniturile mănăstirești drept proprietate personală, ca și Episcopul de Buzău, despre care toată lumea o aude pe fiica sa spunând: „Tatăl meu Episcopul...” și pe ginerele său (Marin Popescu-Spineni ) „Socrul meu Episcopul”. Noul Vlădică de Timișoara, un alt liberal dolofan, [209] îngrășat de
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
țări: îndatorirea luată de Poartă să le trateze în chip mai omenos, renunțarea la sumele datorate Porții înainte de război, iertarea tributului pe doi ani, îndatorirea de a li se impune numai contribuții moderate și de a restitui proprietățile private și mănăstirești cotropite de turci spre a alcătui raialele (teritoriile) cetăților Hotin, Bender, Brăila, Giurgiu și Turnu. Aceste stipulații au fost consemnate în hatișeriful adresat domnului Moldovei la numirea lui, în anul 1774. Ele nefiind ținute în seamă de turci, Rusia avu
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
formativ al comentariilor sau dezbaterilor cu subiect religios). Nu mai vorbim despre activitățile misionare, informarea instrumentală, desfășurările social-caritabile sau implicațiile cultural-educative ce vor fi potențate astfel. Pentru faptul că lucrurile cunosc o atare evoluție, avem deja multiple probe: „dublarea” așezămintelor mănăstirești sau bisericești cu „Înfățișările” lor digitale (pagini Web), multiplicarea unor ipostaze jurnalistice În variante online, apariția unei cyber-culturi de factură religioasă, structurarea unor rețele virtuale sau forumuri de discuție pe probleme religioase, interconexiunile dintre credincioși prin facilitățile poștei electronice. Credința
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
Trento (1545-1563), ca replică la Reformă. Loviturile provocate de ascensiunea rapidă a protestantismului în Europa au fost puternice și s-au resimțit dramatic și pe aceste meleaguri; localități întregi erau calvine, luterane sau husite. Franciscanii observanți au refăcut centrele lor mănăstirești de pe teritoriul vechii provincii bosniace, precum Kiprowatz (în nord-vestul Bulgariei), Kopilowatz, Xelešna și Klisura. Din aceste centre misionare au pornit franciscanii care au activat în Episcopia de Sofia (condusă de către episcopi franciscani observanți între 1601-1691). În Valahia centrele lor catolice
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
investigațiilor. În 1971 am publicat o serie mare de dovezi. Le-am reluat, parțial, dar completate în 1997. În ultimul an (2003), Ion Vicovan, în "Dați-le voi să mănânce!", Editura Trinitas, 2003, Iași, face cunoscute date inedite despre asistența mănăstirească a bolnavilor mintali din țările române. Ion Vicovan acoperă un rol important în istoria psihiatriei românești, demonstrând cât de extinsă a fost asistența psihiatrică pe lângă mănăstirile și chiar bisericile din principate. O parte din afirmațiile autorului urmează a fi completate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
aminti, în limita documentației, și de alte ospicii și de nume de psihiatri, inedite până în prezent. OSPICIUL DE LA MĂNĂSTIREA NEAMȚ Ospiciul de la mănăstirea Neamț a fost cel mai important ospiciu de alienați din trecutul Moldovei. Tradiția spirituală a marelui centru mănăstiresc, un personal medical de calitate, un inventar relativ bogat au contribuit la profilarea unei activități care, în realitate, a fost o activitate de spital. La ospiciul de la mănăstirea Neamțului a lucrat, un timp, Panaite Zosin, care, cum știm, a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
la minte din mănăstirea Golia pururea s-a aflat în cea mai tristă și mizerabilă stare, atât în privința localității, cât și a tratației pătimașilor, care totdeauna i-au ținut în fiare și butuci", menționa raportul comisiei amintite. Până la secularizarea averilor mănăstirești, între Comitetul Sănătății și mănăstire au continuat fricțiunile, eforturile Comitetului de-a ameliora situația de cazare a bolnavilor și încercările de a se constitui un salar noului medic numit de comitet, Emil Max, întâmpinând refuzul egumenului care uza de prerogativele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
importantă asupra acestui ospiciu, singurele referințe pe care le-am putut găsi fiind acele menționate doar de episcopul Melchisedec (1884) și mai târziu de O. Stănciulescu (1932), un distins magistrat și istoric al justiției românești. Documentele de arhivă privind Fondul Mănăstiresc fiind distruse în mare parte în timpul bombardamentelor din 1944, neexistând documente despre acest ospiciu, singura sursă pe care am putut-o utiliza a fost un dosar care figurează la Arhivele Statului Iași, care relatează despre o revizie generală a ospiciului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
ca bun creștin și bun român care în privința umanității a dat tot concursul maladiilor (sic) infirmi găzduiți de atâția zeci de ani la bolnița acestei monastiri". Din mai multe fragmente ale procesului-verbal rezultă că Ospiciul a derivat dintr-o bolniță mănăstirească mai veche care, cum se vede, exista de zeci de ani. Prezintă interes datele cu privire la organizarea Ospiciului, la dotarea sa și la metodele de tratament. La data reviziilor starea imobilelor era proastă. Epitropul Lupu menționează că: "terenul și binaua acelui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
bolnavă avea papuci, chiar mai multe perechi, câte 2 cearșafuri, fiecare pat având una sau două mindire în stare bună. Un bogat inventar de obiecte de cult, similar cu acela pe care l-am menționat la Ospiciul Golia, denotă caracterul mănăstiresc al ospiciului. Un preot slujea și împărtășea pe bolnavi fără nici o retribuție. Printre personalul sanitar, în afara medicului, ca personal calificat, exista un post de subchirurg, ocupat de C. Isăcescu. În rest, numai salariați necalificați. Din raportul analizat rezultă că sumele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Damian Stănoiu păstrează confuzia și, mai mult, construiește o incitantă justificare morală a propriei sale poziții. Armele artei literare sunt astfel mobilizate în sensul unei demonstrații care să reziste și examenului estetic, și, mai ales, celui teologic. Din întunecimea arhondăriei mănăstirești disputa coboară în arena literară. Ceea ce era inițial un conflict "intern", menit a se stinge imediat printr-o hotărâre a soborului, dobândește, prin puterile literaturii, un ecou și o vizibilitate transistorice. E limpede că a scrie despre călugări și mănăstire
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
nu se realizează. Cuvântul naratorului însă lasă să se vadă caracterul de "joc" al acestor apropieri și, firește, miza "lumească" a comparației. De pildă, arhimandritul Procopie, din Pocăința starețului, știe foarte bine că pentru a înmuia inimile celor din consiliul mănăstiresc trebuie să spiritualizeze cumva atmosfera: "Iisus Christos, că a fost fiul lui Dumnezeu, și a spălat picioarele ucenicilor; fie-mi îngăduit și mie, un ticălos de stareț, să umplu paharele unor bătrâni și preacuvioși duhovnici..." (p. 52). Iar când Pahomie
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
bucovineanca ceea baroc încărcată de coloare, de bani, de flori. Dobrogeanul te atrage mai puțin, fiindcă ține să ilustreze influențe tătărești destul de sumbre. Din cealaltă parte se apropie sălișteanca cochetă cu mult negru și alb, femeia de-un aspect cam mănăstiresc din Vlașca, bănățeanca din Graniță cu cârpa încornorată și cu opreg din șerpi multicolori. Pădureanca purtând pe mâneci podoabă masivă, compactă și cu mărgele, care dau ritm și linie șoldului. Te izbește costumul țărăncii de la Pitești, strigător ca un răsărit
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
volume + 4.000 volume, la plecarea sa de la conducerea bibliotecii rămânând 11 manuscrise și 1639 volume), Alecu Fotino, Agnes Hodocini, Mihaiță Mihalachi, C. Hurmuzachi, G. Caloi, Dr. Szabo, V. Alecsandri, M. Kogălniceanu, C. Negruzzi, Titu Maiorescu, Gh. Asachi. Fondurile bibliotecilor mănăstirești vor intra în patrimoniul actualei BCU, după secularizarea averilor mănăstirești din 1864 (aproximativ 16.000 volume). Prințul Gr. Sturdza oferă 1400-1500 galbeni pentru cumpărare de cărți cu condiția de a vedea catalogul acestora (din care se pare că s-au
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
rămânând 11 manuscrise și 1639 volume), Alecu Fotino, Agnes Hodocini, Mihaiță Mihalachi, C. Hurmuzachi, G. Caloi, Dr. Szabo, V. Alecsandri, M. Kogălniceanu, C. Negruzzi, Titu Maiorescu, Gh. Asachi. Fondurile bibliotecilor mănăstirești vor intra în patrimoniul actualei BCU, după secularizarea averilor mănăstirești din 1864 (aproximativ 16.000 volume). Prințul Gr. Sturdza oferă 1400-1500 galbeni pentru cumpărare de cărți cu condiția de a vedea catalogul acestora (din care se pare că s-au achiziționat, mai târziu, circa 1553 volume), Elisa Sturdza și Gh.
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
pământul răzeșilor putea pleca și din credința că aceștia vor ști să o apere, erau credincioși și muncitori (au fost părtași cu munca). Să nu uităm că de ceva timp (1859) era domnitor Alexandru Ioan Cuza care pregătea secularizarea averilor mănăstirești și că se apropia Războiul de Independență (1877) pentru care trebuiau pregătiți toți moldovenii. La data aceea, poporul român era un popor de păstori (Mihai Eminescu), așa că terenul accidentat, vegetația bogată, apele, pădurile, izolarea, pășunile erau condiții avantajoase. Fără tăgadă
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Neamț. Capitolul VI Catolicismul VI.1. Scurtă istorie a catolicismului în spațiul românesc Catolicismul reprezintă una dintre marile confesiuni creștine ale lumii. În timpul conflictelor româno-maghiare, misionarii bizantini „s-au retras dincoace de carpați și au sprijinit organizarea vieții bisericești și mănăstirești”. Rămași în Transilvania, „misionarii catolici au instituit autoritatea papală”. „După 1231, bisericile catolice vor înregistra actele notariale, autoritățile religioase putând hotărî asupra pământului nobililor români, care, pentru a-l păstra, unii treceau la religia catolică.” Ordinele călugărești, militare și misionare
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
ocultat sau au dobândit sensuri sociale lipsite de orice conținut revelat, ceea ce este cu totul altceva. în schimb, secularizarea cuprinde în mod cert activități cum ar fi: - raționalizarea vieții sociale; - privatizarea religiei; - creșterea autonomiei instituțiilor sociale în raport cu Biserica; - confiscarea averilor mănăstirești de către stat; - diminuarea timpului, efortului și a resurselor dedicate celor sacre de către mulți occidentali; - orintarea generală a oamenilor către empiric, pragmatic, concret, în detrimentul practicilor spirituale și religioase; - trecerea pe plan secund a pasiunilor artistice, poetice, filosofice și privilegierea profesIIlor ce
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
de 23.474.233 dolari, partea vizibilă a icebergului. Pagubele provocate Fondului Bisericesc Ortodox din Bucovina Constituirea și evoluția Fondului Bisericesc Ortodox (1873-1948) Una dintre modificările cele mai importante efectuate de habsburgi în Bucovina, după 1774, a fost secularizarea averilor mănăstirești. Această măsură una dintre cele mai mari a avut consecințe economico-financiare, dar și politico naționale, dintre cele mai profunde 1. Fondul Bisericesc s-a constituit printr-o ordonanță imperială semnată de Iosif al II-lea, la 19 iunie 1783 și
Editura Bucovina : adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
sistemului Reiki Se știe că dr. Usui s-a născut În Japonia, la Taniai-mura (acum Miyamacho), pe 15 august 1865 și că a Început să studieze budismul Încă de la vîrsta de 4 ani, cînd a fost trimis la o școală mănăstirească sub tutela călugărilor budiști Tendai. A Învățat artele marțiale de la 12 ani, ajungînd la cele mai Înalte niveluri În Menkyo Kaiden pe la 25 de ani, precum și În alte vechi sisteme japoneze pe măsură ce a Înaintat În vîrstă, inclusiv Ki-Ko, forma japoneză
[Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
A. Urechia. Polemica neîntreruptă de mai târziu, susținută cu un caustic spirit partizan, prin atacuri sarcastice, farse, hărțuieli, campanii de presă, își are sursa în întâmplările petrecute la Iași. În urma diligențelor lui V. Alecsandri, este numit membru în Comisia moșiilor mănăstirești și, în vara lui 1863, se mută la București. Dacă perioada ieșeană dăltuiește trăsăturile mari ale unui cărturar lipsit de inhibiții, hotărât să rupă cu inerția din jur, acum spectacolul personalității lui capătă anvergură, declanșând o receptare contradictorie, care merge
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
intitulată „Areopag” discută exigențele mărturisirii Crezului apostolic în cetate. „Teologia pentru Moromete” este o pledoarie în favoarea gazetăriei creștine - o idee întâmpinată uneori de cărturari cu un surâs superior. Propriul rostirii teologice nu este doar vorbirea în șoaptă, sub un pridvor mănăstiresc, ci și adresarea răspicată, declamată în centrul pieței (care rămâne totuși o invenție „păgână”, mai precis grecească). Lipsită de această finalitate, recuperarea arhivistică a monumentelor tradiției riscă să transforme Biserica într-un muzeu de antichități. Adevăratul creștinism se descoperă și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
universalitate”. Cu rădăcini în lumea „de la țară”, proveniți dintr-un popor care n-a cunoscut niciodată o ancestrală aristocrație, cărturarii români - religioși sau nu - moșteniseră sănătoase intuiții „organiciste”. Că liturghia din biserică are o propensiune spre universalism sau că viața mănăstirească - organizată în jurul unor personalități charismatice - devine lucrătoare numai prin legătura directă cu poporul (urma stărețismului slav pe pământ românesc), iată câteva intuiții care au fecundat tacit mitologia seculară a cărturarilor noștri. Să ne aducem aminte apoi că, între secolele al
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
unele cazuri de vagi preocupări matrimoniale 1? Vom continua să ne îmbătăm cu vinuri nobile și apă rece la mese rotunde despre ecumenism, organizate pe cheltuiala Comunității Europene? Se cuvine poate să ne resemnăm, dată fiind degradarea vieții parohiale și mănăstirești din ultimii ani? Să acceptăm oare fără reproș criza de comunicare a ierarhiei bisericești cu elita laicilor creștini din România, socotind că nici un demers cultural și duhovnicesc din partea tinerimii ortodoxe nu va conduce la o adevărată renaștere spirituală? Nimănui nu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
aceleași surde nemulțumiri față de o nemiloasă exploatare. Situația s-a înrăutățit sub fanarioți (1711-1821). Pe lângă servituțile economice - care, de fapt, însemnau sărăcie lucie -, țiganii sufereau din cauza unui statut social inferior. Ei erau robi lipsiți de drepturi pe feudele boierești sau mănăstirești. Până la legea dezrobirii țiganilor domnești și mănăstirești dată de Mihail Sturza în Moldova (1844) și de Alexandru Ghica în Țara Românească (1845), nelegiuirile n-au cunoscut vreo împotrivire oficială. Zece ani mai târziu, țiganii vor cunoaște aceeași izbăvire în ambele
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]